Robert Henry

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Robert Henry

Robert Henry
Date personale
Născut25 martie 1906
Saint-Loup-sur-Semouse
Decedat24 octombrie 2001 (95 de ani)
Saint-Loup-sur-Semouse
Cetățenie Franța
Ocupațiemedic
micolog
homeopat
poet
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Instituțiel'Ecole du Service de Santé Militaire
Alma MaterUniversitatea din Lyon⁠(fr)[traduceți]
SocietățiPreședinte al Société Mycologique Inter-Vallées (SOMIVA), Saint-Chamond
Membru al Société Botanique et Mycologique de L'Étrat (SOBOME)

Robert Vital Eugene Henry (n. 25 martie 1906, Saint-Loup-sur-Semouse – d. 24 octombrie 2001, Saint-Loup-sur-Semouse)[1] a fost un medic alopat, homeopat și micolog francez, un pionier în studiul genului Cortinarius, fiind considerat pe scară largă drept cel mai mare cunoscător al tuturor timpurilor al acestui gen foarte dificil de diferențiat. Mai departe a figurat și ca poet sub pseudonimul Guy-Victor Behlan. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Rob.Henry.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Saint-Loup-sur-Semouse

Tânărul Henry s-a împrietenit deja devreme cu literatul și micologul francez Frédéric Bataille, care l-a introdus atât în micologie cât și în poezie. A urmărit „Școala de Sănătate Militară” (l'Ecole du Service de Santé Militaire) din Lyon-Bron. După bacalaureat s-a înscris la Universitatea Lyon⁠(fr)[traduceți] unde, în 1931, a depus o teză de doctorat pe următorul subiect: (Considerations anciennes et nouvelles sur les intoxications fongiques („Considerații antice și moderne despre otrăvirea fungică”). După Al Doilea Război Mondial și-a deschis un cabinet medical în Vesoul și și-a împărțit timpul între profesie și pasiune.

Pe 6 decembrie 1982, a fondat societatea micologică intradisciplinară SOMVIVA (Société Mycologique Inter-Vallées) în Saint-Chamond, ales președintele ei până la moartea sa, unde a criticat în articole între altele excesele culegătorilor de ciuperci, oferind sfaturi, uneori mergând împotriva credinței populare, pentru a evita riscul de otrăvire afirmând că intoxicarea rezultă din cauza „prostiei și ignoranței umane”.[2] Mai departe, a fost foarte implicat în societatea botanică și micologică din L'Étrat SOBOME (Société Botanique et Mycologique de l’Étrat).[3]

Henri Robert a studiat ciupercile timp de patruzeci de ani. Patru decenii în care acest micolog, a fotografiat, analizat, disecat și documentat ciupercile genului Cortinarius. Pe o rază de 100 de km, între Loira și Haute-Loire, a înregistrat și identificat 2.000 de specii, dar, potrivit lui, au mai fi rămas multe de descoperit. Mai departe, A colaborat intens cu compatrioții săi, micologii Xavier Carteret, André Bidaud, Pierre Moënne-Loccoz și Patrick Reumaux, publicând și o mulțime de articole în lucrările lor, astfel cu Xavier Carteret în 4, cu Bidaud în 27, cu Moënne-Loccoz în 40 și cu Reumaux în 39 de cazuri.

Acest fervent apărător al micologiei nu a fost amabil cu cărțile introductive care tratează întrebarea comestibilității: „Sunt prost făcute și insuficiente pentru a identifica o ciupercă pentru că recunoașterea unei ciuperci nu este ușoară și este nevoie de mult timp și putem întâlni specii noi care nu au fost niciodată descrise. Singur un micolog sau o persoană bine instruită poate recunoaște comestibilitatea sau nu a unei ciuperci”.

În 1991, Henry s-a retras ca medic, dar s-a preocupat mai departe intens cu micologia până ce a decedat în casa lui paternală pe 24 octombrie 2001 la vârsta înaltă de 95 ani.

