Discuție:Zalmoxis

Imprecizie

De ce exista 2-3 denumiri pentru acelasi zeu? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 194.199.4.101 (discuție • contribuții).

Depinde de perioada si perspectiva din care sunt redate. Zalmoxis pare forma greaca al unui Zalmox ce poate insemna fie Zal+Mox (Zeu-Batran) fie Sar-Mox (Printul-Batran), iar Zamolxis este acelasi nume dar evoluat (vezi trecerea L inainte de x) fie din cauza unei greseli fie din graba vorbirii. Practic reprezinta acelasi lucru. In ceea ce priveste "Zamolxe" nu avem inditii privind vocativul la daci dar pare un vocativ (cum ar fi ceva gen "Doamne"). -[Nea Draku']-

A fost oare Zalmoxis un personaj real? Nomad 6 iunie 2006 21:57 (EEST)

Recunosc că nu am consultat cărțile lui Pantaleon (așa, și nu Pantaleonis, la genitiv!), dar îmi îngădui o anumită rezervă față de această sursă. De exemplu, sintagma "a vizitat Egiptul" e uzuală pentru biografiile învățaților la greci, după cum se remarcă în discuția la articolul de limbă engleză Zalmoxis. Tot acolo sunt enumerate unele izvoare antice despre zeu, care ar trebui luate și aici în considerare. Nutu 30 octombrie 2006 03:42 (EET)

bai. asta e ciot. :( ma gandeam sa il editez si sa il "fac frumos" pentru concursul de scriere, dar acum am vazut ca cel care a initiat articolul nu a avut decenta sa considere ceea ce a scris drept ciot (desi este. nu are diacritice. nu este formatat. etc.) this is naspa. oare se pune daca il bag la ciot acum si il editez dupa?:P hmmm IleanaCosanziana 5 martie 2007 00:42 (EET)

Imagine

ok. cine a identificat chestia aia mica, turceasca si/sau rosie ca fiind Zalmoxis@?@?@??! mi se pare ca ne face poporu de ras. :P IleanaCosanziana 3 aprilie 2007 22:11 (EEST)

• Geto-daco, respectă-ți zeul! --Basarab 15 aprilie 2007 22:37 (EEST)

nu! e urat si dubios! :P IleanaCosanziana 15 aprilie 2007 23:56 (EEST)

Etimologie

Din cate stiam, Zalmoxis provine de la substantiveul de origine traca, zalmo, care inseamna pamant, sol. --Basarab 15 aprilie 2007 22:36 (EEST)

sunt mai multe etimologii luate in considerare. aceea cu zalmo este cea mai faimoasa. am surse, dar timp nu prea. voi scrie intr-una din zilele astea, totusi. la Gebeleizis am terminat deja. mersi de interes.IleanaCosanziana 16 aprilie 2007 17:41 (EEST)

Legatura externa

nu inteleg de ce trebuie sa existe legatura asta aici. :) IleanaCosanziana 21 aprilie 2007 08:51 (EEST)

Monoteism, monolatrie sau politeism monarhic?

Partea cu monoteismul geto-dacilor nu o inteleg prea bine. Daca e zeu suprem (deci dacii admiteau si existenta altor zei - Bendis? Gebeleizis?) atunci nu se poate vorbi de monoteism ci de politeism monarhic sau eventual monolatrie, amandoua forme de henoteism. Nu s-ar putea da niste surse (daca nu ma insel Parvan ii credea pe geti henoteisti)?Plinul cel tanar 7 mai 2007 17:55 (EEST)

iar jean coman ii considera foarte monoteisti. se pot da surse. stiu ca am mai citat aici sau in alta parte pe insusi eliade care spune ca la un moment dat gebeleizis pare a se confunda cu zalmoxis (am citat in articolul cu gebeleizis. mi-am amintit :P). fragmentul din definitie era de dinaintea editarilor mele si l-am pastrat (corectandu l doar dpdv gramatical) tocmai pt ca se pot cita surse. revin saptamana viitoare cu sectiunea de etimolgie si sursele necasare pt monoteism/politeism blabla. cat despre henoteismul considerat de parvan nu prea stiu, poate il poti cita tu pe parvan. stiu doar ca eliade facea referire la parvan ca la unul dintre cei care impartaseau o opinie similara cu cea a lui coman...IleanaCosanziana 11 mai 2007 00:36 (EEST)

a da. acum am recitit definitia cu atentie. e aiurea. ai dreptate. :D IleanaCosanziana 14 mai 2007 01:36 (EEST)

Hadrian Dacoviciu in cartea sa Dacii dezbate multe dintre problemele acestea (colectia bpt, coperta roz - nr. 436 pe cotor).--86.125.115.111 14 mai 2007 02:01 (EEST)

Eliade, între citare și copiere

Eliade scrie în IICR II, la p. 174 (ed. 1986, probabil în ed. 1992 care este folosită în articol la p. 164):

Acest text a produs, după cum era normal, o vie impresie în lumea antică, de la contemporanii lui Herodot până la ultimii neopitagoricieni și neoplatonicieni. Legenda relatată este coerentă: grecii din Helespont sau Herodot însuși integraseră tot ce aflaseră despre Zalmoxis, despre doctrina și cultul său într-un orizont spiritual de structură pitagoreiciană. Or, aceasta înseamnă că cultul zeului geto-dac comporta credința în imortalitatea sufletului și anumite rituri de tip inițiatic. Dincolo de raționalismul și evhemerismul lui Herodot, sau a informatorilor săi se ghicește caracterul misteric al cultului. în timp ce versiunea curentă a articolului conține:

Textul lui Herodot a produs, după cum observă Mircea Eliade, o vie impresie în lumea antică, de la contemporanii lui până la ultimii neopitagoricieni și neoplatonicieni. Legenda relatată este coerentă: grecii din Hellespont sau Herodot însuși integraseră tot ce aflaseră despre Zalmoxis, despre doctrina și cultul său într-un orizont spiritual de structură pitagoriciană. Astfel, cultul zeului geto-dac comporta credința în imortalitatea sufletului și anumite rituri de tip inițiatic. Dincolo de raționalismul și evhemerismul lui Herodot, sau a informatorilor săi, Eliade ghicește caracterul misteric al cultului.

Cine apreciază formulările lui Eliade, să-l citeze. E una să „furi” o sintagmă, două, e alta să reproduci propoziții întregi. Daizus 16 mai 2007 10:54 (EEST)

A, și problema continuă (ed. 1986, pp. 174-175):

Nu cunoaștem ceremoniile propriu-zise, dar informațiile transmise de Herodot indică un scenariu mitico-ritual al «morții» (ocultare) și «reîntoarcerii pe pământ» (epifanie).

[...] Sacrificiul făcea posibilă comunicarea unui mesaj, altfel spus reactualiza raporturile directe dintre geți și zeul lor, așa cum fuseseră ele la început, când Zalmoxis se afla printre ei. Sacrificiul și trimiterea mesagerului constituiau întrucâtva o repetiție simbolică (deoarece era ritualică) a întemeierii cultului: se reactualiza epifania lui Zalmoxis la capătul celor trei ani de ocultare, cu tot ceea ce implica ea, anume asigurarea nemuririi și beatitudinii sufletului.

Anumiți autori antici, precum și mulți savanți moderni, l-au pus în relație pe Zalmoxis, pe de o parte, cu Dionis și Orfeu, și, pe de altă parte, cu personaje mitice sau puternic mitologizate, a căror trăsătură caracteristică era fie o tehnică șamanică, fie mantica, fie coborârile în Infern, «catabas»-ele. Dar ceea ce relatează Herodot, nu se inserează în sistemul de mitologii, credințe și tehnici șamaniste sau șamanizante. Dimpotrivă, am văzut, elementele cele mai caracteristice ale cultului său (andreon și banchetele ceremoniale, ocultări în «locuința subpământeană» și epifania după patru ani, «imortalizarea» sufletului și învățătura privind existența beatifică în lumea cealaltă) îl apropie pe Zalmoxis de Mistere.

Iar articolul zice:

Nu se cunosc ceremoniile propriu-zise, dar informațiile transmise de Herodot indică un scenariu mitico-ritual al morții (ocultare) și reîntoarcerii pe pământ (epifanie).

Cât privește semnificația magică a sacrificiului, acesta făcea posibilă comunicarea unui mesaj, altfel spus reactualiza raporturile dintre geți și zeul lor, așa cum fuseseră ele la început, când Zalmoxis se afla printre ei. Sacrificiul și trimiterea mesagerului constituiau, potrivit interpretării lui Eliade, întrucâtva o repetiție simbolică (deoarece era ritualică) a întemeierii cultului: se reactualiza epifania lui Zalmoxis la capătul celor trei ani de ocultare, cu tot ceea ce implica ea, anume asigurarea nemuririi și beatitudinii sufletului.

