Discriminare rasială

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Parte a seriei despre
Discriminare
Disclogo1.svg
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexualăReligie
(Diz)abilitateLimbăVârstăSpecie

Forme specifice de discriminare

AntisemitismHomofobieHeterofobie
XenofobieTransfobieHeterosexism
MisoginieMisandrieAntițigănism
IslamofobieAnticreștinism
Rasism ecologic
Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

RasismulDiscriminarea romilor
Holocaustul în RomâniaAntisemitismul
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
Violența domestică
Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnicăPersecutarePogrom
Epurare etnicăConflict etnicGenocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
AutodeterminareDesegregare
IntersecționalitateFeminism
MulticulturalismIntegrare rasială
Integrare socialăAsimilare culturală

Vezi și

CNCDACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

editează

Expresia „discriminare rasială” semnifică, așa cum este precizat în articolul 1 al Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, orice deosebire, excludere, restricție sau preferință întemeiată pe rasă, culoare, ascendență sau origine națională sau etnică, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoașterea, folosința sau exercitarea, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în domeniile politic, economic, social și cultural sau în oricare alt domeniu al vieții publice.[1]

La nivel mondial[modificare | modificare sursă]

Membrii Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială:

     recunosc competența articolului 14

     nu acceptă articolul 14

     semnată dar nu ratificată

     nici semnată, nici ratificată

Organizația Națiunilor Unite a fost preocupată de problema discriminării rasiale încă de la înființare, iar interzicerea discriminării pe bază de rasă, culoare sau etnicitate este consacrată în principalele instrumente juridice internaționale care garantează drepturile omului.[2]

Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială a fost adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 21 decembrie 1965.[3] Până în 2013, Convenția a fost semnată și/sau ratificată de 179 de state.[4] Statele părți la această Convenție condamnă discriminarea rasială și se angajează să urmeze o politică menită să elimine orice formă de discriminare rasială și să favorizeze înțelegerea între toate rasele.[3] În 2001, Conferința mondială a ONU împotriva rasismului a produs cel mai radical și cuprinzător program pentru combaterea rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei și a intoleranței asociate acestora: Declarația de la Durban și programul de acțiune al Conferinței.[2][5]

Din 1966, prin Rezoluția 2142, în 21 martie este sărbătorită Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale.[6] Ziua a fost aleasă în memoria celor 69 de persoane ucise de poliție în anul 1960, în Sharpeville, Africa de Sud, în timpul unei demonstrații pașnice împotriva legilor care justificau apartheidul.[7]

Africa[modificare | modificare sursă]

Liberia[modificare | modificare sursă]

Constituția Liberiei prevede că persoanele care nu sunt de culoare sunt neeligibile pentru cetățenie[8] și, prin extensie, nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor.[9]

Asia[modificare | modificare sursă]

India[modificare | modificare sursă]

Potrivit studiului World Values Survey, realizat de The World Values Survey Association în 81 de țări, India este a doua cea mai rasistă țară, în care 43,5% dintre respondenți nu ar accepta să aibă un vecin de altă rasă.[10] Comunitățile de africani, în special nigerieni, sunt cele mai afectate de rasismul din India.[11] Stereotipurile rasiale sunt comune. În timp ce bărbații africani sunt stereotipizați ca „proști”, „periculoși” și „predispuși la violență”, femeile sunt etichetate ca lucrătoare sexuale.[12] De-a lungul ultimului deceniu au existat mai multe cazuri de atacuri motivate de rasism.[13][14][15]

Uniunea Europeană[modificare | modificare sursă]

Problema discriminării pe bază de rasă sau origine etnică a atras atenție sporită din partea instituțiilor blocului comunitar în anii 1990.[16] Astfel, au fost adoptate mai multe măsuri care recunosc necesitatea de combatere a rasismului și xenofobiei. În 1997 a fost înființat Centrul European de Monitorizare a Rasismului și Xenofobiei (EUMC),[16] pentru ca trei ani mai târziu să fie adoptată directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE).[17] Înainte de adoptarea directivei, numai câteva state membre dispuneau deja de legi și mecanisme detaliate de interzicere a discriminării rasiale.[18] De asemenea, articolul 21 inclus în capitolul „Egalitate” din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice discriminarea pe motive precum rasa sau originea etnică.[19]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială” (PDF). 
  2. ^ a b en „Combating Racial Discrimination”. Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights. 
  3. ^ a b Roxana-Alina Petraru (). Minoritățile în context legislativ internațional. Iași: Editura Adenium. ISBN 978-606-742-151-4. 
  4. ^ en „International Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination”. United Nations Treaty Collection. 
  5. ^ Declarația de la Durban (PDF). București: Institutul Român pentru Drepturile Omului. . ISBN 973-9316-46-8. 
  6. ^ en „Resolutions adopted on the reports of the Third Committee”. General Assembly – Twenty-first Session. p. 45. 
  7. ^ en „International Day for the Elimination of Racial Discrimination”. United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. 
  8. ^ en Bernadette Ludwig (). „A Black Republic: Citizenship and naturalisation requirements in Liberia”. Migration Letters. 13 (1): 84–99. ISSN 1741-8984. 
  9. ^ en „George Weah vows to change Liberia's citizenship laws”. BBC News. . 
  10. ^ en Max Fisher (). „A fascinating map of the world's most and least racially tolerant countries”. The Washington Post. 
  11. ^ en Sadiya Abubakar (). „A Story of Racism in India”. The Wire. 
  12. ^ en Ravinder Vasudeva, Riddhi Joshi, Sudipto Mondal, Namita Kohli (). „Their Indian horror: Africans recount everyday racism”. Hindustan Times. 
  13. ^ en Arun Dev (). „Tanzanian girl stripped, beaten in Bengaluru; 'deeply pained' says Sushma Swaraj”. The Times of India. 
  14. ^ en Huizhong Wu (). „African students hospitalized in roving mob attacks in India”. CNN. 
  15. ^ en Nandini Rathi (). „Attacks on Africans are a modern, violent manifestation of deep-seated societal prejudice”. The Indian Express. 
  16. ^ a b en The Racial Equality Directive: application and challenges (PDF). Viena: European Union Agency for Fundamental Rights. . p. 7. doi:10.2811/95296. ISBN 978-92-9192-662-6. 
  17. ^ „Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică”. Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene. 
  18. ^ „Combaterea discriminării rasiale” (PDF). Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. 
  19. ^ „Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]