Francis Galton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Francis Galton
Francis Galton.jpg
Francis Galton
Date personale
Născut[6][7][8][9][10][11] Modificați la Wikidata
Birmingham, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[12] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[6][7][8][9][10][11] Modificați la Wikidata
Surrey, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicyclohexylamine[*] (crimă în masă) Modificați la Wikidata
PărințiSamuel Tertius Galton[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United Kingdom.svg Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
explorator
antropolog
genetician[*]
psiholog
geograf
meteorolog[*]
statistician[*]
filozof
sociolog[*]
scriitor
fotograf
inventator Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuTeoria probabilităților
antropologie  Modificați la Wikidata
Alma MaterKing's College
Trinity College
King Edward's School[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Royal Geographical Society[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratWilliam Hopkins[*][1]  Modificați la Wikidata
DoctoranziKarl Pearson[2]  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]
Medalia Copley ()[3]
Royal Medal ()
Knight Bachelor[*] ()
Huxley Memorial Medal[*] ()
Medalia Darwin ()[4]
Darwin–Wallace Medal[*] ()[5]
Fellow of the Royal Geographical Society[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Sir Francis Galton, FRS (n. ,[6][7][8][9][10][11] Birmingham, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[12] – d. ,[6][7][8][9][10][11] Surrey, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei), văr al lui Douglas Strutt Galton, văr al lui Charles Darwin, a fost un polimat victorian englez: antropolog, eugenist, explorator tropical, geograf, inventator, meteorolog, proto-genetician, psihometrician și statistician. El a fost numit cavaler în 1909.

Galton a produs peste 340 de lucrări și cărți. El a creat, de asemenea, conceptul statistic de corelație și a promovat pe scară largă regresia către medie. El a fost primul care a aplicat metode statistice pentru studia diferențele umane și inteligența ereditară și a introdus utilizarea chestionarelor și a sondajului pentru colectarea de date de la comunitățile umane, de care avea nevoie pentru lucrările genealogice și biografice și pentru studiile sale antropometrice.

El a fost pionier în eugenism, a utilizat pentru prima oară termenul în sine și expresia „natura versus educație” („nature versus nurture”). Cartea sa Hereditary Genius (1869) a fost prima încercare de a studia social științific geniul și măreția.[13]

Ca investigator al minții umane, el a fondat psihometria (știința de măsurare a facultăților mintale), precum și psihologia diferențială și ipoteza lexicală a personalității. El a inventat o metodă de clasificare a amprentelor digitale, care s-a dovedit utilă în domeniul științei medico-legale. El a realizat, de asemenea, o cercetare privind puterea rugăciunii, concluzionând că nu avea nici un efect asupra longevității celor pentru care s-au rugat.[14] Ca inițiator al meteorologiei științifice, el a conceput prima hartă meteorologică, a propus o teorie a anticiclonilor și a fost primul care a stabilit un registru complet pe termen scurt al fenomenelor climatice la scară europeană.[15] El a inventat, de asemenea, Fluierul Galton pentru testarea capacității de auz diferențiat.[16]

În 1877 a introdus conceptul de medie condiționată , adică speranța matematică a variabilei aleatoare Y, atunci când variabilei aletoare 'X i se dă o valoare determinată. De asemenea, a descoperit fenomene interesante: a calculat la un pictor numărul de aplicări de penel pe un portret, numărul împletiturilor unei perechi de ciorapi, numărul suplimentar de ani de viață de care se bucură membri unei familii etc. A introdus dactiloscopia la Scotland Yard, a înființat Eugenic Society, care a pledat pentru creșterea rasei umane pe principii raționale.

Unii contemporani l-au caracterizat drept excentric, iar alții au considerat că opera sa este serioasă și prezintă un înalt nivel de importanță.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1869: Hereditary Genius (Londra, retipărit și în 1962);
  • 1874: English Men of Science (Londra);
  • 1877: Typical Laws of Heredity in Man;
  • 1887: Family Likeness in Stature.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  2. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  3. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  4. ^ https://docs.google.com/spreadsheets/d/1dsunM9ukGLgaW3HdG9cvJ_QKd7pWjGI0qi_fCb1ROD4/pubhtml?gid=216486814&single=true  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Linnean Society of London, accesat în  
  6. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  8. ^ a b c d Sir Francis Galton, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  9. ^ a b c d Francis Galton, SNAC, accesat în  
  10. ^ a b c d Francis Galton, Find a Grave, accesat în  
  11. ^ a b c d Francis Galton, Southern Africa Association for the Advancement of Science, accesat în  
  12. ^ a b Гальтон Фрэнсис, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  13. ^ Galton, F. (1869). Hereditary Genius. London: Macmillan.
  14. ^ http://www.abelard.org/galton/galton.htm
  15. ^ Francis Galton (1822–1911) – from Eric Weisstein's World of Scientific Biography
  16. ^ Galton, Francis (1883). Inquiries into Human Faculty and Its Development. London: J.M. Dent & Co.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Francis Galton
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Francis Galton.