K. A. Bertini

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
K. A. Bertini
קלמן אהרון ברתיני.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Briceva, raionul Dondușeni, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat1995 (91 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Israel Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Soviet Union.svg URSS
Flag of Israel.svg Israel Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
traducător
redactor literar[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Limbilimba ebraică
limba rusă
limba franceză
limba idiș  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Cernihovski[*]
Premiul Itzik Manger[*]  Modificați la Wikidata

K. A. Bertini (născut Kalman-Arn Golergant; în ebraică קלמן אהרון ברתיני, transliterat: Kalman Aharon Bartini; în rusă К. А. Бертини; n. , Briceva, raionul Dondușeni, Moldova – d. 1995,[1][2][3][4] Israel) a fost un evreu basarabean, poet, publicist și traducător israelian. A fost tatăl dirijorului Gary Bertini.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în colonia evreiască Briceva (acum în raionul Dondușeni, Republica Moldova) din ținutul Soroca, gubernia Basarabia, (Imperiul Rus), în familia lui David și Elka Golergant. A studiat la hederul din satul natal și, ulterior, la gimnaziul ebraic din Bălți. A absolvit cu studii superioare în studii evreiești, Universitatea Carolină din Praga (1923-1925) și Sorbona din Paris (1925-1927). Din 1927 până în 1940, a predat în școlile ebraice ale rețelei „Tarbut” din Basarabia și chiar a servit ca director al liceului evreiesc al aceleiași rețele din Soroca.

A debutat cu poezii în ziarul haOlam („Lumea”, editat de Haim Greenberg) în 1924, prima colecție de poezii Tmol dehe („Trecutul estompat”) a fost publicată la Chișinău în 1939. În același an a publicat o colecție de povești pentru copii și a participat la o altă colecție comună (împreună cu Mordehai Goldenberg, I. Weinstein și Levin Kipnis).

În anii 1938-1939, împreună cu Zolmen Rozental și D. Vinnitski a editat publicațiile educaționale și pedagogice Min haTsad („Dintr-o parte”) și Pinkasi („Caiet”), publicate de rețeaua gimnazială „Tarbut în Basarabia”. Împreună cu B. Mednikov au compilat un manual de terminologie în ebraică pentru școlari despre istoria naturală, fizică, chimie, anatomie și igienă.[5]

Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, a fost exilat în Siberia, a supraviețuit, iar în 1946 a plecat cu familia în România, și de acolo, a emigrat în Israel (Palestina mandatară) în 1947, unde a lucrat inițial ca profesor de literatură în Petah Tikva și Tel Aviv. A prietenit și colaborat cu un alt scriitor basarabean B. I. Michali, cu care a publicat o serie de colecții de eseuri despre istoria evreilor și literatura ebraică din Basarabia. În anii 1965-70 a editat revista Moznaim, revista Uniunii israeliene a scriitorilor ebraici; ulterior, a fost editor al seriei Mivkhar sifrutenu laam (1965-74).

Cariera literară[modificare | modificare sursă]

Poezia sa a evoluat de la poezia lirică, la poezia modernă, printre lucrările sale se numără: Milail ad boker („Din noapte până dimineața”, 1951); Marot al haefer („Imagini pe cenușă”, 1954); Shvil kakhol („Calea albastră”, 1961), Bakbuk al pne hamaim („Sticla pe apă”, 1969), Makhshakim Udrahim („Întuneric și drumuri”, 1974), Kol hatsvaim hahem: shirey Yerushalaim ve-shirim aherim („Toate aceste culori: poezii despre Ierusalim și alte poezii”, 1978), Hayain hakar („Vin rece”, 1982), Leorekh hayamim vele-nut hamaim („Curge prin zile”, 1988). Aceasta abordează bătrânețea și îmbătrânirea, subiecte pe care puțini poeți evrei moderni le-au abordat. Poeziile sale s-au schimbat și odată cu modificările gustului și poeziei ebraice.

În 1953, împreună cu Eliagu Meitus, a pregătit o ediție jubiliară a operelor prozatorului basarabean Șlomo Gilels (Shai lesShlomo – „un cadou de la Șlomo”). În 1970 a compilat o carte memorială bilingvă (idiș și ebraic) a evreilor din Briceva. A fost unul dintre redactorii secțiunii evreilor basarabeni din multivolumul „Enciclopedia diasporei evreiești” (volumul 2).

