Economia Croației

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Economia Croației
Zagreb city centre.JPG
Zagreb.
Monedă kuna
An fiscal an calendaristic
Organizații comerciale WTO, Uniunea Europeană
Statistici
PIB 79,69 miliarde USD [1]
Creșterea PIB -2% (2012)
PIB pe cap de locuitor 18 100 USD [1] (CIA 2012 est.)
PIB pe sector agricultură 5%, industrie 25,8% servicii 69,2%
Inflație 3,4% (2012)
Populație sub limita sărăciei 21,1% (2011 est.)
Coeficientul lui Gini 0,320 (2010)
Forță de muncă 1.702.000 (2012)[1]
Forța de muncă după ocupație agricultură 2,1%, industrie 29%, servicii 69%
Șomaj 19,1% (2012)
Principalele industrii produse chimice și plastici, Mașini și unealtă, produse de metal, electronici, fier și oțel, aluminiu, hârtie, produse de lemn, materiale de construcție, textile, vapoare, petrol rafinat, alimente și băute, turism
Comerț exterior
Export 12,42 miliarde USD (2012)[1]
Bunuri exportate echipamente de transport, mașini, textili, produse chimice, alimente, combustibili
Parteneri de export Italia 14,9%, Bosnia și Herțegovina 13,2%, Germania 10,2%, Slovenia 8,8%, Austria 6,8% (2012)
Import 20,24 miliarde USD (2012)
Bunuri importate Mașini, echipamente electrice și de transport, produse chimice, combustibili și lubrifiante, alimente
Parteneri de import Italia 16,7%, Germania 12,9%, Rusia 7,6%, Republica Populară Chineză 7,1%, Slovenia 5,9%, Austria 4,5%
Finanțe publice
Datorie publică 68,2% din PIB (2012 est.)
Venituri publice 21,56 miliarde (2012)
Cheltuieli publice 23,42 miliarde (2012)
Rezerve 14,8 miliarde $ (2012)
Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani

Acordul Croației cu FMI sa încheiat în luna Noiembrie a anului 2006. După atingerea tuturor obiectivelor stabilite de acordul stand-by, țara a decis să își gestioneze singură politica economică, fiscală și monetară. Primul Ministru Ivo Sanader a anunțat decizia, declarând că noua politică demonstrează că opinia FMI este sprijinită de Comisia Europeană și confirmă maturitatea economică a țării.

În 2004, Consiliul Executiv al FMI a aprobat un acord stand-by de 20 de luni în valoare de 120 mn de euro pentru a sprijini programul economic al Croației.

FMI a declarat la acel moment că creșterea economică a Croației și performanța inflației față de jumătatea anilor 1990 sunt comparabile cu cele ale țărilor din Europa Centrală și de Est. Însă performanța pozitivă a fost afectată de înrăutățirea deficitului de cont curent extern și creșterea datoriei externe.

Aceste tendințe - care s-au accelerat din 2000 - au sporit vulnerabilitatea Croației față de șocurile externe. Autoritățile au recunoscut acest lucru și cerut asistența FMI în elaborarea unui set de politici de consolidare fiscală și de sprijinire a măsurilor structurale. Acordul din 2004 s-a concentrat asupra a două chestiuni majore: deficitul național mare și creșterea exagerată a datoriei externe. Deficitul se situează la 3% în 2006, în scădere față de 6,3% în 2003. Datoria externă a fost redusă cu 911 mn de euro în 2004 și 2005 și și-a încetinit creșterea - ajungând la 12% în 2006 față de 36% în 2003.

Având în vedere aceste tendințe, Zagrebul dorește acum să încerce să consolideze performanța economică pe cont propriu, bazându-se pe consilierea ocazională a Fondului, dar nu și pe acorduri financiare concrete și practice.

FMI a declarat că salută determinarea țării de a prelua controlul economiei sale, felicitând Croația pentru rezultatele obținute din 2004. Potrivit Fondului, continuarea privatizării și restructurarea industriei construcțiilor navale sunt două domenii vitale care au nevoie de atenție. Sanader a fost de acord că aceste domenii rămân prioritare.

Industrie[modificare | modificare sursă]

Industrie generează aproximativ o cincime din PIB-ul croat și are aproximativ un sfert din forța de muncă. 83% din industrie, industria prelucrătoare, în special produse alimentare și băuturi, produse chimice, și de publicare și tipărire. În ultimii cinci ani este cea mai semnificativă creștere a valorii adăugate în industria minieră, producerea și furnizarea de energie brut. Producția industrială a crescut cu 5% pe an în 2005. Indiferent de această creștere treptată de peste ultimii ani Croatia reprezintă astăzi doar 69 la suta din PIB-ul industrial din 1989. Producția industrială în continuare la un nivel de 85 la suta din cele de acum 17 ani.

Agricultură[modificare | modificare sursă]

-este axata pe culturile cerealiere , culturile de plante mediteraneene si cresterea animalelor

Servicii[modificare | modificare sursă]