Sari la conținut

Nigger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Parte a seriei despre
Discriminare
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexualăReligie
(Diz)abilitateLimbăVârstăSpecie

Forme specifice de discriminare

AntisemitismAporofobieHomofobie
HeterofobieXenofobieTransfobie
SerofobieHeterosexismMisoginie
MisandrieAntițigănismIslamofobie
AnticreștinismRasism ecologic
Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

RasismulDiscriminarea romilor
Holocaustul în RomâniaAntisemitismul
Antimaghiarism
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
Violența domestică
Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnicăPersecutarePogrom
Conflict etnicGenocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
AutodeterminareDesegregare
IntersecționalitateFeminism
MulticulturalismIntegrare rasială
Integrare socialăAsimilare culturală

Vezi și

CNCDACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

editează

Nigger este un termen din lumea anglo-saxonă, peiorativ și ofensator, adresat persoanelor cu pielea de culoare închisă. Acest termen a apărut în secolul al XVIII-lea, derivând din cuvântul spaniol negro, descendent al adjectivului latin niger, ce înseamnă „negru”.[1] În Statele Unite utilizarea acestui cuvânt de către americanii non-africani a devenit in genere peiorativă și un insult rasial, cu excepția unor circumstanțe sociale în care are o valoare afectivă și amicală. În consecință, a început să dispară din folosul general. Totuși, acest cuvânt este utilizat și în continuare, în diferitele sale forme, cu frecvență tot majoră din anii 2010 de către afro-americanii în rândul lor sau în exprimare de sine, fiind cea mai comună înjurătură în versurile muzicii hip-hop.[2] Ca urmare, cuvântul este auzit zilnic de milioane de oameni din întreaga lume care ascultă hip hop necenzurat și alte genuri muzicale în care acesta apare. Totuși, rostirea acestui cuvânt este considerată inacceptabilă din punct de vedere social pentru oricine, cu excepția afro-americanilor. Faptul că s-a continuat includerea acestui termen în lucrările clasice de literatură a provocat controverse. Deoarece termenul este considerat extrem de ofensător, adesea îi se face referință prin eufemismul "N-word" (cuvântul ce începe cu "N").

Etimologia și istoria

[modificare | modificare sursă]
Desen istoric american intitulat "Why the nigger is not fit to vote" (De ce nu-i bine ca negrul să voteze), de Thomas Nast, argumentând că motivul pentru care Democraticii s-au opus deptului de vot pentru afro-americani a fost că în alegerile prezidențiale din anul 1868 afro-americanii au votat pentru candidații republicani Ulysses S. Grant și Schuyler Colfax. "Prietenii lui Seymour se întâlnesc aici" pe fundal este o referință la candidatul Partidului Democrat Horatio Seymour.

Variantele neger și negar derivă din cuvintele din limbile mediteranee ce înseamnă "negru", adică cuvântul spaniol și portughez negro, și nègre din franceză, acum peiorativ. Etimologic, negro, noir, nègre, și nigger vin de la nigrum, variantă a cuvântului latin niger.

În limba engleză, nigger (atunci scris niger) a fost un cuvânt ce însemna "individ cu piele de culoare închisă". Cea mai veche atestare a termenului datează din 1574, într-o lucrare ce cita "the Nigers of Aethiop, bearing witnes" (Negrii din Etiopia, dând mărturie).[3] Potrivit dicționarului Oxford English, prima folosire derogatorie a termenului nigger a fost înregistrată cu două secole mai târziu, în 1775.[4]

În America colonială din 1619, John Rolfe a folosit "negars" în descrierea sclavilor africani expediați în colonia Virginiei [5]. Mai târziu, cuvintele din engleza americană, neger și neggar, s-au răspândit în coloniile din Nord, în New York-ul sub dominația olandeză, și în comunitățile olandeze metropolitane din Philadelphia, și în cele morave din restul Pennsylvaniei; Cimitirul African din New York a fost inițial cunoscut prin numele olandez "Begraafplaats van de Neger" (Cimitirul Negrilor); o apariție a cuvântului "neger" în Rhode Island se datează din 1625.[6] Lexicograful Noah Webster, al cărui Webster's Dictionary a contribuit mult pentru solidificarea ortografiei limbii engleze vorbită de către americani, a sugerat cuvântul neger în loc de negro în 1806. [7] Dialectul vorbit în Sudul Statelor Unite a schimbat pronunția cuvântului negro la nigra.