În 1977 a câștigat Premiul „Tchernichovsky” pentru traduceri exemplare. Bertini a tradus în ebraică lucrări de literatură rusă (povești de Leonid Andreev, Rina Levinzon), română (poezii de Maria Banuș) și franceză (Nathalie Sarraute, A. Fournier, „Gargantua și Pantagruel” de François Rabelais). Însă, în special a tradus mai mult din idiș: poezii de H. Leivik, Abraham Sutzkever, Iankev Friedman, Marc Chagall, Itzik Manger, David Hofshtein, Iosef Burg, Șloime Bikl, o colecție de povești de Moishe Altman compilată de Bertini (intitulată Beomek harei – „În adâncimea oglinzii”, 1967), romanul „Stelele rătăcitoare” de Șalom Aleihem și altele.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b K. A. Bertini, Open Library, accesat în  
  2. ^ a b K. A. Bertini, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  3. ^ a b ק. א. ברתיני, Project Ben-Yehuda, accesat în  
  4. ^ a b K. A. Bertini, MAK 
  5. ^ אתר הספרייה הלאומית, ערך: קלמן אהרן ברתיני

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • תמול דהה (Tmol dehe — „Trecut decolorat”, poezii), editura și tipografia „Tehnic” — М. Dektor: Chișinău, 1939.
  • מעשיה בגר שובב („Povestea unui adult obraznic”, povești pentru copii), hotzaat «Tarbut beBesarabia», tipografia „Tehnic” — М. Dektor: Chișinău, 1939.
  • גרגרים, לתינוקות („Semințe”, povești pentru copii, în colaborare cu М. Goldenberg, I. Weinstein și L. Kipnis), „Tarbut”: Chișinău, 1939.
  • Al Ademat Basarabia” (memorii și documente despre istoria evreilor din Basarabia, editor și compilator), 3 volume., Tel Aviv, 1958—63.
  • Brichever Pinkes / Pinkas Briciva („Carte memorială a satului Briceva”, comunitate de imigranți din Briceva în Israel, idiș și ebraic, editat de K. A. Bertini), Tel Aviv, 1970.
  • יהדות ביסאראביה: אנציקלופּדיה של גלויות (Yahadut Basarabia — „Evreimea basarabeană”, ed. K. A. Bertini, B. I. Michali, Yitzhak Coren), Enciclopedia Diasporei Evreiești, vol. 2, Ierusalim, 1971.
  • Sefer Meir: kovets teachers mukdash le-zeher Meer Vinitsky („Cartea lui Meir”, compilat de K. A. Bertini și D. Vinnitsko), editura „Hinukh”: Tel Aviv, 1971.
  • שרשים וסער: אנתולוגיה של סופרים יהודים בלשון הרומנית („Antologia scriitorilor evrei români”, compilat de K. A. Bertini, A.B. Yoffe, D. Litman-Litani), 1972.
  • ק. א. ברתיני — שירים א-ב בחר והוסיף אחרית דבר: דן מירון. (K. A. Bertini, Poezii alese în două volume editate de prof. Univ. Dana Mirona), Tel Aviv, 1977.
  • ערבות ברוח : אנתולוגיה של סופרי בסארביה („Antologia scriitorilor din Basarabia”, compilat de B. I. Mikhali, D. Vinnitski și K. A. Bertini), Bronfman: Tel Aviv, 1981.
  • «MeAhore haPargod: width uvaladot ketsarot» (poezii și balade), Am Oved: Tel Aviv, 1985.
  • «LeOrekh haYamim leOrekh haMayim: mivkhar shirim uvaladot» („rin zilele de lângă apă”, poezii și balade selectate), Devir: Tel Aviv, 1988.
  • H. Leivik «Abelar ve-Helwitz: poemul deramatitei beshalosh temunot» (traducere din idiș și comentariu de K. A. Bertini). HaKibus HaMeuhad: Tel Aviv, 1990.
  • Shirim (poezii, editat de Dan Miron), Ohr Yehuda / Devir: Tel Aviv, 2003.