Anumiți autori antici, precum și mulți savanți moderni, l-au pus în relație pe Zalmoxis, pe de o parte, cu Dionis și Orfeu, și, pe de altă parte, cu personaje mitice sau puternic mitologizate, a căror trăsătură caracteristică era fie o tehnică șamanică, fie mantica, fie coborârile în Infern. Dar ceea ce relatează Herodot nu se inserează în sistemul de mitologii, credințe și tehnici șamaniste sau șamanizante. Dimpotrivă, elementele cele mai caracteristice ale cultului său (andreon și banchetele ceremoniale, ocultări în locuința subpământeană și epifania după trei ani, imortalizarea sufletului și învățătura privind existența beatifică în lumea cealaltă) îl apropie pe Zalmoxis de Mistere.

Daizus 16 mai 2007 11:09 (EEST)

Până și secțiunea Referiri în izvoare antice este în mare parte copiată din aceeași carte (în ed. 1986, pp. 172-176; ref. la Herodot din primele două pagini, ref. la Strabon din ultimele două). Nu mai insist cu paralelismele că deja nu mai are sens. Daizus 16 mai 2007 11:19 (EEST)

ti-am raspuns pe pagina mea de discutii. :| astept bomboana.:P IleanaCosanziana 3 iunie 2007 03:22 (EEST)

Când a trăit Zamolxe?

Jurnalul Național spune: In jurul anului 1.400 i.e.n., Zamolxe a calatorit prin lume, ajungand pana in Egipt, fiind chiar sclav al lui Pitagora, desi Herodot este de parere ca Zamolxe a trait cu mult inainte de Pitagora. . —  Ark25  (discuție) 30 iunie 2012 01:35 (EEST)

Este confuzie: Despre sluga sau mai bine zis ucenicul lui Pitagora se stie doar ca era de origine tracă si de la acesta Pitagora invata despre Zalmolxe. Cu siguranta acesta a trait inaintea lui Pitagora. Imi pare rau ca nu-ti pot da sursa dar nu mai gasesc link-ul.----Valimali67 09 Feb. 2015 16:54 (EET)

Posibilă încălcare a politicii WP:FCO

Discuție mutată de la Discuție Wikipedia:Fără cercetare originală

În legătură cu secțiunea Etimologie, paragraful Zelos:

Propun o discuție pe motivul în care Domnul Tgeorgescu, membru al „patrulei automate” a etichetat cele scrise de mine cu WP:FCO. Cer de la Dl. Tgeorgescu să lase deoparte convingerile lui a supra istoriei antice. Cer deasemenea retragerea modificări la articolul Zalmoxis însă dacă acesta insistă asupra deciziei lui îl rog să explice clar și detaliat cele făcute. Aici este articolul meu: „===„Zelos”=== Etimologia cuvântului „Zalmoxis” tinde să aibă mai degrabă origine elenică întrucât singurele caractere scrise găsite pe teritoriul ocupat de daci sunt cele grecești. Astfel „Zalmoxis” se identifică cu cuvântul „zeálous” (ζεάλους) ce înseamnă „zelos”, „evlavios”, „pios” sau „religios” ceea ce indică faptul că acesta era recunoscut pentru calitățile sale religioase. Există legende populare care confirmă această teorie prin faptul că recunosc funcția lui Zalmoxis de Mare Preot.” Post script: Sper că vom putea colabora spre rezolvarea problemei!----Valimali67 9 Fevruarie 2015 16:10 (EET)

În experiența mea, Tgeorgescu este un wikipedist erudit cu care în mod cert se poate discuta pe baza surselor, cu atât mai mult cu cât aceasta este chiar politica noastră. Sfatul meu este să evitați să vă aruncați la epitete de genul „bătaie de joc” (de la care în primă instanță ne abținem chiar și în fața unora care practică vandalism din cel mai evident), și să prezentați sursa documentară în care a fost publicată interpretarea pe care ați introdus-o dumneavoastră. Începând cu aceea, se poate discuta. —Andrei^discuţie 9 februarie 2015 16:20 (EET)

Scuzați-mă----Valimali67 09 februarie 2015 16:43 (EET)

http://m.dexonline.ro/definitie/r%C3%A2vnitor nu menționează absolut nimic despre Zalmoxis, deci etimologia respectivă este cercetare originală. Tgeorgescu (discuție) 10 februarie 2015 00:01 (EET)

Note

Ce imagine preferați?

Ce imagine credeți că ar fi potrivită pentru pagina Zalmoxis? 1-- cea care il infatiseaza pe presupusul Zalmoxis barbar. 2File:Zalmoxis.jpg cea in care il infatiswaza pe Zalmoxis ca pe un batran intelept. Daca o sa ma intrebati cum a fost desenat Zalmoxis in conditiile in care nu la vazut nimeni, va intreb eu ceva: Pe Zeus cine la vazut de are atatea statui. Cat despre desenut 1 dintr-un mormant trac, vreau sa spun ca imaginea completa il includea si un calaret trac. Dar arheologii "iubitori "de istorie dacica au dedus ca e Zalmoxis (probabil singurul dac pe care il cunosteau). De ce sa nu fi fost Zalmoxis calaretul trac? De ce s-a gasit pe teritoriul Bulgariei? Sa arunci cu noroi in propriul tau popor este cel mai josnic lucru. Cu niste istorici romani cu buzunarele pline care afirma ca noi suntem niste tigani si ca nu avem dreptul asupra Transilvaniei eu ma mir ca macar pagina asta mai exista. Chiar trebuie sa vina arheologi germani sa ne spuna ca si-au pierdut timpul cu aurul romanilor (Roma) (furat de la alte popoare) si sa zica ca istoria nostra este scrisa in aur? Deci Dl. Tgeorgescu a pus mandru prima poza pe wikipedia en si ma acuzat ca eu o cenzuram. Pei pentru asta Dl. Tgeorgescu poti sa ai o mie de doctorate dar nu valorezi nimic pentru mine. Scuzati-ma pentru greseli/am scris in graba. ----Valimali67 09 Feb. 2015 17:23 (EET)

Note

Imaginea de la Aleksandrovo este autentică, în timp ce imaginea mai nouă este o ilustrare a regelui Lear, deci nu reprezintă un zeu. Presa dacomană nu este sursă de încredere, ci pseudoistorie. Revenind la problema inițială, http://m.dexonline.ro/definitie/r%C3%A2vnitor nu menționează absolut nimic despre Zalmoxis, deci etimologia respectivă este cercetare originală. Tgeorgescu (discuție) 9 februarie 2015 19:52 (EET)

Dar este prea evident. Acum nu știu unde o să găsesc o persoană care să fi scris o teză de doctorat pe tema asta. Cum puteți demonstra că acel sălbatic este Zalmoxis? Cred că germanca acea din link care a zis că aurul nostru este scris in aur nu este și ea dacomană. Știați că în manualele de istorie a țărilor Scandinavice scrie clar că se trag fin geți nu goți.--Valimali67 (discuție) 9 februarie 2015 20:50 (EET)

Referirile la maculatura dacomană sunt un caz de en:WP:COMPETENCE. Toporul dublu e simbol orfic al lui Dyonissos Zagreus, cult cu care se pare că a fuzionat adorarea lui Zalmoxis, goliciunea lui simbolizează forțele naturii, scena simbolizează un sacrificiu ritual, dar cine e nedus la muzeu se rușinează de zei dezbrăcați și crede că astfel i se face neamul de rușine, fază la care grecii și italienii cască plictisiți. Și, da, geto-dacii erau barbari, din moment ce aveau sacrificii umane. Tgeorgescu (discuție) 10 februarie 2015 02:22 (EET)

Imaginea de la Aleksandrovo este într-adevăr autentică, dar interpretarea ei este distorsionată de persoane care nu stăpânesc limba noastră (chiar dacă o vorbesc) și nici nu înțeleg deosebirea între credință și religie, care e o meteahnă veche, de care suferă și astăzi cei ce au patalama de istoric. Explicația faptului că imaginea l-ar reprezenta pe Zalmoxis, provine dintr-o confuzie cu o legendă despre Muntele Omu’ culeasă de N. Desușianu, care spune că „…De la tatăl cel de sus din ceruri / S-a înălțat în sus / Un nor mare / Din norul mare / S-a făcut un om mare / Cu o secure mare ....”. Semnificația legendei (care ca toate celelalte e plină de metafore) este legată de civilizația primordială, a carpizilor, făuritori de unelte (de fapt carpizi cam asta înseamnă). Mormântul de la Alexandrovo prezintă scene de vânătoare și este cumva înafara zonei miniere din Munții Rodopi (denumiți Riphei de antici), deci nu există legătura cu primii făuritori de unelte din metal, care să poată asocia reprezentarea picturală cu Zalmoxis. (vezi imaginea completa în link)

https://www.andrey-andreev.com/wp-content/uploads/2018/02/alexandrovo-tomb-fresces.jpg

