Județul Romanați (antebelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Județul Romanați (antebelic)
[[Imagine:|100px|Stema judeţului Romanați (antebelic)]] Romanați (antebelic) în România
stemă amplasare
Provincie: Oltenia
Reședința: Caracal
Populație:
 •Total 1899:
Locul
202.439 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
3336,6 km²
Perioadă de existență: 1859-1918
Subdiviziuni: 3 plăși


Județul Romanați a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Vechiul Regat al României (existent în perioada antebelică). Județul se afla în regiunea istorică Oltenia, iar reședința era orașul Caracal.

Așezare și limite[modificare | modificare sursă]

Harta județului Romanaţi în Atlasul Căilor de Comunicații din 1897

Județul Romanați era un județ de frontieră. Se învecina cu Bulgaria (până în 1908 Imperiul Otoman) și cu județele românești Olt, Teleorman, Dolj și Vâlcea. Numele de Romanați vine de la Romunates, adică locuitorii Romulei, una dinte cele mai însemnate colonii romane (cea mai însemnată de pe teritoriul Vechiului Regat al României) conform etimologiei lui Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțirea țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale.[1]

Județul antebelic Romanați era împărțit în 3 plăși: Ocolul, Oltul de Jos-Balta și Oltețul-Oltul de Sus. Județul avea 2 comune urbane (Caracal-reședința județului și Corabia, port la Dunăre) și 110 comune rurale.

Agricultura era principala ocupație a locuitorilor. În județul Romanați exista un singur port, Corabia, unde se opreau vase cu pânze și aburi și vapoarele de poștă de pe Dunăre. În trecut și Islazul a fost port.

Se oragnizau bâlciuri la: Caracal, Băbiciul, Brâncoveni, Slătioara, Osica de Sus, Pârșcoveni, Strejești de Sus, Oboga, Crușovul, Dăbuleni, Izbiceni, Rusănești de Jos, Studina, Vădăstrița și Vișina.

Marca[modificare | modificare sursă]

Câmpiile întinse și foarte fertile reprezentau bogăția județului prin recoltele admirabile ce se produceau aici. De aceea, marca (stema) județului Romanați era un snop de grâu.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lege nr. 394 pentru comunele urbane și rurale, Monitorul oficial al României, 31 martie 1864

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]