Sari la conținut

Gara Curtea de Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gara Curtea de Argeș
Informații generale
AdresăStrada 1 Mai 4
Coordonate45°08′10″N 24°40′21″E ({{PAGENAME}}) / 45.13612°N 24.67252°E
LiniiCalea ferată Pitești–Curtea de Argeș  Modificați la Wikidata
Gări adiacentegara Băiculești[*]  Modificați la Wikidata
Istoric
ArhitectGiulio Magni  Modificați la Wikidata
Deschisă  Modificați la Wikidata
Alte informații
AdministratorCompania Naţională de Căi Ferate[*]  Modificați la Wikidata
Cod LMIAG-II-m-A-13627[1]
Monument istoric
Poziționare
Localitatemunicipiul Curtea de Argeș
Țara România
AdresaStr. 1 Mai 4
Edificare
ArhitectGiulio Magni[2]
InginerElie Radu[2]
Data finalizării1898
Clasificare
Cod LMIAG-II-m-A-13627

Gara din Curtea de Argeș este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Curtea de Argeș.[3]

Arhitectul italian Giulio Magni a primit, în același an 1898, o comandă pentru realizarea a două gări (aproape identice) și a unei halte pe liniile Pitești - Curtea de Argeș și Adjud - Comănești - Ghimeș, ambele linii executate sub coordonarea inginerului român Elie Radu. Gările gemene din Curtea de Argeș și Comănești reprezintă o ilustrare a viziunii lui Magni asupra stilului național, el combinând elemente cu certe filiații în arhitectura romanică cu motive și materiale de tip oriental, asimilate pe filieră bizantină.[2]

Destinată să servească linia Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 38,4 kilometri, gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care s-a dat în folosință și linia de cale ferată.[4]

Decorațiile exterioare sunt realizate cu brâuri de ceramică smălțuită executate de meșteri italieni, iar ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt făcute tot din cărămidă smălțuită. Pentru învelitoarea acoperișului s-au folosit solzi de ardezie. Dimensiunile mici ale solzilor au permis urmărirea conturului nervurilor bolților.[5]

Din cauza neglijenței autorităților, gara se găsește într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional.[6]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ a b c Toader Popescu. Proiectul feroviar românesc (1842-1916). pp. 209–2011. 
  3. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Povestea gării regale din Curtea de Argeș.
  5. ^ Gara Curtea de Argeș
  6. ^ „În 1989 Gara Curtea de Argeș avea 95 de lucrători, acum mai are 1”. Arhivat din original la . Accesat în . 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de gara Curtea de Argeș