Ramat Gan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ramat Gan
רמת גן
Zona Bursei de diamante
Zona Bursei de diamante
Stema Ramat Gan
Stemă
Ramat Gan se află în Israel
{{{alt}}}
Ramat Gan
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 32°4′14″N 34°49′36″E / 32.07056°N 34.82667°E / 32.07056; 34.8266732°4′14″N 34°49′36″E / 32.07056°N 34.82667°E / 32.07056; 34.82667

Țară Israel Israel
District Tel Aviv
Întemeiere 1921

Guvernare
 - Primar Tzvi Bar (Lista „Ramat Gan barosh” sprijinită de Partidul Kadima, ales 1989 (atunci din partea partidului Likud))

Suprafață
 - Oraș 13,23  km²
Altitudine 65 m.d.m.

Populație (2011)
 - Oraș 148.035 locuitori
 - Densitate 11 189,3 loc./km² 

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Site: Sit oficial
Scoala Superioară textilă şi de design Shenkar
Ramat Gan pe harta zonei Gush Dan

Ramat Gan (ebr. ‏רמת גן‎) este un oraș din Israel având 145,875 loc. (în 2010) situat în zona metropolitană Gush Dan din districtul Tel Aviv, imediat la est de orașul Tel Aviv.

Pe teritoriul său se află Stadionul național de fotbal al Israelului, Parcul Național Ramat Gan, Safari, Universitatea Bar Ilan, Centrul Medical Sheba din Tel Hashomer, Bursa de diamante, Școala superioară de arte dramatice „Beit Tzvi”, sălile de teatru "Olav al V-lea", „Yahalom” etc. Teatrul „Hasifriyá”, Școala Superioară textilă și de design „Shenkar”, Muzeul Ramat Gan, mall-ul Knyon Ayalon. Orasul găzduiește numeroase întreprinderi, inclusiv de high tech, precum și cea mai înaltă clădire din Israel, Moshe Aviv Tower.

Ramat Gan a fost întemeiat în anul 1921 ca așezare agricolă necooperatistă de tip moshavá. În anul 1926 i-a fost recunoscut statutul de consiliu local, iar în 1950 a fost declarat oraș.


Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Orașul Ramat Gan se află în aria metropolitană Gush Dan, la est de Tel Aviv. El se învecinează la nord cu râul Yarkon, iar la est cu orașul Bney Brak. În sud-vest se mărginește cu orașul Givatayim.

Relieful[modificare | modificare sursă]

Zona, în principal de calcar, în care se situează Ramat Gan este o parte din regiunea de dealuri joase (având înălțimea mai mică de 100m) din șesul Shefelat Peleshet care se intinde de la raurile Ayalon și Yarkon la vest și nord până la Depresiunea Ono la est. Aria orașului se evidențiază prin existența a patru coline mai însemnate: Muntele Avraham (73m), Muntele Shaul, Muntele Habanim (al fiilor) și Dealul Haarnavot (al iepuroaicelor). În Depresiunea aflată între Muntele Avraham și Muntele Shaul este cunoscută de locuitorii vechi ai orașului ca Haemek (Valea), se află centrul orașului de astăzi. Lângă ea se află o zona de șes, întinsă între Vale și râul Yarkon, precum și un platou sudic cunoscut sub numele de Ramat Itzhak sau Ramat Gan Bet.

Clima[modificare | modificare sursă]

Zona Ramat Gan cunoaște o medie de 500mm de ploi pe an și este așezată la o altitudine medie de 80m deasupra nivelului mării

Parcuri[modificare | modificare sursă]

Parcurile principale ale orașului sunt: Parcul Național, pe o întindere de 190 de hectare, parcul David din cartierul Merom Navè. 25 % din suprafața orașului este acoperită de parcuri publice.

Demografia[modificare | modificare sursă]

Creșterea populației orașului de-a lungul anilor:


Conform datelor Biroului Central de Statistică al Israelului, în decembrie 2011 locuiau în Ramat Gan 148,035 locuitori. Populatia a crescut într-un ritm anual de 1.5%. Din punct de vedere al nivelului socioeconomic, orasul se plasa în anul 2010 pe nivelul 8 din 10. În anul școlar 2009-2010 74.5% din elevii din clasa a XII-lea au reușit la examenele de bacalaureat. Salariul lunar mediu în anul 2009 era de 8,604 shekeli noi (peste media pe țară de 7,070 shekeli noi) Conform datelor din 2006, după locul de naștere al părinților, 42,900 din locuitorii Ramat Ganului erau originari din Europa și America, 29,200 din alte țări din Asia, 10,200 din Africa, iar 40,600 originari din Israel. 86,200 din locuitorii orașului erau născuți în Israel, iar 36,600 născuți în străinătate. [1]

Stema orașului[modificare | modificare sursă]

Stema actuală a localității a fost adoptată în anul 1958. Ea este formată dintr-un scut verde, în centrul căruia se află Steaua lui David stilizată, iar înăuntrul ei câteva motive istorice, specifice orașului, regiunii și trecutului lor:

  • Curmalul, unul din cele Șapte Minim (Shivat Minim), reflectă rădăcinile poporului în Țara Israelului
  • Soarele - simbol al luminii și căldurii cu care e binecuvântată Țara Israelului,
  • Un zid de cărămizi (în partea dreaptă) - simbol al avântului construcției orașului
  • Copaci deasupra zidului - amintesc parcurile și livezile care fac din Ramat Gan „Orașul grădinilor” - Ir Ganim sau Platoul Grădină
  • Un coș cu struguri și portocale, (in centru) și un plug - în lățime - simbolizează trecutul agricol al orașului
  • Un horn de fabrică (în stânga) simbolizează întreprinderile înființate în Ramat Gan la începuturile sale, ca de pildă, fabrica „Elit”

