Sumqayıt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sumqayıt
—  respublika tabeli şəhər și oraș mare  —

Stemă
Stemă
Map
Sumqayıt (Azerbaidjan)
Poziția geografică în Azerbaidjan
Coordonate: 40°35′30″N 49°38′23″E ({{PAGENAME}}) / 40.591666666667°N 49.639722222222°E

Țară Azerbaidjan
Atestare Modificați la Wikidata

Guvernare
 - PrimarEldar Əzizov[*][[Eldar Əzizov (Head of the Executive Branch of the city of Baku)|​]] (Partidul Noul Azerbaidjan[*])

Suprafață
 - Total143 km²
Altitudine26 m.d.m.

Populație (2018)
 - Total341.200 locuitori

Fus orarUTC+4
Cod poștalAZ5000

Localități înfrățite
 - 15 orașe înfrățitelistă

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Sumqayıt
Poziția localității Sumqayıt
Poziția localității Sumqayıt

Sumqayıt este un oraș din Azerbaidjan. Este un oraș planificat și fondat în epoca sovietică, în 1949.

Orașul este recunoscut pentru industria chimică, petrochimică și metalurgică,[1] unde au ajuns să existe 34 de întreprinderi la începutul anilor 1980.[2] Acest fapt a condus la o poluare fără precedent și afectarea sănătății umane, culminată cu mortalitate infantilă și investirea în metode de protecția mediului și sănătății sau oprirea de fabrici.[2]

În 1962, vârsta medie a locuitorilor a fost de 27–28 de ani.[3]

Combinatul de cauciuc sintetic din Sumqayıt a fost cea mai mare întreprindere petrochimică din Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană.[4] Tot aici se află echipa de fotbal Sumgayit FK.

În perioada 27 februarie–1 martie 1988 a avut loc un pogrom împotriva comunității armene din oraș, lăsat cu zeci sau sute de morți.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Р.Алыев (). „Химпром: шрамы индустриального прошлого Сумгаита” (în rusă). azerhistory.com. Accesat în . 
  2. ^ a b „Промышленные гиганты Сумгаита конца 1970-х (ФОТО)” (în rusă). azerhistory.com. . Accesat în . 
  3. ^ A. Ordimarțev, „Orașul tinereții”, în Scînteia tineretului, anul XVIII, nr. 4191, 4 noiembrie 1962, p. 4
  4. ^ Алиев Рамал Али оглу, „Історія створення та розвитку заводу синтетичного каучуку”, Науковий вісник Одеського національного економічного університету, 2019, 1, p. 194

Vezi și[modificare | modificare sursă]