Are în schimb foarte mult sens în contextul unei vânători. Personajul ilustrat este singurul dezbrăcat (după cum se vede și în imagine) și aleargă după un mistreț (colții acestuia sunt foarte clar desenați), pentru a-l doborî cu toporul (prin ruperea coloanei vertebrale pentru imobilizare, apoi prin aplicarea unei lovituri precise într-un anumit punct al craniului) după ce acesta a fost rănit. Această tehnică de vânătoare se practică și azi pentru porcii domestici sălbăticiți sau corciți pierduți din gospodării prin hățișurile Deltei Dunării, pentru care este interzisă folosirea armei de vânătoare, dar a căror prindere nu este interzisă de lege indiferent de sezon, pentru că ar diminua prin împerechere rezistența speciei sălbatice. Carnea unui astfel de animal este un bun supliment de proteină pentru hrana familiilor ce locuiesc în deltă, mai ales că animalul nu necesită îngrijire, chiar dacă are un miros discret de pește și prinderea lui nici nu e limitată de sezonul de vânătoare. Am participat personal la o astfel de vânătoare primitivă (împreună cu un prieten din zonă), iar cel însărcinat cu imobilizarea animalului, înarmat cu un topor, a rămas îmbrăcat numai cu o pereche de pantaloni scurți, iar după ce porcul sălbăticit a fost imobilizat într-un șanț, acesta l-a încălecat prin spate și i-a aplicat cu toporul lovitura de grație. Necunoscând tehnica, am fost curios să aflu de ce vânătorul înarmat cu topor a încălecat dezbrăcat pe animal și explicația pe care am primit-o a fost că animalul simte căldura corpului uman și fiind surprins de aceasta rămâne instinctiv câteva clipe nemișcat, timp suficient să i se aplice „lovitura de grație”. Se vede că în imaginea de pe frescă, pentru vânarea altor animale nu e necesară prezența unui vânător dezbrăcat. Așadar, mormântul cu pricina trebuie să fi fost al șefului vreunui clan de vânători din zonă, și nu neapărat al unui lider social mai important. Ca exemplu al riturilor de înmormântare, se pot da unele cavouri moderne impresionante ale unor lăutari, prin comparație cu mormântul simplu al lui Eminescu din cimitirul Bellu.

Cu alte cuvinte, interpretarea imaginii ca fiind reprezentarea lui Zalmoxis făcută indiferent de ce fel de istoric, este ori o glumă proastă, ori o opinie tendențioasă, ori dovedește că istoricul cu pricina chiar nu are habar despre ce vorbeste.

În contradicție cu Andrei, nu cred că părerea unui contributor, fie el chiar erudit și cu teză de doctorat la buzunar, poate fi luată de bună așa, pe nemestecate.

Propun îndepărtarea imaginii ca reprezentare a lui Zalmoxis, pentru că din ce am cercetat până acum, cel mai probabil este ca el să fi fost imortalizat într-una din statuile aflate la Florența în grădinile Boboli, ori altele împrăștiate prin Italia modernă, inventariate în „lucrarea de doctorat” a preamediatizatului (cuvânt inventat ad-hoc după modelul „preafericit”) Leonard Velcescu. Am pus în ghilimele sintagma „lucrare de doctorat” pentru că se susține că statuile din porfir roșu ce reprezintă „daci” din Italia și care ar fi fost luate din Forul lui Traian, ar fi fost executate de romani, deși nici una din statuile împăraților nu e facută din acest material greu de sculptat la aceste proporții. Se știe de altfel că romanii importau materialul din Egipt cu mari costuri și riscuri de transport. Mai există busturi de mici dimensiuni, dar nici una înaltă de 3 m cum sunt câteva dintre statuile „dacilor” ce au rezistat peste timp. Cea mai probabilă explicație este că ele au fost aduse de la Sarmisegetusa ca pradă de război, destinată să împodobească forul învingătorului, presupunere evitată în disertația doctorandului.

Cea mai posibilă reprezentare a lui Zalmoxis este probabil printre statuile din porfir roșu înalte de 3 metri, care nu poartă căciulă, acesta fiind un semn distinctiv al tarabostes (un fel de boieri de locali). Ca o observație, Zalmoxis nu e un nume, ci un titlu și a fost purtat de-a lungul timpului de mai multe persoane reale, printre care putem aminti pe cel ce a înființat sistemul de învățământ în anul 5508 î.e.n. și chiar pe sclavul lui Pitagora amintit de atâtea ori de erudiți. Țin să precizez că erudit este un termen folosit pentru a desemna pe cineva care a citit mult, reținând opiniile celor ce au scris și „care are cunoștințe vaste într-unul sau în mai multe domenii ale cunoașterii, în urma unor studii aprofundate și îndelungate” (conform DEX). Întinderea perioadei studiului și vastitatea cunoștințelor nu garantează însă că acestea sunt și corecte, sau bine înțelese.

Pentru lămuriri suplimentare puteți consulta la Biblioteca Națională volumul I (ediția I, aniversară), intitulat „Ad fontes” din lucrarea „Totul”, București, dec. 2018, ISBN 978-973-0-28407-2. (Nu se găsește în librării)Lupulcãrunt (discuție) 19 februarie 2019 19:28 (EET)

N. Densușianu despre Dacia este pseudologia fantastica. Dacii nu vorbeau limba noastră, așa că n-are nicio legătură că Dimitrov n-ar vorbi limba română. Nu am putut găsi ISBN-ul pe Google, cine e autorul? După câte văd pe [1] ISBN-ul respectiv nu există. Altfel: vedeți WP:FCO, aduceți WP:SURSE, altfel nu vă credem. Încă ceva: pe Wikipedia respingem instinctiv anti-intelectualismul, vedeți WP:VER și WP:SURSE pentru detalii. Tgeorgescu (discuție) 19 februarie 2019 22:50 (EET)

Domnule Tgeorgescu (sic !), spuneți că „respingem instinctiv anti-intelectualismul”, dar susțineți în pagina dumneavoastră de prezentare că „există cunoaștere academică și în ce privește teologia”, deși mai departe afirmați că „Teologii (ăia mai cu doxă) știu că nu se poate dovedi nici că există Dumnezeu, nici că Isus ar fi Dumnezeu”. Stimate domn, poate ar trebui extinsă cunoașterea academică și la „barbitucul de câmpie”, un concept la fel de real pentru atei ca și cel de Dumnezeu. Ce facem aici ? Devenim religioși, ori ne ocupăm de cunoaștere și ne punem întrebări ? Mai spuneți despre dumneavoastră că sunteți „foarte dur cu habotnicii”. Atunci când afirmați că părerea lui „N. Densușianu despre Dacia este pseudologia fantastica” și nu admiteți o altă părere, fie ea și slab argumentată în condițiile date, cum se numește ? Nu vă îndoiți de loc de această părere, care de fapt nu vă aparține și ca un „bun wikipedist” care părtinește „știința și cunoașterea academică, fără compromisuri” ar trebui cumva să puneți la îndoială aceste păreri ? Am observat că nu aduceți nici un contraargument la observațiile mele, ceea ce înseamnă că ori nu le-ați citit, ori nu le luați în considerare, subsemnatul nefiind academician. Interesantă atitudine a cuiva cu pretenții de cunoaștere superioară. Poate sunt eu puțin deplasat, dar măcar aștept o lămurire, la fel ca și ceilalți care au sesizat „monstruozitatea”. Nu impresionează pe nimeni că aveți recunoaștere academică peste hotare, ba chiar dimpotrivă, ridică semne de întrebare cu privire la atitudinea dumneavoastră pe care o pe care deși o declarați antiultranaționalistă, este practic antiromânească. Asta înseamnă că faceți politică științifică, un soi de inchiziție „academică”. Să nu credeți cumva că românii sunt tâmpiți și se supun părerilor celor cu diplomă la mână așa, pe nemestecate. Asta în ce privește contextul comentariului dumneavoastră.

Revenind la problema în speță, ideea este că ar fi corect să spuneți că nu există reprezentări certe ale lui Zalmoxis și să ștergeti imaginea, pentru că am adus argumente cu privire la semnificația personajului de pe fresca cu pricina. Puteți aminti totuși și opinii contrare. Pe de altă parte, aveți dreptate când spuneți că „dacii” nu vorbeau românește, ci o limbă mult mai complexă, din care s-au desprins toate celelalte limbi europene, inclusiv latina. Am pus între ghilimele cuvântul daci pentru că nici acest termen nu este înțeles de istorici (care ar trebui să fie numiți hronicari), printre care și mulți români, de unde și referirea la diferențele de limbă.

