Joseph Lister

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Joseph Lister
Joseph Lister.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Bexley, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani) Modificați la Wikidata
Kent Modificați la Wikidata
Părinți Joseph Jackson Lister[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Arthur Lister[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit Modificați la Wikidata
Ocupație medic
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea din Londra
Organizație King's College
Premii Fellow al Societății Regale[*]
Medalia Copley ()
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Royal Medal
Pour le Mérite
Cothenius Medal[*] ()
Semnătură
Joseph Lister signature.png

Joseph Lister (n. 5 aprilie 1827 - d. 10 februarie 1912) a fost chirurg englez. Este creatorul asepsiei, folosind pentru prima dată fenolul (1865) ca antiseptic la dezinfecția rănilor și la curățarea instrumentelor chirurgicale.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Upton, Essex. Tatăl său a fost celebrul fizician, optician și inovator în domeniul microscoapelor, Joseph Jackson Lister.

La școlile din orașul natal învață engleza și germana, care vor fi limbile de bază ale studiilor sale medicale de mai târziu.[2]

Intră la Universitatea din Londra la secția Arte mai întâi, ca la 25 de ani să-și ia doctoratul în medicină.

În 1854, Lister devine asistentul, dar și prietenul celebrului chirurg James Syme la Universitatea din Edinburgh, Scoția. Se căsătorește cu fiica acestuia, Agnes, care îi va fi un ajutor neprețuit în laboratoarele de cercetare medicală.

Activitate[modificare | modificare sursă]

În acea perioadă infecțiile erau explicate ca fiind efectul prezenței în aer a unor substanțe chimice, "miasme", care acționează asupra țesuturilor. Noțiunile de igienă elementară ca spălatul mâinilor sau a rănilor erau considerate inutile. Operele lui Ignaz Semmelweis și Oliver Wendell Holmes, referitoare la asepsie, erau ignorate.

Studiind scrierile lui Pasteur, Lister își dă seama că fermentarea și putrezirea pot avea loc și în absența oxigenului și aceasta în prezența anumitor microorganisme. Tratând instrumentele chirurgicale și rănile cu fenol, Lister ajunge la performanța (1869) de a reduce mortalitatea operatorie de la 50 la 15 la sută.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Astăzi fenolul nu se mai utilizează, deoarece iritant și atacă membrana celulei nervoase, fiind înlocuit cu alte antiseptice
  2. ^ Sherwin B. Nuland (chirurg american), Doctors - The History of Medicine through Biography

Legături externe[modificare | modificare sursă]