Discuție:Nicolae Iorga

	Nicolae Iorga este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
	Acest articol a ocupat locul I la secțiunea societate, în cadrul ediției din septembrie 2012 a concursului de scriere.
10 decembrie 2012 Propunere articol de calitate Promovat

Untitled

Nicolae Iorga, personalitate covârșitoare, istoric, literat, profesor și om politic. A jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, "rolul lui Voltaire" (G.Călinescu). După studii elementare și gimnaziale în Botoșani, termină Liceul National din Iași în 1888. Absolvă Universitatea din Iași într-un singur an cu diploma "magna cum laude". Continuă studiile universitare la Paris, Berlin și Leipzig. În 1894 devine profesor de istorie la Universitatea din București. Din 1911 membru activ al Academiei Române. Începând din 1922 ține cursuri de vară la Vălenii de Munte (jud. Prahova). Dotat cu o memorie extraordinară, cunoștea istoria universală și în special cea română în cele mai mici detalii. Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu din istoria românilor fără să constați că Nicolae Iorga a trecut deja pe acolo și a tratat tema în mod fundamental. În timpul regimului comunist opera sa istorică a fost în mod conștient ignorată, istoria României fiind contrafăcută, în vederile regimului, de impostori ca Mihail Roller. Autor al unui număr uriaș de publicații: circa 1250 volume și 25000 articole.

OPERA sa istorică cuprinde domenii diferite: monografii de orașe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerțului, literaturii, tipăriturilor, a călătorilor străini etc. Câteva din publicațiile mai importante: Studii și documente cu privire la istoria românilor, în 25 volume (1901-1913), Istoria imperiului otoman în 5 volume (apărută în limba germană: Geschichte des osmanischen Reiches, 1908-1913), Istoria românilor în 10 volume (1936-1939). Ca literat, Nicolae Iorga a scris poezii, drame istorice (Învierea lui Ștefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Doamna lui Eremia, Sfântul Francisc din Asisi și altele), volume memorialistice (Oameni cari au fost, O viață de om, așa cum a fost). În 1903 a preluat conducerea revistei "Sămănătorul". Ca om politic, a fost co-fondator al Partidului Național Democrat, în anii 1931-32 Prim-Ministru și Ministru al Educației Naționale. Membru al parlamentului în mai multe legislaturi era un reputat orator, temut de adversarii săi politici. A avut o moarte tragică, fiind asasinat la 27.11.40 de un grup de legionari. Petrovici

Pentru ce este textul asta în Discuție, nu în articolul? Și poate este copyvio... -- Jmabel (US) 22 Apr 2004 06:45 (UTC)

Și eu m-am întrebat dacă nu e copyvio, însă nu am reușit să-l regăsesc pe nicăieri. Arată ce-i drept destul de mult a copy/paste din altă sursă, nu știu dacă faptul că nu l-am găsit pe nicăieri e suficient ca să fie folosit. --Gutza 22 Apr 2004 08:26 (UTC)

Nu cred, este scris cu diacritice. Apoi mai erau în versiunea inițială câteva greșeli care nu apar în mod normal într-o sursă (un document Word), care este scrisă cu diacritice : publicatții, o grupă => un grup, Istoria imperiului otoman cu litere mici, OPERA scris cu litere mari. E puțin probabil să fie copiat. În plus, noi nu știm , nu suntem genii, în afară de a-l întreba pe el, nu prea avem ce să facem. --Danutz 23 Apr 2004 14:50 (UTC)

O mare de cuvinte peste un pustiu de idei! Discuția era necesară, articolul inițial fiind scandalos: 3 1/2 rânduri despre Iorga, 10 rânduri despre sfârșitul său tragic. De altfel văd că cineva a preluat materialul din Discuție și l-a integrat - în cea mai mare parte - în articolul principal. Posibilitățile de documentare asupra acestui subiect sunt limitate. În plus eu nu sunt nici istoric, nici jurnalist. Am folosit modestele mele surse de informații și cunoștințe din trecut, pentru a oferi publicului mai multe date asupra uriașei personalități care a fost Nicolae Iorga.-- ((Utilizator: Petrovici)) 23 Apr 2004 (Sfântul Gheorghe) 21:18