Am să verific de ce nu apare ISBN-ul cărții recomandate (probabil nu a fost actualizată baza de date). Lupulcãrunt (discuție) 20 februarie 2019 22:22 (EET)

Da, așa e: pe Wikipedia nu discutăm despre adevărat sau fals decât în cazuri rare și extrem de clare. În rest discutăm despre reputația autorilor, reputația revistei, reputația editurii, retractare, ce spun specialiștii despre sursa respectivă și alți parametri clari și obiectivi care pot afecta încrederea pe care o putem avea în sursa respectivă. Despre faptul că limba dacilor ar fi fost originea limbilor europene: WP:MARGINALE. În ce privește acuza de anti-românism: Wikipedia:Fără atacuri personale. Dvs., având păreri marginale și extreme, vi se pare asta, dar nu e în mod obiectiv așa. Wikipedia nu este o tribună a românismului și nici gazetă de perete a naționaliștilor. Este Wikipedia antiromânească? Wikipedia nu ține cu o țară sau etnie, ci ține cu cunoașterea obiectivă, ca atare Wikipedia nu e nici pro-românească, nici antiromânească. Wikipedia nu este cenzurată spre a nu aduce ofense orgoliilor unei etnii. Wikipedia nu are vaci sacre. Pe ro.wiki românii sunt o etnie ca oricare alta, iar România o țară ca oricare alta. Vedeți WP:NATIONALISM. Eu dacă pot face ceva mic, concret, pentru România, fac. Dar mă deranjează logoreea patriotardă, belicoasă și plină de ură pentru alte nații. Ce a fost național-comunismul? Un moft, o scuză pentru a ține România sub tiranie. De atunci nu-i mai suspectez pe naționaliști de intenții bune. "Patriotism is the last refuge of the scoundrel." - Samuel Johnson, 1775. Și mă deranjează și mai mult când cauza românismului este susținută cu argumente dacopate, care ne fac nația de cacao atât intern cât și internațional. A utiliza argumente dacopate pe Wikipedia e ca și cum le-am declara solemn străinilor că suntem un popor de urangutani. Când naționaliștii români folosesc argumente ca "And the Hungarian history is against the Trianon and the international regulations." asta e impresia lăsată. Spence, Richard B. (2000). „Secret Agent 666: Aleister Crowley and British Intelligence in America, 1914-1918”. International Journal of Intelligence and CounterIntelligence. Informa UK Limited. 13 (3): 359–371. doi:10.1080/08850600050140634. ISSN 0885-0607. Whether these antics delighted Viereck is uncertain, but if they were not also intended to lampoon and discredit Irish separatism, they certainly should have been. As such, they suited British interests very well.  De aici și întrebarea: oare unii fac en:WP:ACTIVISM pro-românism într-un mod care poate fi privit drept batjocură pentru națiunea română? Nu e clar dacă o fac sau nu intenționat, dar patosul lor nu poate fi distins de batjocură pentru cauza pe care ei zic c-o servesc. Tgeorgescu (discuție) 21 februarie 2019 07:23 (EET)

Mă consider dator cu o replică la observațiile de mai sus. Este vorba despre îndoielile mele cu privire la atitudinea dumneavostră pe care deși o considerați antiultranaționalistă eu o SUSPECTEZ de antiromânism (aceasta fiind o critică adusă unei atitudini, o confruntare de idei, ceea ce nu este un atac la persoană, căci nu v-am criticat că ați fi chel sau ochelarist sau pitic) conform exprimării pe care am adoptat-o și nu am afirmat că Wikipedia este antiromânească așa cum vreți să sugerați. Cât despre părerea dumneavoastră că vă „deranjează logoreea patriotardă, belicoasă și plină de ură pentru alte nații.”, pe care aș fi folosit-o, dacă citiți cu atenție, veți observa că nu am făcut nici o referire cu privire la alte nații ci la lipsa de profesionalism a unor persoane care nu stăpânesc limba română, indiferent de nație. Cât despre citatul dumneavoastră din Samuel Johnson (din 1775) care spune că „Patriotismul este ultimul refugiu al ticăloșilor.”, vă informez cu respect că între timp, după al doilea război mondial (1939-1945), la o diferență de 170 de ani, omenirea a concluzionat că cea mai bună soluție pentru o societate modernă este înființarea statelor naționale. Ce facem , folosim idei anacronice ? Înțeleg că ați adus în discuție Tratatul de la Trianon (care este istorie modernă și nu ar trebui luat considerat relevant privitor la istoria antică) pentru a justifica presupusa mea atitudine ultranaționalistă, deși partea ungară susține păstrarea granițelor unui fost imperiu, cu toate că s-a stabilit criteriul național pentru delimitarea granițelor statale în Europa, și așa călcat în picioare de sovietici prin impunerea RDG.

Întorcându-ne la subiectul conversației, folositi ca referință în justificarea alegerii imaginii în discuție un articol semnat de Hans Wagner (a cărui semnătură nu este însoțită de vreun titlu de istoric, profesor, doctor, sau academician, conform exigențelor pe care le clamați), redactor al unei publicații de popularizare a istoriei (Eurasisches Magazin, despre care nici nu știu dacă apare în format tipărit, putând fi permanent subiectul modificărilor de conținut în scopul evitării răspunderii față de afirmațiile lansate public). Menționez că la data acestui răspuns, imaginea care ar fi trebuit să apară pe site-ul sursă (dacă a fost aceea pe care tineți atât de mult să o afișati) a fost îndepărtată. Trebuie să știți mai bine decât alții că aceste publicații sunt de fapt influențate de interese politice și au tendința de a interpreta sursele de informare (care au și fost specificate de autor la sfâșitul articolului) folosind citate scoase din context. Asta înseamnă că articolul este o interpretare în manieră proprie a sursei, conform convingerilor ziaristului, deci nu are cum să fie o sursă de încredere, așa cum aveți pretenția că folosiți ca argumente.

Referitor la utilizarea de argumente „dacopate” în susținerea cauzei românismului, vă informez că termenul înseamnă o suferință psihică obsesivă cu privire la daci, argument cu care nu puteți fi de acord în principiu, conform reticenței dumneavoastră privind atacurile la persoană. Pe de altă parte, dacismul a fost impus de regimul sovietic la noi în țară, pentru a justifica presupusa „romanizare” a pelasgilor și în consecință pretenția asupra teritoriului Moldovei aflat în prezent înafara granițelor noastre de drept. Termenul de „daci” nu e recomandat a se folosi pentru denumirea membrilor poporului dinainte de cucerirea romană, pentru că de fapt înseamnă militar în termeni moderni și chiar dacă Wikipedia nu are vaci sacre, poporul nostru are, și aceasta este limba română care este inadmisibil să fie siluită de cineva, indiferent de originea etnică, titlul academic ori poziția politică. Tentativa de a interpreta tendențioas spusele mele este o asemenea atitudine reprobabilă, iar spre știință, România nu este o țară ca oricare alta, ci este leagănul civilizației (o problemă încă discutabilă în ciuda evidenței), iar pe deasupra este și țara dumneavoastră de origine, care v-a crescut și v-a făcut ceea ce sunteți (pentru că nu vad rele intenții în felul de a pune problema), dar ceea ce insinuați prin retorica dumneavoastră este echivalent cu o renegare a propriei origini.

În concluzie, vă mai rog încă o dată să eliminați imaginea. Lupulcãrunt (discuție) 21 februarie 2019 10:19 (EET)

Wagner a descris pur și simplu ce se vedea la o expoziție. Deci nu am sugerat că Wagner ar fi expert, ci doar că redă părerea experților. De altfel, Wagner nu e singura sursă, Dimitrov fiind expert în materie și citat în calitate de expert (specialist). Dvs. aveți 0 WP:SURSE, deci 0 argumente convingătoare. Părerea dvs. proprie, la fel ca părerea mea proprie, de fapt nu contează, doar opiniile WP:SURSELOR contează pe Wikipedia. Ideea că România ar fi leagănul civilizației intră la WP:MARGINALE, fiind o opinie bizară și absurdă. "aceasta este limba română care este inadmisibil să fie siluită de cineva, indiferent de originea etnică, titlul academic ori poziția politică" — asta o zice cine? Unul care redefinește arbitrar cuvintele limbii române? https://dexonline.ro/definitie/daci Tgeorgescu (discuție) 21 februarie 2019 11:07 (EET)

@Lupulcarunt: Vă rugăm să vă abțineți de la astfel de comentarii în care vă promovați cercetarea originală și mai ales convingerile ideologice nesusținute de surse. Wikipedia nu e o tribună! --Pafsanias (discuție) 18 mai 2016 13:51 (EEST)

Copy/paste de pe Discuție:Țigani. Tgeorgescu (discuție) 21 februarie 2019 11:25 (EET)

Recitind explicațiile Wikipediei despre sursele de încredere, deși nu-mi place mesajul din partea dumneavoastră prin care sunt amenințat cu ridicarea dreptului de a modifica paginile proiectului, propun un compromis. Pentru că dv. sunteți mai apropiat de mediul academic, rog cereți părerea unui academician român cu privire la imaginea în discuție și să o adăugați ca un fel de drept la replică la părerea surselor sugerate. Expert este echivalent cu academician ? Cine trebuie „să-și dea cu părerea” despre acest lucru ? Este obligatorie susținerea unei singure poziții din surse avizate, sau trebuie specificate toate cele reprezentative și cine le poate califica astfel ? Despre definirea cuvântului „dac” am spus că nu este recomandată utilizarea sa în anumite contexte, nu l-am redefinit arbitrar, o redefinire a sa neputând fi făcută doar de un istoric sau de un lingvist. Eu am sugerat doar o interpretare despre care consider că ar trebui analizată împreună cu argumentele pe care le am pentru asta, care din păcate nu fac obiectul prezentei discuții. Legat de adăugarea „avertismentului” lui Pafsanias cu privire la altă discuție, poate ar fi trebuit să citați și recunoașterea ulterioară implicită a poziției dumnealui față de afirmațiile mele, pe care cred că le-a confundat cu ale altcuiva. Am alte metode de a-mi promova cercetarea originală, dar aici e doar o discuție ce ar trebui să ridice semne de întrebare, care să se reflecte în conținutul articolului. Lupulcãrunt (discuție) 21 februarie 2019 15:35 (EET)

Dacă-mi permiteți o întrebare de uituc: care este „recunoașterea ulterioară implicită a poziției dumnealui față de afirmațiile mele” la care vă referiți? --Pafsanias (discuție) 21 februarie 2019 15:42 (EET)

@Lupulcarunt: Aveți ciudata idee că wikipediștii iau interviuri academicienilor. Comunicările orale, nepublicate în WP:SURSE, nu sunt luate-n seamă. Tgeorgescu (discuție) 22 februarie 2019 05:34 (EET)

Pentru a nu ne mai îndepărta de subiectul discuției, propun o analiza sistematică, la obiect, adică analiza surselor indicate de dumneavoastră.

