Elohim

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Elohim (zei))
Jump to navigation Jump to search
Zeități din Orientul Mijlociu
Zeități levantine

Adonis | Anat | Asherah | Astarte | Ba'al | Berith | Dagon | El | Elyon | Elohim | Hadad | Moloh | Mot | Salem | Shaddai | Yaw

Nume ale lui Dumnezeu în Biblia ebraică

Adonai | El | Elohim | Elyon | Shaddai | Shekinah | YHWH

Zeități mesopotamiene

Adad | Amurru | An/Anu | Anshar | Asshur | Abzu/Apsu | Enki/Ea | Enlil | Ereshkigal | Inanna/Ishtar | Kingu | Kishar | Lahmu și Lahamu | Marduk | Mummu | Nabu | Nammu | Nanna/Sin | Nergal | Ninhursag/Damkina | Ninlil | Tiamat | Utu/Shamash

editează
Și Elohim a creat pe Adam - Pictură de William Blake
Parte a seriei despre
Schnorr von Carolsfeld Bibel in Bildern 1860 001.png
Dumnezeu

Concepții generale
Agnosticism · Apateism · Ateism · Deism
Henoteism · Monolatrism · Monoteism · Politeism
Panenteism · Panteism · Teism · Transteism


Concepții specifice
Creator · Arhitect · Demiurg · Diavol
Susținător · Domn · Tatăl · Monadă
Unitate · Ființă supremă · Totul
Personal · Unitar · Dualism · Trinitate
în religiile abrahamice
(Credința Bahá'í, Creștinism, Islam, Iudaism)
în Ayyavazhi · în Budism · în Hinduism
în Jainism · în Sikhism · în Zoroastrianism


Atribute
Eternitate  · Existența · Gen
Nume (Dumnezeu· Omnibenevolență
Omnipotență · Omniprezență · Omnisciență


Experiența și practicile
Soartă · Rugăciune · Credință · Revelație
Fideism · Gnosis · Metafizică
Misticism · Ermetism · Ezoterism · Închinare


Subiecte conexe

Isus din Nazaret · Filosofie · Religie · Ontologie
Dumnezeu complex · Neuroteologie
Dilema din Eutyphron · Problema răului
Dumnezeu în artă
Texte religioase


Elohim (ebraică: אֱלהִים) este pluralul cuvântului ebraic אלוה (eloah), care a fost folosit drept termen referitor la zeitățile canaanite, iar în Biblie drept un nume pentru Dumnezeu.[1]

Gramatică și etimologie[modificare | modificare sursă]

Elohim conform gramaticii ebraicii biblice este un substantiv la plural cu sensul de „zeități”, „zei”, in ebraică terminația -im este folosită pentru a forma pluralul substantivelor masculine, cu toate acestea în referința la Dumnezeul avraamic cuvântul Elohim este înțeles cu sens singular și semantic cât și gramatical (se folosesc adjective și verbe la singular făcându-se acordul). În ebraica modernă cuvântul Elohim este înțeles preponderent cu sens singular.[2]

Consensul asupra etimologiei cuvântului Elohim este că acesta este pluralul cuvântului ebraic eloah, cuvânt care își are originile în substantivul proto-semitic 'il cu sensul de Zeu/Divinitate. Un cuvânt cu origine etimologica identică cu Elohim-ul ebraic este cuvântul 'ilhm din ugaritică, care denumește panteonul canaanit; precum și cuvântul din aramaica biblică ʼĔlāhā, cuvântul siriac Alaha (ambele cu sens de Dumnezeu), cuvântul arabic ʾilāh (zeu) și Allah (Dumnezeu, Zeu suprem), cuvântul samaritean ʾĕlāhā (Dumnezeu).[1][2]

Viziunea monoteistă[modificare | modificare sursă]

Teologii Creștini și Iudaici în principal interpretează această anomalie (ținând cont de caracterul monoteist al ambelor religii) drept Pluralis excellentiae, folosit în aceeași manieră ca și pluralis maiestatis, adică folosirea pluralului drept figură de stil exprimând măreția.[2][3]

Creștinii care urmează o doctrină trinitariană consideră că folosirea pluralului reprezintă Trinitatea: Tatal, Fiul si Duhul Sfant.[4]

Nume pentru Dumnezeu în Biblia ebraică[modificare | modificare sursă]

Termenul Elohim este folosit in Biblia ebraică drept una dintre denumirile asociate lui Dumnezeu. Conform ipotezei documentare variația denumirilor folosite pentru Dumnezeu în Biblie se datorează faptului că numeroși autori sunt responsabili pentru scrierea Sfintei Scripturi. Conform acestei ipoteze termenul Elohim este folosit în sursa Elohistă (E) și în sursa Preoților (P) în timp ce termenul YHWH este folosit în sursa Yahwistă (Y)[5]

În ebraica, original, pentru Elohim este folosit atât verbul la plural cât și la singular. In traducerile Bibliei in română se folosește preponderent singularul, cu excepția traducerilor vechi precum Biblia de la București (1688), de exemplu Facerea 1:1 „De-nceput au făcut Dumnezău ceriul și pămîntul.” care folosesc verbul la plural în cazul în care el era folosit și în versiunea originală.

Alte substantive la plural cu sens singular[modificare | modificare sursă]

În Biblia ebraică mai există și alte cuvinte scrise la plural dar care au sens singular și folosesc verbe și adjective la singular cum ar fi: Baalim[6] sau Adonai[7]. În acest caz pluralul este folosit ca figura de stil, în același mod în care folosirea pluralului in cazul cuvântului Elohim este folosit conform scriitorilor și teologilor creștini/iudaici, adică în mod onorific. Cuvântul Baalim este folosit pentru a denumi oameni în poziția de stăpân în timp ce Adonai este folosit drept un titlu/denumire asociata lui Dumnezeu, tradus literal prin „Domnii mei”[1].

Mormonism[modificare | modificare sursă]

În viziunea Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă termenul Elohim este asociat cu Dumnezeu Tatăl în timp ce termenul YHWH este asociat cu Fiul înainte ca acesta să ia formă umană.[8]

Religia canaanită[modificare | modificare sursă]

Cuvântul El (la singular) era termenul pentru zeu folosit în majoritatea limbilor semitice nord-vestice printre care și ebraică, ugaritică și aramaică. Cuvântul 'ilhm din limba ugaritică, echivalentul cuvântului Elohim din limba ebraică, era folosit pentru a desemna zeii din panteonul canaanit și reprezintă pluralul cuvântului El ('il în cazul limbii ugaritice)[1]

Note [modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d van der Toorn, Karel. Dictionary of Deities and Demons in the Bible. 
  2. ^ a b c Gesenius, Hebräische Grammatik
  3. ^ „Numele lui Dumnezeu, CrestinOrtodox.ro”. 
  4. ^ Horst Dietrich Preuss (). Old Testament theology, vol. 1, Continuum International Publishing Group. 
  5. ^ H. H. Schmid (). Der Sogenannte Jahwist. 
  6. ^ Ieșirea 21:34, 22:11, Ecclesiastul 5:10 Baalim cu sensul onorific de „Stăpân”
  7. ^ Facerea 18:3
  8. ^ Prima Președinție și Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, "The Father and the Son", ', August 1916

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Horst Dietrich Preuss, Old Testament theology, vol. 1, Continuum International Publishing Group, 1995, ISBN 978-0-567-09735-4, 147-149.