Județul Tighina (interbelic)

Pentru alte sensuri, vedeți Tighina (dezambiguizare).

Județul Tighina


stemă	amplasare

Provincie:

Basarabia

Reședința:

Tighina

Populație:
•Total 1930:

Locul
307.629 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
6.333 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

patru plăși

Județul Tighina a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Tighina.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Județul se afla în partea estică a României Mari, în sud-estul regiunii Basarabia, la granița cu Uniunea Sovietică. Actualmente teritoriul fostului județ este în componența Republicii Moldova. Se învecina la vest cu județul Cahul, la nord cu județul Lăpușna, iar la sud cu județul Cetatea Albă. La est se afla granița cu Uniunea Sovietică, aflată de cealaltă partea a râului Nistru.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:^[1]

Pe teritoriul județului Tighina se aflau două localități urbane: Tighina (comună urbană și reședința județului), respectiv Comrat (comună urbană situată în partea de vest a județului).

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului din 1930 populația județului era de 306.592 locuitori, dintre care 53,4% români, 14,7% ruși, 12,8% găgăuzi, 6,4% bulgari, 5,5% evrei, 3,4% germani, 3,0% ucraineni, 0,4% romi ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 89,4% ortodocși, 5,5% mozaici, 3,0% lutherani, 0,8% ortodocși de stil vechi, 0,6% romano-catolici, 0,4% baptiști ș.a.

Nr.	Orașe, plăși	Populație
1	orașul Tighina	31 384
2	orașul Comrat	12 331
	Total orașe	43 715
1	Plasa Bulboaca	57 280
2	Plasa Căușani	99 161
3	Plasa Ceadâr-Lunga	41 416
4	Plasa Cimișlia	65 020
	Total rural	262 877
	Total județ	306 592

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

În 1930 populația urbană a județului era de 44.057 locuitori, dintre care 35,6% ruși, 19,8% evrei, 17,7% găgăuzi, 16,7% români, 4,4% bulgari, 3,1% ucraineni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 75,1% ortodocși, 19,9% mozaici, 2,5% ortodocși de stil vechi, 1% romano-catolici, 0,6% lutherani ș.a.