Până una-alta, dumneavoastră ați respins o imagine a Regelui Lear care nu reprezintă un zeu, pe motiv că imginea de la Alexandrovo este autentică. Lucru foarte adevărat, dar nici cupola mormântului de la Alexandrovo nu reprezintă zei, ci o scenă de vânătoare, lucru confirmat și în articolul citat chiar de dv. unde titlul imaginii de unde ați extras doar o parte este „Ausschnitt aus dem Jagdfries der Hauptkammer von Aleksandrovo”, adică „Detaliu din friza [cu scene] de vânătoare a camerei principale de la Aleksandrovo”, care este evident că nu reprezintă zei, nici măcar Artemis (zeița vânătorii) nefiind reprezentată de antici în asemenea contexte, dar să zicem că ar fi o idee acceptabilă. Autorul articolului sesizează „onoarea dubioasă [a tracilor] de a fi protagoniști în diverse aventuri ale lui Asterix.”, unde „unde un trac este plasat pe o cruce cu un joc de cuvinte, și se roagă la Cezar”, amestecând contextele. Textul ce însoțește imaginea frescei afirmă că „În prezent, este o expoziție la Bundeskunsthalle Bonn intitulată "Regatul de Aur al lui Orfeu"dedicată mărturiilor grandioase ale tracilor. Arată opere de artă din Tracia care au o vechime de până la 9000 de ani. Până la 28 noiembrie [2018], se pot vizita aproximativ 1.000 de exponate din tumulii de înmormântare și așezările înconjurătoare ale tracilor.” Despre friza cu pricina se specifică : „Figura centrală este un bărbat gol, puternic, care urmărește un mistreț negru, înarmat cu un topor dublu. Unul dintre câinii lui a sărit pe spatele animalului deja rănit pentru a-i mușca gâtul.”

Apoi intervine ceea ce dumneavoastră presupuneți a fi informație de încredere :” Cercetătorii PRESUPUN [accentuarea îmi aparține din motive cred evidente] că în această scenă este prezentat un mit, care avea o semnificație proeminentă pentru religia tracilor. Omul gol este în conformitate cu această interpretare "Zalmoxis", tradus de greci ca "Zeus". El este fiul Zeitei Mamei Mele a tracilor și este asociat cu soarele. Chiar și dublul topor este un simbol familiar al soarelui. Nuditatea omului este aceea de a reprezenta sfera supranaturală, divină din care face parte. Mistrețul negru este, potrivit acestei interpretări, un simbol al unei puteri întunecate, pământești. Scena de vânătoare descrie astfel cum zeul soarelui Zeus învinge iarna în fiecare primăvară și cum tracii au imaginat conflictul elementar al celor două mari puteri naturale.” Adică dacă un cercetător presupune că o scenă de vânătoare reprezintă eposul unui mit (apropiere îndoielnică și în opinia mea tendențioasă), se merge prea departe cu încercarea de a insinua că pelasgii erau religioși și aveau zei, prin preluarea simbolurilor de la alte popoare antice (nu le mai enumăr aici pentru că le știți și dv. foarte bine). Char și așa, interpretarea denotă că toate celelalte credințe religioase și mituri prezente pe teritoriul Europei antice își au originea în cultura tracilor, deși se consideră că picturile murale au influențe elenistice.

Autorul articolului precizează ca singură sursă a documentării sale este „... Die Thraker, das goldene Reich des Orpheus, die Zeitschrift zur Ausstellung. Heft 15/04 der Zeitschrift VERNISSAGE”, adică jurnalul expoziției „Tracii, regiunea de aur a lui Orfeu” din numărul 15/04 al revistei VERNISSAGE, care nici acesta nu este sursă directă (probabil pentru că nu a cheltuit 25 € prețul catalogului expoziției, cu o întindere de 384 pagini de imagini și explicații – preț menționat de autorul articolului). Cu toată bunăvoința și efortul pe care l-am depus cercetând articolul lui Hans Wagner și sursele indicate, nu am reușit să identific nici un istoric care să fi exprimat părerile ce ar putea constitui sursa de încredere necesară în conformitate cu exigențele dumneavoastră (poate mă ajutați). Dimitrov pe care îl menționați în discuții nu este nici el citat în articolul lui H. Wagner.

Pentru că am adus vorba despre Kalin Dimitrov (Călin Dumitrescu pe românește), acesta activează la Universitatea din Sofia "St.Kliment Ohridsky", Departamentul de Arheologie, ca membru al facultății. Studiază în cadrul arheologiei preistorice, metalurgia și epoca bronzului din perspectiva tehnologiei prelucrării metalelor. Expertiza sa în metalurgie explică intervenția domniei sale privitoare la imaginea omului cu toporul. Nu am avut timpul necesar să studiez lucrările sale, dar legat de imaginea omului gol de pe fresca de la Alexandrovo sub semnătura sa apare doar atât : „Fresca din camera principală descrie o scenă de vânătoare unde un mistreț este atacat de un vânător și de un om care lovește un topor dublu. Scena este interpretată ca mitologică, omul gol reprezentând pe Zalmoxis, zeul solar trac care corespunde lui Zeus.” Exprimarea este foarte clară („Scena este interpretată...”), indicând clar faptul că nu este opinia sa personală (nefiind domeniul său de expertiză - metalurgia), dar nici nu precizează vreo sursă care să confirme că este opinia vreunui alt specialist. ( https://chain.eu/?m3=16347 pe care dealtfel o și menționați ca sursă la imagine).

Deasemeni, în pagina de pe Wikipedia despre „Mormântul tracic de la Aleksandrovo”, din toate referințele citate, numai una (Webber, Christopher. "The Alexandrovo Tomb and other Recent Discoveries", Slingshot 216, iulie 2001, pp 47-50 - unde apare imaginea) poate fi verificată direct, dar nu conține nici măcar o referire la Zalmoxis, iar ultimele două au caracter contextual și sunt mai vechi decât data descoperii mormântului (2000 -2001) fiind două volume publicate în 1994 și 2001.

Indiferent de părerile (nu certitudinile) unor istorici neidentificați explicit (influențați se pare de un anumit mod de gândire), fiecare are dreptul de a avea propria interpretare și de a o pune în contradicție cu alte curente de opinie, contradicție fără de care nu ar mai exista progres. Atâta timp cât avem numai părerea unui număr redus de istorici (neidentificați cu nume și prenume și lurări de referință la subiect) ce interpretează astfel fresca de la Alexandrovo, este de bun-simț ca sub imaginea prezentată să adăugați textului specificația că „unii istorici (care ar trebui și numiți) presupun că aceea ar fi reprezentarea lui Zalmoxis” într-o alegorie a unui mit slab precizat al unui conflict elementar. Nu puteți impune ca fiind certe sau măcar foarte probabile unele păreri neasumate de vreun specialist identificabil pe post de interpretări credibile ale unor artefacte. Ca urmare, vă rog să precizați măcar vreun citat al unui exeget de marcă care-și asumă explicit interpretarea că personajul cu toporul din frescă ar fi Zalmoxis (conform propriilor dumneavoastră exigențe). În caz contrar se poate afirma că dumneavoastră vă promovați cercetarea originală folosind ca referințe părerea unui ziarist ce a descris impresiile sale vizitând o expoziție și a unui specialist în metalurgie antică ce nu-și asumă afirmațiile depre care vorbiți privitoare la subiectul mitologie, ce presupune cu totul alte specializări. Lupulcãrunt (discuție) 22 februarie 2019 09:50 (EET)

Bateți apa-n piuă cu „influențați se pare de un anumit mod de gândire”. Nu ținem cont de astfel de argumente aberante. Și da, din moment ce nu s-a păstrat nimic scris de la geto-daci, identificarea este făcută pe bază de simboluri ale unor mituri. Vă atrag atenția că argumente ca „un zeu în pielea goală ne face neamul de rușine” aparțin celor neduși la muzee și în general certați cu cultura și istoria. Orice imagini cu Hristos pe cruce cu organele sexuale acoperite sunt inautentice: romanii n-ar fi permis unuia pe care voiau să-l dezonoreze să-și păstreze organele acoperite. Deci cei care obiectează vehement la imaginea din articol sunt primitivi, gregari și inculți. N-ați dovedit că Dimitrov ar fi necalificat pentru a spune ce zeu a fost pictat, doar vă dați singur dreptate. Doar ați citat o carte care nu știm dacă există, nu știm cine a scris-o, nu știm la ce editură ar fi fost publicată, etc. Tgeorgescu (discuție) 23 februarie 2019 14:11 (EET)

„Timeo lectorem unius libri” – Thomaso d’Aquino. Pentru știința celor interesați, nu înseamnă „Mă tem de cititorul unei singure cărți”, ci „Temeți-vă de cei cu vederi înguste, care citind o singură carte cred că au descoperit întrega lume.”