În jurul Stelei lui David se văd șapte stele, amintind de cele șapte ore de lucru cotidiene. Cele șapte stele erau parte din steagul propus de Herzl pentru viitorul stat evreiesc.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Un grup de constructori evrei dupa încheierea muncii la o şosea în Ramat Gan,1927

Pe teritoriul orașului s-au găsit vestigii arheologice din Epoca aramei și a bronzului. În evul mediu zona a fost pentru multă vreme puțin locuită. La începutul veacului al XVIII-lea populației arabe existente în zonă i s-au alăturat membri ai tribului de beduini Abu Kishk, iar după 1839 felahi egipteni și sudanezi aduși în Palestina de Ibrahim pașa, fiul viceregelui Egiptului, Muhammad Ali. În ciuda creșterii numărului locuitorilor, până la finele secolului al XVIII-lea locul rămăsese primejdios, el servind de adăpost tâlharilor la drumul mare. La sfârșitul secolului al XIX unul din pionieri sionismului în Palestina, Yehoshua Stampfer, a fost cel dintâi care a propus crearea unei așezări evreiești la fața locului, aceasta într-o scrisoare către Yoel Moshe Salomon, după o primă încercare eșuată de colonizare evreiască la Petah Tikva.

Adunarea fondatorilor noii localități evreiești a avut loc la 14 în luna Yiar 5674 la Tel Aviv după ce un grup de locuitori din Ahuzat Bait (nucleul fondator al Tel Avivului) sub conducerea lui Yehuda Leib Matmon-Cohen, fondatorul gimnaziului Herzliya, au decis să înființeze un orășel "rural" care să se bazeze pe munca pionierilor evrei din zonă. Proiectul a fost amânat până după sfârșitul primului război mondial, mai ales pentru că în cursul anului 1917 terenurile vizate se aflau pe linia frontului dintre forțele otomane și cele britanice.

Ramat Gan a luat ființă în 1921 sub numele de Ir Ganim (Orașul grădinilor) ca o localitate satelit a Tel Avivului. Inițial a avut statutul de moshavá, o așezare de agricultori particulari care creștea grâu, orz și pepeni verzi. În 1923 numele localității a fost schimbat în Ramat Gan -Platoul Grădină. Ea a continuat să funcționeze ca o așezare agricolă până în 1933, cu toate că în 1926 a obținut statutul cvasi-urban de „consiliu local”. În acea perioadă avea 450 locuitori. În anii 1940 așezarea a fost terenul „războiului” lingvistic în domeniul presei. Susținători extremiști ai limbii ebraice au aruncat în aer o tipografie locală unde se tipăreau gazete în limba idiș.

Pe parcursul anilor economia localității a trecut de la agricultură la comerț și industrie. În anul 1946 Ramat Gan număra deja 12,000 locuitori. În 1950 a fost recunoscut ca oraș. După valuri de imigranți evrei, între care un loc însemnat l-a avut cel al evreilor babiloneni din Irak, numărul populației a crescut în 1955 la 55,000 locuitori. Cel dintâi primar al Ramat Ganului a fost tâmplarul Avraham Krinitzi care a rămas în oficiu vreme de 43 ani. În 1961 aria municipală a orașului s-a extins spre răsărit, incluzând centrul medical Sheba de la Tel Hashomer și Universitatea Bar Ilan. În 1968 s-a deschis în oraș ceea ce era considerată cea mai mare bursă de diamante din lume.

Cartierele orașului[modificare | modificare sursă]

  • Kesem
  • Kfar Azar
  • Kiryat Borochov
  • Kiryat Krinitzi
  • Merom Nave
  • Merkaz Hair (Centrul)
  • Neve Yehoshua
  • Nahlat Ganim
  • Ramat Amidar
  • Ramat Efal
  • Ramat Hen
  • Ramat Itzhak
  • Ramat Shikma
  • Shikun Vetikim
  • Shhunat Elit
  • Shhunat Haghefen
  • Shhunat Hillel
  • Shhunat Rishonim
  • Tel Binyamin
  • Tel Ganim

Economia[modificare | modificare sursă]

Economia orașului este dominată de zona de afaceri a Bursei de diamante aflată în nord vestul orașului, unde se află și mai multe zgârie-noruri, între care Turnul Moshe Aviv, de 240 metri înălțime, care este până în prezent cea mai înaltă clădire din Israel, clădirea Bursei de diamante, hotelul Leonardo, de asemenea numeroase companii de high tech, între care Check Point Software Technologies and Articles Base. În clădirea Bursei de diamante se află filiala israeliană a Băncii Indiei și sediul principal al băncii israeliene Mizrahi-Tfahot. Zona asceasta găzduiește și ambasadele în Israel ale Iordaniei, Olandei, Norvegiei, Belgiei, Uniunii Europene, Ghanei, Kenyei și ale Republicii Côte d'Ivoire. În oraș se mai găsesc Consiliul Britanic, sediul Confederației Generale a Muncii Histadrut, al Organizației medicilor etc.

Ramat Gan este și un important centru industrial , aici aflându-se fabrici de conserve de fructe și legume, de alte produse alimentare, întreprinderi textile, metalurgice, uzine de articole electrice, de mobile. Renumită în Israel este fabrica de ciocolată și cafea a concernului Elite, care construiește pe locul vechii întreprinderi din Ramat Gan, tot în zona Bursei de diamante, un zgârie nori care e planificat să intreacă în înălțime Turnul Moshe Aviv. La parter el va găzdui un muzeu al ciocolatei. În 2006 Ramat Ganul avea trei hoteluri, cu un total de 408 camere.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ramat Gan