Individualism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Individualismul este o atitudine morală, filosofie politică, ideologie sau perspectivă socială care pune accentul pe valoarea morală a individului.[1][2] Individualiștii promovează urmărirea obiectivelor și dorințelor individuale și, prin urmare, a independenței și a încrederii în sine[3] și susțin că interesele individuale ar trebui să primeze în fața intereselor statului sau ale unui grup social,  opunându-se interferențelor externe asupra propriilor interese exercitate de societăți sau instituții cum ar fi guvernul. Individualismul este adesea definit în contrast cu totalitarismul, colectivismul, autoritarismul, comunitarismul și cu alte forme sociale corporative.[4][5]

Individualismul se concentrează pe individ și pleacă de la „premisa fundamentală că individul uman este de o importanță primordială în lupta pentru eliberare." Liberalismul clasic, existențialismul și anarhismul sunt exemple de mișcări care consideră individul uman ca o unitate centrală de analiză.[6] Individualismul implică, așadar, „dreptul individului la libertate și auto-realizare”.[7]

El a fost, de asemenea, folosit ca un termen care descrie „calitatea de a fi un individ, o individualitate”, presupunând posedarea „unei caracteristici individuale, a unui capriciu”. Individualismul este, astfel, asociat, de asemenea, cu interesele artistice și cu stilul de viață boem în cazul în care există o tendință spre creație și autodezvoltare personală opusă tradiției sau comportamentului maselor populare,[8] precum și cu atitudinile filozofice și morale umaniste.[9][10]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/286303/individualism "Individualism" on Encyclopædia Britannica Online
  2. ^ Ellen Meiksins Wood.
  3. ^ http://www.thefreedictionary.com/individualism "individualism" on The Free Dictionary
  4. ^ Craig Biddle. The Objective Standard. 7 (1) https://www.theobjectivestandard.com/issues/2012-spring/individualism-collectivism/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Hayek, F.A. (). The Road to Serfdom. United States of America: The University of Chicago Press. pp. 17, 37–48. ISBN 0-226-32061-8. 
  6. ^ L. Susan Brown.
  7. ^ Ellen Meiksins Wood.
  8. ^ http://www.jstor.org/pss/2570771 Bohemianism: the underworld of Art by George S. Snyderman and William Josephs
  9. ^ "The leading intellectual trait of the era was the recovery, to a certain degree, of the secular and humane philosophy of Greece and Rome.
  10. ^ "Anthropocentricity and individualism.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Albrecht, James M. (2012) Reconstructing Individualism : A Pragmatic Tradition from Emerson to Ellison. Fordham University Press.
  • Brown, L. Susan (). The Politics of Individualism: Liberalism, Liberal Feminism, and Anarchism.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor)
  • Dewey, John. (1930). Individualism Old and New.
  • Emerson, Ralph Waldo (). Self-Reliance.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor)
  • Gagnier, Regenia. (2010). Individualism, Decadence and Globalization: On the Relationship of Part to Whole, 1859–1920. Palgrave Macmillan.
  • Dumont, Louis (). Essays on Individualism: Modern Ideology in Anthropological Perspective. Chicago. ISBN 0-226-16958-8.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor)
  • Lukes, Steven (). Individualism. New York. ISBN 0-631-14750-0.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor)
  • Meiksins Wood, Ellen. (1972). Mind and Politics: An Approach to the Meaning of Liberal and Socialist Individualism. University of California Press. ISBN 0-520-02029-4
  • Renaut, Alain (). The Era of the Individual. Princeton, NJ. ISBN 0-691-02938-5.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor)
  • Shanahan, Daniel. (1991) Toward a Genealogy of Individualism. Amherst, MA: University of Massachusetts Press. ISBN 0-87023-811-6.
  • Watt, Ian. (1996) Myths of Modern Individualism. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-48011-6.
  • Barzilai, Gad. (2003). Communities and Law. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 0-472-11315-1.
  • Fruehwald, Edwin, "A Biological Basis of Rights", 19 Southern California Interdisciplinary Law Journal 195 (2010).

Legături externe[modificare | modificare sursă]