Știți, domnu’ „Tgeorgescu”, dacă ai un ciocan în mână, nu toate lucrurile din jurul tău devin subit cuie, așa cum credeți dumneavoastră.

Propun să fiți sancționat pentru atac la persoană pentru expresia „cei care obiectează vehement la imaginea din articol sunt primitivi, gregari și inculți.” Ei nu mai spuneți ! Adică numai dumneavoastră aveți dreptul să spuneți ce e corect și ce nu, legat de sursele pe care singur le folosiți si despre care am demonstrat mai sus că nu sunt de încredere: adică un ziarist total necunoscut în alcărui articol nici măcar nu se prezintă imaginea postată de dumneavoastră și un specialist în metalurgie antică, care nu înseamnă specialist în mitologie iar ceea ce spune despre imagine nu e părerea lui , ci a altora, pe care nu-i identifică. Ce este asta ? Numai dumneavoastră știti să citiți ? Lupulcãrunt (discuție) 3 martie 2019 10:16 (EET)

Nu, nu ați demonstrat, ați declamat, ceea ce e altceva decât a demonstra. Rețeaua de profesori universitari care publică chain.eu l-a considerat de încredere pentru aserțiunile făcute. Prin urmare și Wikipedia. Și da, „un zeu gol ne face neamul de rușine” este o aserțiune similară comportamentului talibanilor care au dinamitat statuile lui Buddha. Tgeorgescu (discuție) 3 martie 2019 10:41 (EET)

În primul rând : nu am declamat, ci doar am folosit în argumentație aceleași surse cu cele indicate în „demonstrația” dumneavoastră.

Dacă diploma dv. în filozofie a fost confirmată la cerere de secretariatul universității din Amsterdam ca fiind echivalentă cu studii sociologice (fără examinare după cum singur spuneți) nu face ca părerea lui lui Dimitrov specializat în metalurgie (pe care de fapt nu și-o însușește) să fie o părere autorizată în domeniul mitologiei (și credeti-mă că știu cu ce se mănâncă metalurgia, care e o tradiție în familie).

În al doilea rând : nu eu am spus că „un zeu gol ne face neamul de rușine” (lucru ce ar fi trebui taxat ca atare, ca o părere personală ieșită din context, nu în mod exagerat ca o tendință în gândirea generală a unui grup de susținători naivi ai ideii de solidaritate națională numiți de dumneavoastră în mod nepotrivit cu termenul peiorativ „dacopați”). Românii nu au o proporție mai mare de „talibani” decât alte popoare, dar cei care au protestat împotriva asocierii imaginii scoase din context cu Zalmoxis, au observat încercarea de minimalizare a importanței acestuia, mai ales că niciunul din ei nu-l consideră pe Zalmoxis un zeu, ci întemeietorul civilizației carpizilor și este evident că nu poate fi asociat unei simple scene de vânătoare (despre care am explicat că se desfășoară la fel și în zilele noastre). În cel mai rău caz ar fi patronat o astfel de scenă. Vreau să mai spun că poporul nostru nu a avut niciodată zei (nici sclavi), iar simpla asociere a lui Zalmoxis cu un zeu, chiar ne-ar face de rușine (dezbrăcat sau nu), căci numai popoarele aflate în zorii civilizației au zei. Asocierea recentă a creștinismului cu zamolxianismul (adevăratul semn de civilizație) din care a rezultat ortodoxia, nu face din poporul nostru unul religios, el rămânâd realist-pragmatic, deci obiectiv. Am înteles că Wikipedia are aceleași orientări. Să înțelegem competența dumneavoastră religioasă la nivel de autodidact ca fiind contrară obiectivității impuse de Wikipedia, care ar cere de principiu și părerea ateilor privitoare la subiectele unde aceasta se impune ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Lupulcarunt (discuție • contribuții).

"Vreau să mai spun că poporul nostru nu a avut niciodată zei (nici sclavi), iar simpla asociere a lui Zalmoxis cu un zeu, chiar ne-ar face de rușine (dezbrăcat sau nu), căci numai popoarele aflate în zorii civilizației au zei." Ha, ha, ha! Ha, ha, ha! Ha, ha, ha! "diploma dv. în filozofie a fost confirmată la cerere de secretariatul universității din Amsterdam ca fiind echivalentă cu studii sociologice (fără examinare după cum singur spuneți)" — de unde ați scos-o? Tgeorgescu (discuție) 3 martie 2019 13:40 (EET)

Ca să vă răspund cu aceeași monedă : credința creștină spune că la 3 zile după ce a murit pe cruce, Iisus a înviat din morți. Ca răspuns, voi zice și eu ca dumneavoastră : „Ha, ha, ha! Ha, ha, ha! Ha, ha, ha!” (cred că nu am ratat nici unul...) Care ar fi deosebirea între convingerile dv. și ale mele ? Mai ales că le exprimăm pe o pagină de discuții ? De unde am scos ce am scris despre dumneavoastră ? De pe pagina dv. de prezentare, unde scrie că aveți în „2004 - propedeuză în sociologie de la Universitatea din Amsterdam”, propedeuză care este descrisă pe pagina dv. de test de aici unde spune ca „Examenul de absolvire și examenul de propedeuză nu sunt de fapt examene (testări), ci sunt niște cereri adresate secretariatului facultății pentru verificarea îndeplinirii cerințelor de studiu (fie totale, fie parțiale)”. Mă îndoiesc sincer că nu e adevărat. Lupulcãrunt (discuție) 3 martie 2019 14:04 (EET)

Eu unul cred că Isus a fost crucificat și l-au mâncat prădătorii, nu că ar fi înviat. În ce privește „examenele” respective: profesorii dau puncte (credite, ECTS) pentru cursurile absolvite, iar studenții care au numărul necesar de puncte, la disciplinele agreate, se prezintă la secretariat pentru verificare. Nu văd ce legătură are asta cu licența mea în filosofie. De ex. pentru teza mea de Bachelor am primit 20 ECTS și pe urmă am făcut cererea de absolvire. Tgeorgescu (discuție) 3 martie 2019 15:14 (EET)

Ce vi se pare anormal la faptul că românii nu sunt religioși ? Era vorba de faptul că susțineți punctul de vedere teologic, care se bazează pe ideea reînvierii, chiar dacă nu vreți să fiți „asociat cu absurditățile din Biblie”. De unde știți ce înțelegeau anticii prin ceea ce numeau zei și noi presupunem că ar fi numit astfel niște divinități ? Curentul ăsta de gândire pare cumva tendențios și părtinitor, lucru la care nu mă așteptam din partea unui filozof.

În sistemul ECTS este vorba de credite transferabile pentru ceea ce numiți bachelors degree, care este o diplomă de licență (de la bacalaureat din latină) acordată de colegii și universități la terminarea unui ciclu de studii de trei până la șapte ani (în funcție de instituție și de disciplina academică). După cum ați descris problema, vi s-au echivalat rezultatele obținute pe timpul studiilor de liceu și universitate pe tema sociologie cu cele 20 de puncte menționate. Personal, nu agreez din toată inima criteriile de admitere ale MENSA și nici sistemul de învătământ olandez, unde probabil pe baza rezultatelor obținute în cei 7 ani de școală în care am studiat psihologia (4 la liceu și 3 la facultate pe vremea când chiar se făcea carte în România), chiar dacă la un profil tehnic, aș obtine un punctaj de trecere pentru o propedeuză în psihologie. Haideți să nu ne agățăm de titlulaturi de genul ăsta, pentru că de fapt nu înseamnă mare lucru și nu pot impresiona pe unii ca mine, care nu prea pun preț pe deosebirea între „șef de utilaj tehnologic de sanitizare” și „măturător”. Vedeți dumneavoastră, dacă toată comunitatea științifică actuală agreează ideile lui Einstein și construiește teorii pe baza lor, nu înseamnă că sunt și corecte, iar pentru unii care ar putea demonstra asta, standardele MENSA sunt sub nivelul așteptărilor acestora. Știința nu e democratică și nu ține cont de părerea majorității, a ideilor academicienilor sau lozincilor celor agreeați de mulțime.

