Discuție:Pasul Gutâi

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Articol nu trebuie șters. Pasul Gutâi este o trecătoare importantă din Carpații Orientali. -- Nicu Farcaș(mesaj) 18 iunie 2019 19:51 (EEST)[răspunde]

Am îndepărat eticheta. Consider că estre o eroare solicitarea de ștergere rapidă.--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 iunie 2019 21:03 (EEST)[răspunde]

După Dan Ghinea - Enciclopedia geografică a României, Volumul I "Pasul Gutâi – pas în vestul munților Gutâi, la 987 m. alt. care asigură legătura rutieră (șosea modernizată) între depresiunea Maramureș și depresiunea Baia Mare" --Danvasilis (discuție) 19 iunie 2019 00:17 (EEST)[răspunde]

Redau textul integral despre Gutâi după Dan Ghinea - Enciclopedia geografică a României, Volumul I
"GUTÂI sau GUTIN 1. Munții ~, masiv muntos în NV Carpaților Orientali, în cadrul lanțului munților vulcanici, situat între Depr. Maramureș, la N, M-ții Țibleș și Depr. Lăpuș, la E. Depr. Copalnic, la S, și Depr. Baia Mare, la V-NV. Alcătuit din andezite, piroclastite, andezite bazaltice, aglomerări vulcanice și revărsări de lavă. Alt. max.: 1 443 m (vf. Gutâi). În cadrul M-ților G. se individualizează câteva vârfuri semețe: Igniș (1 307 m), Pleșca Mare (1 291 m), Rotunzilor (1 241 m), Țigani (1 224 m) ș.a. Pe vf. Creasta Cocoșului (1 428 m alt.), numit și Tifăria Gutâiului, Pana Cocoșului, Țurana Gutâiului, Piatra Mare, care are o formă bizară, există o rezervație (50 ha) în care trăiesc acvila de stâncă (Aquila chrysaetos), corbul (Corvus corax), uliul păsărelelor (Accipiter nisus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), codobatura vânătă (Motacilla cinerea) etc. Masivul G. este acoperit cu păduri de foioase și de conifere, iar în partea superioară de pășuni. Este traversat de șoseaua modernizată Sighetu Marmației — Baia Mare, peste pasul Gutâi, și de șoseaua nemodernizată Sighetu Marmației — Ocna Șugatag — Cavnic peste pasul Strâmbului. Expl. forestiere. Zăcăminte de min. neferoase și polimetalice. Păstorit.
2. Pas în V M-ților Gutâi, la 987 m alt., care asigură legătura rutieră (șosea modernizată) între Depr. Maramureș și Depr. Baia Mare." --Danvasilis (discuție) 19 iunie 2019 01:25 (EEST)[răspunde]

Ideea e că nu există pace și înțelegere între geografi, deși între geologi se pare că este. Altfel spus, pe unele hărți (de obicei mai vechi) apare ca fiind în interiorul arealului Munților Gutâi, pe altele (de obicei mai noi) apare între Igninș și Gutâi. Acum varianta mainstream este cu localizare între Igniș și Gutâi (cele două masive fiind individualizate actual separat, cu dominanță din partea Ignișului și nu invers).--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 iunie 2019 22:04 (EEST)[răspunde]

@Danvasilis: nu vârfurile Igniș și Gutâil limitează trecătoarea. În plus explicațiile lui Posea lămuresc problema.--Accipiter Gentilis Q.(D) 20 iunie 2019 07:44 (EEST)[răspunde]

În linii mari pasul Gutâi se afla cam la 5 km de vârful Igniș (situat la vest în Munții Igniș) și cam la aceiași distanță de vârful Gutâi (situat la est în Munții Gutâi). Mai detaliat pasul Gutâi se afla la 1 km de vârful Coasta Crișului (situat la vest în Munții Igniș) și vârful Măgura (situat la est în Munții Gutâi). Ghinea și mulți alții includ munții Igniș în Munții Gutâi. Posea consideră munții Igniș și Munții Gutâi ca entități separate. Prin urmare pasul Gutâi după Ghinea se află în Munții Gutâi, după Posea între munții Igniș și Munții Gutâi. Prin analogie, în linii mari pasul Gutâi face legătura între orașele Baia Mare și Sighetu Marmației, mai detaliat face legătura între localitățile Baia Sprie și Mara. --Danvasilis (discuție) 20 iunie 2019 11:15 (EEST)[răspunde]
Eu unul am încercat pe vremea în care am lucrat la articolele despre pasuri/trecători (și am lucrat destul de mult la aceste articole...) să standardizez un pic genul de informație care apare în astfel de texte pe ro.wiki. DIn acest punct de vedere, mi se pare mai ok să fie menționate structurile morfologice proxime. Legat de Igniș versus Gutâi, astfel cum am menționat și mai sus, pe hărțile mai noi cele două masive apar în general diferențiate. Nu sunt geograf ca să încerc să dau dreptate cuiva, dar din ce am citit, se pare că cei care individualizează cele două masive ca atare par să aibă dreptate. Discuția însă nu cred că este terminată, dar asta e treaba geografilor și geologilor să o finalizeze. Oricum, există și un al treilea grup de geografi care ocolesc elegant problema (e. g. Irina Ungureanu), din textele lor neputându-se înțelege de fapt, dacă cele două masive sunt sau nu distincte.
În rest în weekend am să mai lucrez la articol, pentru a-l finaliza și standardiza din punctul meu de vedere. De exemplu trebuiesc menționate și localitățile proxime (apropo de Baia Sprie), etc... Nu am avut timp, dar voi scrie ce trebuie scris.
Pe de altă partea opinia lui Posea este susținută și de alții (e. g. L. Badea), chit că mie nu prea îmi place de el și uneori mi se par un pic ciudate divizările diverselor structuri (de exemplu divizează Munții Tarcăului în două masive distincte, Munții Goșmanului și Munții Tarcăului, din munții Hășmaș individualizează separat Munții Licaș la același nivel - ca ordin, cu Hășmașul, etc...).--Accipiter Gentilis Q.(D) 20 iunie 2019 12:03 (EEST)[răspunde]
Într-o altă ordine de idei, l-am menționat pe Posea pentru că a fost singurul pe care l-am găsit să spună ceva de genul: "Există hărți care arată într-un fel și hărți care arată în alt fel pentru același lucru, iar motivul este acesta...[]." Mi se pare important pentru cine citește articolul și are în mână două hărți, una din anii 1970-1980 și una de după 2000, să înțeleagă de ce se întâmplă așa ceva. Altfel, vom avea parte de schimbări la nesfârșit, fiecare editor având dreptatea lui și harta lui, pe care se bazează.--Accipiter Gentilis Q.(D) 20 iunie 2019 12:13 (EEST)[răspunde]