În timpul comerțului cu blănuri de la începutul anilor 1800 până la sfârșitul anilor 1840 în Statele Unite occidentale, termenul era scris "niggur", și este adesea înregistrat în literatura de atunci. George Fredrick Ruxton l-a folosit în lexiconul "omul muntelui", fără conotația peiorativă. Evident "niggur" era similar cu utilizarea modernă a cuvintelor "dude" sau "guy". Nu a fost folosit ca termen exclusiv pentru sclavi africanii în rândul oamenilor de munte din această perioadă, deoarece indienii, mexicanii, francezii și chiar englezii erau adesea numiți "niggur". [8]

Cuvintele "colored" (colorat) sau "negro" au devenit o alternativă mai respectuoasă. În 1851, Boston Vigilance Committee, o organizație ce promova abolirea sclaviei, a afișat avertizări oamenilor colorați din Boston și din vecinătate. Scriind în 1904, jurnalistul Clifton Johnson a documentat caracterul dizgrațios al cuvântului "nigger", subliniind că a fost ales în special în Sud pentru că era mai ofensator decât "colored" sau "negro". [9] Pana la sfârșitul secolului XIX, "colored" a devenit suficient de mainstream pentru a fi ales ca autoidentificator rasial pentru Asociația Națională pentru Promovarea Oamenilor de Culoare. În 2008, Carla Sims, directorul pentru comunicații ale acestei asociații, a declarat că termenul colored nu este ofensător, iar organizația a ales acest cuvânt deoarece era cel mai pozitiv termen utilizat frecvent (în 1909, când asociația a fost înființată). Deci termenul este depășit și vechi, dar nu ofensător.[10] Scriitorul canadian Lawrence Hill a schimbat titlul romanului său din 2007, "The Book of Negroes" (Cartea Negrilor). Numele se referă la un document istoric real, dar el s-a simțit obligat să găsească un alt nume pentru piața americană, reitingând ediția sub titlul "Someone Knows My Name" (Cineva știe numele meu). [11] Literatura din secolul al XIX-lea prezintă folosirea cuvântului "nigger" fără conotație rasială. Mark Twain, în cartea autobiografică "Life on the Mississippi" (Viața pe Mississipi) din 1883, a folosit termenul "nigger" când a citat un discurs direct, dar a folosit "negro" atunci când a scris în propriul său personaj narativ. Joseph Conrad a publicat o poveste în Marea Britanie cu titlul "The Nigger of the Narcissus" (1897), dar a fost sfătuit să o publice în Statele Unite cu titlul "The Children of the Sea" (Copiii mării).

După sfârșitul anilor 1960, schimbarea socială provocată de mișcarea drepturilor civile a legitimat cuvântul "black" pentru identificarea rasială a americanilor cu pielea neagră de origine africană. Președintele Thomas Jefferson a folosit acest cuvânt pentru a descrie sclavii africani în "Notes on the State of Virginia" (1785), dar termenul "black" nu a devenit mainstream până în secolul al XX-lea.

În anii '90, "Black" a fost înlocuit de "African-American", fapt ce lingvistul Steven Pinker definește "un exemplu al eufemismului treadmill". Mai mult decât atât, African-American seamănă cu expresia afro-american, aceasta deja populară din anii '70. Unii negri americani continuă să folosească cuvântul nigger, adesea scris și "nigga" sau "niggah", fără ironie, fie pentru a neutraliza impactul cuvântului, fie ca un semn al solidarității.[12]

În anii '90, de asemenea, a apărut epitetul "sand nigger", adresat persoanelor ce provin din Orientul Mijlociu. [13]

  1. ^ Pilgrim, David (septembrie 2001). „Nigger and Caricatures”. Accesat în . 
  2. ^ Sheinin, Dave (). „Redefining the Word”. Washington Post. Accesat în . 
  3. ^ Patricia T. O'Conner, Stewart Kellerman (). Origins of the Specious: Myths and Misconceptions of the English Language. Random House Publishing Group. p. 134. ISBN 978-0812978100. Accesat în . 
  4. ^ Peterson, Christopher (). Bestial Traces:Race, Sexuality, Animality: Race, Sexuality, Animality. Fordham Univ Press. p. 91. ISBN 978-0823245208. Accesat în . 
  5. ^ Randall Kennedy (). „Nigger: The Strange Career of a Troublesome Word”. The Washington Post. Accesat în .  (Book review)
  6. ^ Hutchinson, Earl Ofari (). The Assassination of the Black Male Image. Simon and Schuster. p. 82. ISBN 978-0-684-83100-8. 
  7. ^ Mencken, H. L. (). „Chapter 8. American Spelling > 2. The Influence of Webster”. The American Language: An Inquiry into the Development of English in the United States (ed. 2nd rev. and enl.). New York: A.A. Knopf. 
  8. ^ „Language of the Rendezvous”. Arhivat din original la . 
  9. ^ Johnson, Clifton (). „They Are Only "Niggers" in the South”. The Seattle Republican. Seattle, Wash.: Republican Pub. Co. Accesat în . 
  10. ^ „Lohan calls Obama 'colored', NAACP says no big deal”. Mercury News. . 
  11. ^ "Why I'm not allowed my book title", Books blog, 20 May 2008, guardian.co.uk
  12. ^ Allan, Keith. The Pragmatics of Connotation. Journal of Pragmatics 39:6 (June 2007) 1047–57
  13. ^ Herbst, Philip (). The color of words: an encyclopaedic dictionary of ethnic bias in the United States. Intercultural Press. p. 72. ISBN 978-1877864971. Accesat în .