Până în prezent, el este încă singurul micolog care și-a dedicat întreaga viață studiului complet al genului Cortinarius. Opera lui Henry este risipitoare , fiind colosală și multiplă. Munca lui, bazată pe observație exactă și obstinație (care este ceea ce a fost nevoie pentru a fi pionier în studiul Cortinariaceae-lor) a avut detractori. Fără îndoială, ei nu aveau această încăpățânare și acest grad de simpatie pentru acest gen considerat greu de înțeles, substanța operei acestui mare micolog. De-a lungul vieții sale, Dr. Henry a publicat peste trei mii de pagini și câteva sute de specii noi în diverse reviste științifice. El rămâne incontestabil cel mai mare „cortinariolog” al tuturor timpurilor și și-a răspândit pasiunea pentru acești bureți la discipoli. El este, de asemenea, la originea înființării „Zilelor europene ale „Cortinarilor”, care se bucură de un succes din ce în ce mai mare. Îi sunt dedicate mai multe specii.

Referințe pentru biografie: [4][5][6][7][8]

Specii denumite în onoarea lui Henry[modificare | modificare sursă]

Specii descrise de Henry (selecție)[modificare | modificare sursă]

Doar lista cu cifra A este aici completă. Restul se poate verifica sub:[9].

  • Cortinarius abditus Rob.Henry (1993)
  • Cortinarius aberrans Rob.Henry (1952)
  • Cortinarius amphibalaustius Rob.Henry (1983)
  • Cortinarius allutus var. luteus Rob.Henry (1939 și 1988)
  • Cortinarius aciegemmascens Rob.Henry (1991)
  • Cortinarius aciserratus Rob.Henry (1988)
  • Cortinarius allutus var. rufescens Rob.Henry (1939)
  • Cortinarius anthracinus f. mutans Rob.Henry (1984)
  • Cortinarius acutibulbus Chevassut & Rob. Henry (1982)
  • Cortinarius acutispissipes Rob.Henry (1981)
  • Cortinarius acutoaltus Chevassut & Rob.Henry (1982)
  • Cortinarius acutomammosus Rob.Henry (1988)
  • Cortinarius acutorumob.Henry (1988)
  • Cortinarius acutovelatus Rob.Henry (1988)
  • Cortinarius addamascenus Rob.Henry (1983)
  • Cortinarius adfocalis Rob.Henry (1989)
  • Cortinarius adobtusus Rob.Henry (1968)
  • Cortinarius adustorimosus Rob.Henry (1988)
  • Cortinarius aequalipes Rob.Henry (1988)
  • Cortinarius aequatus Rob.Henry (1952)
  • Cortinarius aereus Rob.Henry (1952)
  • Cortinarius albofimbriatus Rob.Henry (1940)
  • Cortinarius albofulminescens Rob.Henry (1992)
  • Cortinarius albomaculatus Rob.Henry (1988)
  • Cortinarius aleuriodor Rob.Henry (1981)
  • Cortinarius aleuriolens Chevassut & Rob.Henry (1982)
  • Cortinarius allutoides Rob.Henry (1986)
  • Cortinarius altomellitus Rob.Henry (1985)
  • Cortinarius alutaceo-olivascens Rob. Henry (1959)

Publicații (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Robert Henry: „Considerations anciennes et nouvelles sur les intoxications fongiques: les syndromes phalloidïens, les syndromes "muscarien" et "muscarinien", les autres syndromes observés, avec quelques chapitres généraux concernant le diagnostic, le pronostic, le traitement et la prophylaxie des intoxications”, teza de doctorat, Editura J. Péquignot, Besançon 1931
  • Robert Henry: „Un Cortinaire rare: Cortinarius (Dermocybe) Queletii F. B. (= Cortinarius uliginosus), în: „Publications de la Société Linnéenne de Lyon”, nr. 1-7 Lyon 1932, p. 100-104
  • Robert Henry: „Étude de quelques cortinaires du groupe des Scauri: Deux espèces nouvelles”, Editura Maurice Declume, Lons-le-Saunier 1935
  • Robert Henry: „Étude de quelques cortinaires 2e fascicule”, Editura necunoscută, Paris 1935
  • Robert Henry: „Étude de quelques cortinaires 3e et 4e fascicules”, Editura necunoscută, Paris 1935
  • Robert Henry: „Deux cortinaires très rares : C. rubricosus Fr. ss. Fr., C. craticius Fr.”, în: „Publications de la Société Linnéenne de Lyon”, nr. 1-7 Lyon 1978, vol. 67, nr. 4, p. 171-173
  • Robert Henry: „Imprimé Cortinaires rare, nouveaux ou intéressants”, în: „Bulletin trimestriel de la Société mycologique de France”, 1993, vol. 109, nr. 1, 1993, p. 1-25
  • Robert Henry: „Imprimé Cortinaires rare, nouveaux ou intéressants”, în: „Documents mycologiques”, iunie 1995, vol. 25, nr. 97, p. 41-60

