Arhidieceza de Alba Iulia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arhidieceza de Alba Iulia
Archidioecesis Albae Iuliensis
Gyulafehérvári Főegyházmegye
Catedrala romano-catolică "Sf. Mihail" 18.jpg
Cult: romano-catolic
Biserica:
Biserica Romano-Catolică din România
Țara:
România
Teritoriu:
Transilvania
Reședință:
Alba Iulia
Catedrală:
Catedrala romano-catolică din Alba Iulia
Nume în latină:
Archidioecesis Albae Iuliensis
Anul înființării:
1009
Limbă:
maghiară, latină, română, germană
Arhiepiscop:
György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia
Episcop auxiliar:
József Tamás, episcop titular de Valabria
Arhidecanate:
15 plus Ordinariatul Armeano-Catolic
Nr. credincioși:
440 000
Adresa:
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, RO-510010 Alba Iulia, str. Mihai Viteazul nr. 21
Sigiliul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia (în latină Archidioecesis Albae Iuliensis, în maghiară Gyulafehérvári Érsekség) este una din cele două arhiepiscopii romano-catolice din România, alături de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. A fost înființată de către Sfântul Ștefan, primul rege al Regatului Maghiar, în anul 1009 ca dieceză a Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia.

Catedrală episcopală este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, și datează din vremea arpadienilor[1][2]. Din 1994 arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia este György Jakubinyi.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia grupează cel mai mare număr de credincioși romano-catolici din România, anume 440.000 de credincioși conform Annuario Pontificio pe anul 2008, față de ca. 91.500 de credincioși în Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Renumitul loc de pelerinaj de la Șumuleu-Ciuc, care de Rusalii întrunește sute de mii de credincioși (în special secui și ceangăi), se află în această arhiepiscopie.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Turnul sudic al Catedralei Sf. Mihail (sec. al XIII-lea), înalt de 62 m

În data de 22 martie 1932, ca urmare a concordatului din 1927, încheiat între România și Sfântul Scaun, numele episcopiei a fost schimbat din Transylvaniensis în Albae Iuliensis. Cu aceeași ocazie Episcopia de Alba Iulia a fost scoasă de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Kalocsa și trecută sub jurisdicția Arhiepiscopiei de București, situație care a durat până în 1991.

În perioada 1940-1944, în care Regatul României a cedat Ardealul de Nord către Ungaria fascistă, episcopul Marton Aron de la Alba Iulia a efectuat vizite canonice în teritoriile diecezane din Ardealul de Nord, remarcându-se drept critic al fascismului. Predica sa ținută pe 18 mai 1944 în Biserica Sf. Mihail din Cluj, în care s-a ridicat împotriva concentrării evreilor transilvăneni, a atras expulzarea episcopului de Alba Iulia de pe teritoriul Ungariei fasciste și predarea sa sub escortă autorităților române.[3]

În data de 5 august 1991 papa Ioan Paul al II-lea a ridicat Episcopia de Alba Iulia la statutul de arhiepiscopie, ocazie cu care i-a acordat exempțiunea, adică subordonarea imediată față de Sfântul Scaun. Această modificare de statut a avut loc prin constituția apostolică intitulată Quod satis constat.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.romkat.ro/?q=szekesegyhaz
  2. ^ http://www.romkat.ro/?q=egyhazmegye_tortenete
  3. ^ Moshe Carmilly-Weinberger, Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944), Ed. Enciclopedică, București 1994.

Vezi și[modificare | modificare sursă]