Vă mulțumesc pentru discuție. Lupulcãrunt (discuție) 3 martie 2019 19:26 (EET)

Una scriu eu, alta înțelegeți dvs.: ce-are teza mea de Bachelor cu ce note am luat la liceu sau la facultatea din România? Nicio legătură. Dacă aș fi avut lista de lecturi obligatorii, aș fi putut cere scutiri la anumite discipline (adică se trec cursul în baza ceea ce am studiat la facultate în România, nu la liceu!). Dar mi-a fost lene să merg în România s-o iau, așa că n-am cerut nicio scutire. Conform lui Karl Popper nu pot exista teorii științifice adevărate. Există doar teorii științifice infirmate și teorii științifice care n-au fost încă infirmate. en:WP:RS/AC este o normă a Wikipediei, nu a progresului științific. Ce era Einstein la începutul carierei sale? Un paria pe care nu-l angaja nicio universitate. Ce a ajuns după ce a publicat mai multe studii epocale? Unul din marii lideri ai fizicii secolului XX, atât în fizica relativistă cât și în mecanica cuantică (Nobelul i-a fost acordat pentru contribuțiile la mecanica cuantică, nu pentru relativitate). Iar Mensa e un club, nu un institut de cercetare sau o universitate. Mensa e neutră religios și politic, adică n-are ideologie. Are o normă că ce se discută în cadrul Mensa nu va fi făcut public, nu pentru că ar avea învățături secrete, ci pentru ca oamenii să se poată exprima sincer, deschis, fără autocenzură și fără teama de a fi sancționați de ex. de angajator pentru ce afirmă în cadrul Mensa. E vorba de privacy, nu de secrete. Deci dacă informația este perfect anonimizată, mensanul nu este oprit s-o relateze mai departe. Pe urmă apelul la autoritatea proprie a editorului este o strategie perdantă pe Wikipedia: experții nu au niciun privilegiu. Experții sunt editori buni dacă citează WP:SURSE de înaltă calitate, atât. Menirea wikipedistului este să nu creadă că un alt wikipedist ar putea scrie ceva valabil fără să citeze WP:SURSE. Vedeți en:Essjay controversy. Wikipedia te învață să nu crezi pe nimeni pe cuvânt, dacă nu e publicat cu peer-review în reviste de prestigiu. Sau nu e un profesor universitar renumit (pe verificatelea!). Iar cine dovedește primul că teoria relativității e greșită obține premiul Nobel pentru fizică. Tgeorgescu (discuție) 9 martie 2019 23:16 (EET)

Articolul lui Hans Wagner

Hans Wagner ne povestește în articol despre o expoziție din Germania, deci nu el este sursa informației, ci catalogul expoziției. Tgeorgescu (discuție) 13 aprilie 2015 16:06 (EEST)

Discuție din Discuție:Zamolxis: «===Ștergere poză Zalmoxis Aleksandrovo.jpg din cadrul paginii Zamolxis===

Solicit să fie pusă în discuție ștergerea fișierului Zalmoxis Aleksandrovo.jpg din cadrul acestei pagini deoarece referința dată pentru a susține o posibilă identificarea cu Zamolxis este inrealizabilă. Secțiunea referinței (http://www.eurasischesmagazin.de/artikel/Thrakien-und-die-Thraker-alles-was-man-wissen-muss/20040805) pe care se susține posibilitatea ca barbarul din imagine să fie Zamolxis este: ”Die Forschung geht davon aus, daß in dieser Szene ein Mythos dargestellt wird, der für die Religion der Thraker eine herausragende Bedeutung hatte. Der nackte Mann ist dieser Deutung zufolge „Zalmoxis“, von den Griechen als „Zeus“ übersetzt. Er ist der Sohn der Großen Muttergöttin der Thraker und wird mit der Sonne assoziiert. Auch seine Doppelaxt ist ein vertrautes Sonnensymbol. Die Nacktheit des Mannes soll die überirdische, göttliche Sphäre darstellen, der er angehört. Der schwarze Eber ist nach dieser Lesart Symbol einer dunklen, irdischen Macht. Die Jagdszene beschreibt demnach, wie der Sonnengott Zeus in jedem Frühling den Winter besiegt und wie sich die Thraker den elementaren Konflikt der beiden großen Naturmächte vorgestellt haben.”. În această secțiune se afirmă:„Cercetările asumă scena unei reprezentații mitologice, care a avut un rol proeminent în religia tracilor. Omul dezbrăcat, Zamolxis, acordându-ne traducerii din greacă înseamnă Zeus”. (singura apariție a numelui Zamolxis) Aici sunt afirmații fără alte surse sau bibliografie în condițiile în care autorul articolului, Hans-(Ulrich) Wagner (http://www.hans-bredow-institut.de/de/mitarbeiter/dr-hans-ulrich-wagner), neavând studii în domeniul istoriei nu are dreptul să-și dea cu părerea despre un subiect istoric. Deci sursa nu este de încredere. » -- Pe scurt problema mea este că nu am putut da de o persoană cu studii în istorie care să afirme că acel barbar este Zamolxis. De aceea nu înțeleg de ce s-a insistat asupra introducerii acestei imagini pe pagina Zamolxis.--Valimali67 (discuție) 20 iunie 2015 14:22 (EEST)

Cât despre descrierea imaginii scrie așa:«Ausschnitt aus dem Jagdfries der Hauptkammer von Aleksandrovo» adică „Detaliu friză de vânătoare din camera principală din Aleksandrovo (mormânt tracic)”.--Valimali67 (discuție) 20 iunie 2015 14:37 (EEST)

Nu e vorba de "traducere", ci Zalmoxis (zeu dacic) corespunde lui Zeus (zeu grecesc). Am citat o sursă scrisă de http://naim.bg/en/content/person/700/0/171/ . Dacă nici Kalin Dimitrov nu se pricepe, chiar că nu se pricepe nimeni. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2015 02:42 (EEST)

Aflați că pagina Zamolxis vorbește de zeul suprem din panteonul geto-dacic. Iar domnul Kalin Dimitrov spune „omul dezbrăcat îl înfățișează pe Zamolxis, zeul solar al tracilor, care corespunde cu Zeus.”. Aici este vorba despre confuzia dintre traci și geto-daci. Tracii nu au nici-o legătură cu Zamolxis. Așa că este de pus la îndoială afirmația dn-lui Kalin Dimitrov.--Valimali67 (discuție) 21 iunie 2015 16:38 (EEST)

V-am mai spus că aici nu e Ora veselă. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2015 21:55 (EEST)

Mă bucur că vă distrează problema dar ea tot rămâne nerezolvată. Eu vorbesc despre un zeu dacic nu unul tracic…--Valimali67 (discuție) 22 iunie 2015 11:51 (EEST)

Dacii făceau parte dintre traci sau cel puțin erau popoare înrudite. Tgeorgescu (discuție) 22 iunie 2015 14:44 (EEST)

Vezi de ex. Sorin Paliga. "La divinité suprême des Thraco-Daces", in Dialogues d’histoire ancienne (Persée revue). Tgeorgescu (discuție) 22 iunie 2015 14:52 (EEST)

dl. Tgeorgescu, înțeleg că tracii și dacii sunt înrudiți și că odată au format un singur popor, traco-geți dar asta nu dovedește că ei aveau aceiași divinitate. De exemplu, dacă evreii și arabii sunt înrudiți, fiind ambii semiți asta nu înseamnă că ambii îl venerează pe Dumnezeu sau Baal sau alte divinități. Valimali67 (discuție) 18 iulie 2015 10:53 (EEST)

Wikipedia nu este interesată de părerile personale ale editorilor, ci de ce spun sursele de încredere. Cine are surse, are parte. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2015 17:34 (EEST)

Pe baza acestui enunt Cine are surse, are parte cum poate un editor să introducă opinii personale in articole fără a i se putea reproșa inserarea lor?--5.15.40.245 (discuție) 18 iulie 2015 19:52 (EEST)

Conform WP:VER, Wikipedia nu redă opiniile personale ale editorilor, ci opiniile surselor de încredere. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2015 20:48 (EEST)

Conform WP:FCO, opiniile strict personale ale editorilor nu au ce căuta în articole. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2015 20:51 (EEST)

Desigur că nu, cu excepția cazului când sunt incluse de anumite surse. Astfel un editor care vrea neparat includerea unor opinii strict personale nu are decât să le caute surse conform gusturilor sale.--5.15.40.245 (discuție) 18 iulie 2015 21:38 (EEST)

În primul rând nu orice carte sau revistă este sursă de încredere (de exemplu maculatura dacomană n-are nicio valoare academică sau enciclopedică). În al doilea rând părerea academică majoritară trebuie să primească partea leului. Acolo unde nu există consens academic, trebuie redate toate punctele de vedere academice notabile. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2015 22:13 (EEST)

Eu vorbesc despre faptul că link-urile date de dvs. nu au la rândul lor o sursă iar problema cum că Zalmoxis este un barbar nu este abordată.--Valimali67 (discuție) 19 iulie 2015 14:54 (EEST)

Textul lui Dimitrov este publicat pe websiteul unei rețele Erasmus de profesori universitari care predau cursuri de istoria culturală a Europei. Dimitrov este angajat al Academiei Bulgare și a predat astfel de cursuri, deci este un expert în domeniu. Prin urmare textul său este sursă de încredere. Tgeorgescu (discuție) 19 iulie 2015 22:40 (EEST)

