Pasul Gutâi
| Pasul Gutâi | |
| Altitudine | 987 m |
|---|---|
| Munți | Munții Igniș (vest) Munții Gutâi (est) |
| Coordonate | 47°41′59.46″N 23°46′48.15″E / 47.6998500°N 23.7800417°E |
| Țară |  România |
| Văi | Valea Crișului și apoi Săsar Izvorul Alb și apoi Râușor |
| Ascensiune începând din | Baia Sprie (sud-vest) Mara (nord-est) |
| Drum de acces |  DN18 |
  Pasul Gutâi (România) | |
Modifică date / text  | |
Pasul Gutâi (numit și Pasul Gutin[1], Pasul Paltinu[2][3] Pasul Paltinului[4] sau Pasul Pintea[1]) este o trecătoare situată în Carpații Orientali,[1][5] care, face legatura dintre Depresiunea Baia Mare și Depresiunea Maramureșului.[2]
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Deși constituția geologică și vegetația Munților Igniș (sau Munților Poienilor) și Munților Gutâi sunt unitare, existența unor aspecte morfologice diferite a dus la acordarea unor denumiri deosebite acestora, ca subunități ale Masivului Gutâi[4]. Conform geografului Grigore Posea, care consideră munții Igniș și Gutâi unități de sine stătătoare,[6] deși diferențierile dintre unitățile de bază ale vulcanilor nordici apar foarte clare în teren, pe multe hărți însă munții Gutin sunt scriși peste Igniș, la fel precum Munții Lăpușului sunt cuprinși în cadrul Munților Țibleș[7]
Ca atare deși Pasul Gutâi este situat între Munții Igniș (care se întind între acesta și Pasul Huta) și Munții Gutâi (numiți și Gutin, care se găsesc între acesta și Pasul Neteda),[1][4][5] trecătoarea este specificată în alte surse ca traversând Munții Munții Gutâi (Gutin).[8][9]
Pasul Gutâi este situat la altitudinea de 987 m.[1][5] Ea se află între culmea Paltinu situată sub vârful Coasta Crișului (1162 m, aflat la vest) și terasa Gutâi situată sub vârfurile Coveți (1121 m) și Măgura Poienii (1126 m), aflate la est,[10] find străbătut de drumul care face legătura între depresiunile Baia Mare și Maramureș[8] (DN18, care face legătura între orașele Baia Mare și Sighetu Marmației).[11] Pasul se află pe porțiunea acestuia dintre orașul Baia Sprie (situat la sud-vest) și satul Mara (situat la nord-est), porțiune care suie spre trecătoare dinspre sud-vest pe văile râului Săsar și a afluentului acestuia Valea Crișului și dinspre nord-est pe văile râului Râușor și a afluentului acestuia Izvorul Alb.[5][10]
Repere istorice[modificare | modificare sursă]
În luna octombrie 1914, două batalioane din Regimentul 2 Infanterie al Legiunilor Poloneze – aflat sub comanda colonelului Zygmunt Zieliński, au trecut în marș forțat prin Pasul Gutâi de la Baia Sprie spre valea Marei, pentru a ataca dinspre sud-est Sighetu Marmației, ocupat de trupele de cazaci ale Armatei Imperiale Ruse infiltrate în Maramureș.[12]
Oportunități turistice de vecinătate[modificare | modificare sursă]
În pas, care se află pe traseul turistic montan de creastă (bandă roșie),[5][10] a fost construit un han cu numele de Pintea Viteazul.[13] De asemenea, la cota 996 m în anul 2015 a fost ridicată o troiță din lemn.[14] Se mai află în apropiere:
|
|
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, pp. 89, 218
- ^ a b Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, Fig. 3 pp. 16, 17
- ^ Zoltán Fehér & Trif, Cătălina; Varga, András; A malaco-faunistical study of Maramureș county, Romania with some taxonomical and conservation notes; Studia Universitatis „Vasile Goldiș”, Seria Științele Vieții (Life Sciences Series), vol. 18, suppl., 2008; p. 156; accesat la 19 iunie 2019
- ^ a b c Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, p. 9
- ^ a b c d e Șerbănescu, Ovidiu; Munții Gutâi - Harta turistică în Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, accesat la 19 iunie 2019
- ^ Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, pp. 28, 422
- ^ Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 218
- ^ a b Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ed. a II-a; Editura Enciclopedică; 2000; P. 642; accesat la 19 iunie 2019
- ^ Hartă: Munții Oaș și Munții Gutin din Acțiunea patriotică pionierească „Asaltul Carpaților”; Consiliul Național al Organizației Pionierilor; București; 1985; accesat la 19 iunie 2019
- ^ a b c Giurgiu, Vasile; Harta turistică Baia Sprie; Centrul Național de informare și promovare turistică Baia Sprie, Primăria Baia Sprie; 2016; accesat la 20 iunie 2019
- ^ Google Maps; accesat la 16 mai 2023
- ^ Laurențiu, Batin; Dispunerea și acțiunile militare ale Legiunilor poloneze în Maramureș. Bătălia de la Berbești Arhivat în , la Wayback Machine.; Revista Arhivei Maramureșene, 7/2014; Baia Mare; p. 104
- ^ Ștef, Dorin; Haiducul Grigore Pintea Viteazul în Maramureș brand cultural; Ed. Cornelius/Asociația Glasul Culturii Baia Mare; Baia Mare; 2008; ISBN 978-973-8396-01-2.
- ^ Hojda, Dragoș; Troiță maramureșeană din lemn, sfințită în Pasul Gutâi; Adevărul, 6 aprilie 2015; accesat la 22 iunie 2019
- ^ Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, p. 101
- ^ Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, p. 102
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Istvan, Dumitru & Popescu, Stelian & Pop, Ioan; Gutâi; Colecția Munții Noștri, Nr. 45; Editura Sport-Turism; București; 1990; ISBN 973-41-0066-1
- Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; București; Editura Fundației România de Mâine; 2005; ISBN 973-725-213-6
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Pătrulescu, Adrian & Pop, Ioan (harta), Asociația Ecolog (text), Pop, Emil (fotografii); Harta destinației de ecoturism Mara-Cosau-Creasta. Eco Maramureș: Ecoturism în România; București; 2015
- Pop, Ioan & Pop, Cristina; Harta Turistică Baia Sprie; Centrul Național de Informare și Promovare Turistică România, Maramureș, Baia Sprie; 2016
- Munții Igniș, Gutâi. Harta[nefuncțională]; 2009
- Pop, Cristina; Harta munții Gutâi Cavnic Mogoșa; 2014
