Igor Kurceatov
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. |
Igor Vasilievici Kurceatov (n. , Simski Zavod(d), gubernia Ufa(d), Imperiul Rus – d. , Barvikha(d), Q4247327(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un fizician și savant rus, academician, de trei ori Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Lenin, organizator și conducător științific al lucrărilor în domeniul tehnicii atomice.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la data de 12 aprilie 1903 într-o familie de pădurari din satul Sim, nu departe de orașul Ufa. Igor a absolvit cu medalie de aur gimnaziul din Simferopol și tot aici intră la Universitate. Viața studențească a lui Kurceatov a decurs în condițiile dificile de după război, în vremuri de grea cumpănă, foamete. Studentul la facultatea de fizică și matematică Igor Kurceatov era nevoit să-și câștige existența, lucrând ca educator la grădinița de copii, ca paznic sau ca tăietor de lemne. A terminat Universitatea înainte de termeni, a plecat la Petrograd și a reușit să se înscrie în anul al 3-lea al Institutului politehnic. După absolvirea Institutului politehnic, Kurceatov este îndreptat la lucru la Institutul fizico-tehnic din Petrograd.
Viață științifică
[modificare | modificare sursă]Primele sale cercetări științifice sunt legate de proprietățile unei ramuri noi ale științei, segnetoelectricitatea. Igor Kurceatov încă nu împlinise nici 30 de ani, când i s-a conferit titlul de doctor în științe fizico-matematice. În continuare a activat în domeniul fizicii atomice.
Între 1941 și 1945 talentatul savant a fost nevoit să plece pe front ca un soldat de rând. Ca fizician aflat la război, Kurceatov a rezolvat multe probleme extrem de importante legate de apărarea țării. Fiind chemat de pe front, împreună cu alți fizicieni, a rezolvat cu succes probleme precum demagnetizarea vaselor militare sovietice.
În cadrul programului sovietic de dezvoltare a bombei atomice, Kurceatov a jurat că nu își va rade barba până când programul nu va fi terminat cu succes. A continuat să poarte o barbă lungă, adeseori stilizată excentric, până la sfârșitul vieții, câștigându-și porecla Barbă.[9]
După 1945
[modificare | modificare sursă]După război, s-a ocupat intensiv cu fizica atomului cu scopuri militare și pașnice. Astfel, la 27 iunie 1954 a intrat în funcție prima centrală nucleară din lume, iar mai târziu a fost construit primul spărgător de gheață atomic "Lenin". Kurceatov a murit în anul 1960.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Метрическая запись о рождении академика И.В. Курчатова. (în rusă)
- ^ Курчатов Игорь Васильевич (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Igor W. Kurtschatow, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Igor Kurčatov, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Igor Wassiljewitsch Kurtschatow, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Igor Kurchatov, SNAC, accesat în
- ^ Igor Vasilievich Kurchatov, Find a Grave, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Rodric Braithwaite: Armageddon and Paranoia: The Nuclear Confrontation Since 1945, Oxford University Press, 2018, p. 36 ISBN 978-0190870294, ISBN 019087029X (accesat în 11 decembrie 2021)
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
- Nașteri în 1903
- Nașteri pe 12 aprilie
- Decese în 1960
- Decese pe 7 februarie
- Cadre didactice ale Universității de Stat din Moscova
- Eroi ai Muncii Socialiste ai Uniunii Sovietice
- Fizicieni ruși
- Fizicieni sovietici
- Laureați ai Premiului Lenin
- Oameni de știință ruși din secolul al XX-lea
- Laureați ai Premiului de stat al URSS
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Eponime ale asteroizilor