Henry a colaborat de 205 ori cu alți micologi, adăugând articole în cărțile lor. Cea mai prestigioasă operă este în această legătură „Atlas des cortinaires” în nouă volume:

  • Patrick Reumaux în colaborare cu Robert Henry: „Atlas des cortinaires”, partea I, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1990
  • Pierre Moënne-Loccoz, texte scientifique de Patrick Reumaux, avec la collaboration du Dr Robert Henry: „Atlas des cortinaires”, partea Pars II, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1990
  • Pierre Moënne-Loccoz ; texte scientifique de Patrick Reumaux, avec la collaboration du Dr Robert Henry et de André Bidaud: „Atlas des cortinaires, partea III, „Les tueurs (Cortinarius, sous-genre Cortinarius, section Leprocybe, sous-section Orellani) / iconographie”, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1991
  • A. Bidaud, P. Moe͏̈nne-Loccoz, texte scientifique de Patrick Reumaux, avec la collab. du Dr Robert Henry: „ Atlas des cortinaires”, partea V, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1993
  • A. Bidaud, P. Moe͏̈nne-Loccoz, P. Reumaux ; avec la collaboration du Dr R. Henry: „Atlas des cortinaires”, partea VI, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1994
  • A. Bidaud, P. Möenne-Loccoz, P. Reumaux, avec la collaboration du Dr Henry: „Atlas des cortinaires”, partea VII, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1995
  • A. Bidaud, P. Moe͏̈nne-Loccoz, P. Reumaux, avec la collaboration du Dr R. Henry: „Atlas des cortinaires Pars VIII, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1996
  • A. Bidaud, P. Moënne-Loccoz, P. Reumaux, avec la collaboration de X. Carteret, G. Eyssartier et R. Henry: „Atlas des cortinaires”, partea X, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 2000
  • A. Bidaud, P. Moënne-Loccoz, P. Reumaux, avec la collaboration de R. Henry: „Atlas des cortinaires”, partea IX, Editura Fédération mycologique Dauphiné-Savoie, Marlioz 1999

Sub pseudonimul Guy-Victor Behlan a publicat mai multe cărți cu poeme:

  • „Onde et reflets , premières poésies”, Editura Les Éditions du Lion, Ivry-sur-Seine 1969
  • „Pétales de rose”, Editura Éditions de la Revue moderne, Paris 1971
  • „Ciel d'azur”, Editura impr. Miclo, Vidauban 1973
  • „Reflets du passé” Editura la Pensée universelle, Paris 1982, ISBN 978-2-214-04895-5

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Transactions of the British Mycological Society”, vol. 36-37, Editura British Mycological Society, Cambridge 1953, p. 10-11
  • André Bidaud, avec les préfaces de Patrick Reumaux et Xavier Carteret: „Les cortinaires du docteur Henry: planches inédites”, Editura Edition Federa Mycologiq Dauphine-Savoie, Marlioz 2012

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fiche de décès
  2. ^ SOMVIVA
  3. ^ SOBOME
  4. ^ Persée
  5. ^ Le Progrès
  6. ^ Fédération Mycologique de l’Est
  7. ^ ID-ref
  8. ^ P. Neville: „La cortinariologie en deuil, le Docteur Robert Henry n’est plus.”, în: „Bulletin semestriel de la Fédération des associations mycologiques méditerranéennes”, 2002, vol. 21, N. S., Pages jaunes, p. 4-5
  9. ^ › wiki Lista speciilor Cortinarius

Legături externe[modificare | modificare sursă]