Dl. Tgeorgescu, pe pagina Zalmoxis se vorbește despre un zeu geto-dac. Ce legătură are Zalmoxis, zeul trac suprem identificat cu Zeus cu Zalmoxis, zeul surem din panteonul geto-dacic?. Aici este o coincidență de nume: Zalmoxis dac≠ Zalmoxis trac. Dacă vikingii îl vedeau pe Odin cu un topor în mână într-o pădure, atunci saxonii îl vedeau pe un nor cu un fulger în mână. Deci, precum în cazul vikingilor și saxonilor, există o diferență culturală între geto-daci și traci chiar dacă au origini comune. Așa că Zamolxis trac n-are ce căuta pe pagina Zamolxis dac. Sper că argumentul a fost destul de puternic.--Valimali67 (discuție) 9 septembrie 2015 12:49 (EEST)

Articolul se numește Zalmoxis, nu Zalmoxis (zeu doar al geto-dacilor). Tgeorgescu (discuție) 9 septembrie 2015 15:29 (EEST)

Iar Wikipedia nu este sursă de încredere. Tgeorgescu (discuție) 9 septembrie 2015 15:30 (EEST)

Eu n-am zis că se numește așa ci că Pagina se referă la Zamolxis –zeul dacilor. Iar o enciclopedie nu trebuie să se contrazică.--Valimali67 (discuție) 10 septembrie 2015 15:14 (EEST)

Așa-zisa contradicție a fost rezolvată. Tgeorgescu (discuție) 10 septembrie 2015 22:18 (EEST)

Ștergere poză Zalmoxis Aleksandrovo.jpg din cadrul paginii Zamolxis

(adus de la Discuție:Zamolxis)

Solicit să fie pusă în discuție ștergerea fișierului Zalmoxis Aleksandrovo.jpg din cadrul acestei pagini deoarece referința dată pentru a susține o posibilă identificarea cu Zamolxis este inrealizabilă. Secțiunea referinței (http://www.eurasischesmagazin.de/artikel/Thrakien-und-die-Thraker-alles-was-man-wissen-muss/20040805) pe care se susține posibilitatea ca barbarul din imagine să fie Zamolxis este: ”Die Forschung geht davon aus, daß in dieser Szene ein Mythos dargestellt wird, der für die Religion der Thraker eine herausragende Bedeutung hatte. Der nackte Mann ist dieser Deutung zufolge „Zalmoxis“, von den Griechen als „Zeus“ übersetzt. Er ist der Sohn der Großen Muttergöttin der Thraker und wird mit der Sonne assoziiert. Auch seine Doppelaxt ist ein vertrautes Sonnensymbol. Die Nacktheit des Mannes soll die überirdische, göttliche Sphäre darstellen, der er angehört. Der schwarze Eber ist nach dieser Lesart Symbol einer dunklen, irdischen Macht. Die Jagdszene beschreibt demnach, wie der Sonnengott Zeus in jedem Frühling den Winter besiegt und wie sich die Thraker den elementaren Konflikt der beiden großen Naturmächte vorgestellt haben.”. În această secțiune se afirmă:„Cercetările asumă scena unei reprezentații mitologice, care a avut un rol proeminent în religia tracilor. Omul dezbrăcat, Zamolxis, acordându-ne traducerii din greacă înseamnă Zeus”. (singura apariție a numelui Zamolxis) Aici sunt afirmații fără alte surse sau bibliografie în condițiile în care autorul articolului, Hans-(Ulrich) Wagner (http://www.hans-bredow-institut.de/de/mitarbeiter/dr-hans-ulrich-wagner), neavând studii în domeniul istoriei nu are dreptul să-și dea cu părerea despre un subiect istoric. Deci sursa nu este de încredere. --Valimali67 (discuție) 15 iunie 2015 22:34 (EEST)

Dan Dana

Conform http://hiphi.ubbcluj.ro/Dacians_Provincial-constructions/doc/cv_dan_dana.doc are doctorat la EHESS Paris, nu pe malul Dâmboviței. De aceea plecăm de la premiza că face istorie în mod foarte științific, conform celor mai înalte criterii ale școlii critice. Vedeți en:School for Advanced Studies in the Social Sciences. Asta e realitatea: conform unei teze aprobate de un comitet dintre cei mai selecți istorici pe plan mondial, toate izvoarele istorice despre Zalmoxis sunt izvoare de cacao, probabil scrise din ce-a auzit Herodot la tavernă. Dap, WP:CHOPSY conspiră să le scuipe-n creștet bigoților din grădina Maicii Domnului. Tgeorgescu (discuție) 17 decembrie 2020 13:55 (EET)

Taverna s-a mutat pe Facebook, pe grupurile „Istoria romanilor”, „FUNDATIA PELASGOS” etc... Ați rămâne uimit ce nivel au discuțiile acolo, ceva peste beția prostului, ei au trecut la metode moderne de inspirație: prafuri, fumuri, injecții.--Kun Kipcsak (discuție) 17 decembrie 2020 14:05 (EET)

Da, bănuiesc că iar voi fi găsit țap ispășitor pentru ce predau CHOPSY. Acolo se râde și cu fundul de ideea că dacii erau creștini înainte de Hristos și vinovat de asta cad eu, pentru că am dezvăluit publicului larg cum stau lucrurile la aceste universități ilustre. Până și președintele Academiei Române, care e istoric naționalist, râde de asta: Ioan-Aurel Pop (22 februarie 2017). Identitatea românească. Elefant Online. p. PT14. ISBN 978-606-8260-94-5.  Astea sunt declarații șocante doar pentru cei care nu stăpânesc metoda istorică și în general habar n-au de ce constituie istorie mainstream. Tgeorgescu (discuție) 18 decembrie 2020 15:45 (EET)

@Flavian.calinic.stuparu: Discuția se poartă aici. În orice caz teza lui de doctorat a fost despre inexistența dovezilor despre Zalmoxis, iar această concluzie a fost validată de comitetul de doctori de la EHESS. Deci este clar mai științific și mai prestigios decât studiile authotoniste. Iar ideea că dacii au fost creștini înainte de Hristos este o caricatură de istoriografie, care ne face de râs în fața lumii. Tgeorgescu (discuție) 18 decembrie 2020 20:13 (EET)

Iar toată această dispută dacă dacii erau monoteiști sau politeiști ne spune un lucru crâncen: nu mai există informații credibile despre religia dacilor. Prin refuzul lor de a scrie, religia lor a pierit. Religia Egiptului Antic a fost păstrată în hieroglife. A dacilor este irecuperabil pierdută. Mai sus era un poznaș care susținea că dacii au fost atei (deoarece „daci” nu înseamnă ce știm noi, iar Zalmoxis ar fi un titlu). Conform https://openlibrary.org/search?q=title%3A+%22totul%22&mode=everything singura carte numită Totul sunt volumele de versuri ale lui Mircea Cărtărescu. De ce aceste polemici? Pentru că este beznă totală despre ce religie aveau dacii. Izvoarele istorice despre religia lor au fost cântărite și găsite prea ușoare. După două mii de ani am ajuns la concluzia că nu se mai știe nimic despre religia lor. Asta se înțelege din a juca alba-neagra cu monoteism și politeism. Tgeorgescu (discuție) 20 decembrie 2020 20:06 (EET)

ISBN-ul 9789730284072 este numeric corect, dar nu apare nici pe Google, nici pe Bing, nici pe Yahoo. tgeorgescu (discuție) 22 aprilie 2022 02:19 (EEST)

Am întâlnit cazuri de ISBN-uri anonime și la cărți mai puțin contestate, care nefiind indexate în Worldcat, VIAF etc. nu funcționează cu generarea automată a referințelor.--Kun Kipcsak (discuție) 22 aprilie 2022 07:55 (EEST)

Căutând pe Google, singurele locuri în care apare ISBN-ul respectiv sunt... paginile de discuții ale ro.wiki.

Nici la Biblioteca Academiei Române nu există.

Din nou sursa: Pop, Ioan-Aurel (2022). Identitatea românească. Felul de a fi român de-a lungul timpului. Istorie & Documente & Politică. Ideea Europeană - eBookuri.ro. pp. 11–12, 20. ISBN 978-606-8260-93-8. Accesat în 12 septembrie 2023.  tgeorgescu (discuție) 12 septembrie 2023 22:45 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Revenind la subiect, un doctorat în teologie nu este același lucru cu un doctorat în istorie. Istoricii pot fi considerați experți referitor la Zalmoxis, teologii mult mai greu.

Ioan G. Coman a murit în 1987, deci cu mult timp înainte de a-și da Dan Dana doctoratul. A fi cadru important al BOR presupunea obligația de a susține punctele de vedere ale BOR. Dan Dana nu are obligația să susțină punctele de vedere ale unei culte pentru a-și păstra slujba. tgeorgescu (discuție) 13 mai 2024 09:32 (EEST)

Aberații eliminate de PatrocleBot

PatrocleBot a eliminat niște aberații. De exemplu, „legile belagine” erau legile goților, nu legile daco-geților. Adică popoare extrem de diferite. Iar a spune că „legile belagine” erau „legile blajine” sună a ceva scris la beție. tgeorgescu (discuție) 6 mai 2024 12:08 (EEST)