Domnule Petrovici, nu este o mare de cuvinte peste un pustiu de idei, ci o mare de cuvinte peste o întindere de griji. Dacă materialul Dvs. ar fi fost copiat de undeva -- și nu puteam ști dacă era cazul -- atunci ar fi fost o problemă să-l integrăm în articol, fiindcă ar fi apărut problema plagiatului. Nimeni nu a contestat contribuția Dvs. la acest articol, și toată lumea ar fi de acord că articolul inițial avea un conținut modest. Însă cum aceasta a fost singura Dvs. contribuție la Wikipedia (cel puțin de când vă folosiți numele de utilizator), nu prea văd în ce calitate ne criticați atât de dur ("un pustiu de idei"; "articolul inițial [era] scandalos"). Dacă aveți timpul și interesul pentru a o face, vă invităm cu drag să contribuiți și la alte articole. Însă nu are nici un rost să criticați munca unor oameni care, ca și Dvs. și încă mult mai mult, își pun în mod voluntar timpul și calificarea intelectuală la dispoziția acestui proiect. --Gutza 24 Apr 2004 11:11 (UTC)

Familia

Are cineva o sursa pentru familia lui Iorga? Mama era Zulnia Arghiropol. Nevasta i-a fost Catinca, catre care a scris induiosatoarele "Scrisori catre Catinca" editate de Andrei Pippidi. Nu gasesc nici o referinta pentru tata, cum il chema, cine era...Dpotop 25 ianuarie 2006 12:42 (EET)

Tatal istoricului se numea Nicu Iorga si era avocat, iar mama sa era traducatoare din lb. franceza.--R.S. 25 ianuarie 2006 13:09 (EET)

'o viata de om',etc.sunt carti pe care le citesti la biblioteca,nu pe net.mare pacat de atatea carti nerasfoite si care,ele singure,reprezinta sursa cea mai luminoasa si mai frumoasa-n cunoastere!!!asa ca nu mai asteptati totul de-a gata de pe net,si cercetati si cartile!!!!!

Super! Si in loc sa ne explici cum se face, nu ai putea sa o faci pur si simplu? Dpotop 21 februarie 2006 14:29 (EET)

ce rusine despre codreanu si sima sint pagini intregi si linkuri, despre iorga 3 cuvinte. asasinat de"presupusi" legionari. poate s-a sinucis? am facut un experiment: am schimbat un link la un membru al legiunii, nu zic nume...persoana importanta...in 3 ore era corectat. concluzia mea: astia sintem, astia defilam... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mocapoca11 (discuție • contribuții) la 25 octombrie 2006 15:26 (EET)‎.

CONTROVERSE???

Nu ar fi bine sa punem si controversele de pe seama lu Iorga: a) a fost expulzat din Imperiul Austro-Ungar pe motiv ca avea prostul obicei sa plece din arhive cu buzunarele pline de documente b) este acuzat ca o mare parte din lucrarile lui sunt insusite de la studenti c) a distrus fortificatia din Alba Iulia. Zona parcului poarta numele de Poarta lui N. Iorga d) pe perioada functiei sale politice cultura a dus-o cel mai greu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 83.103.222.218 (discuție • contribuții) la 14 septembrie 2007 10:34.

Motivele asasinarii lui Iorga

Cum se ajunge la asasinarea istoricului și consilierului regal Nicolae Iorga? Acuzat de Codreanu de ,,necinste sufletească’’ , Iorga s-a consultat cu Armand Călinescu, apoi la 30 martie 1939, fiind consilier regal, s-a adresat Parchetului Militar, solicitând deschiderea unei acțiuni în justiție . Arestat la 17 aprilie 1938, în noaptea de 26/27 mai 1938 ora 03.30 se pronunță condamnarea la 10 ani de muncă silnică, deși Iorga ceruse achitarea. Transferați de la Jilava la Doftana (19 iunie 1938), Codreanu și camarazii săi ajung în cele din urmă la închisoarea din Râmnicu Sărat. Pentru a ajunge la București, mașinile cu deținuți au pornit de la Râmnicu Sărat în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, orele cinci dimineața . Grupul de jandarmi însărcinat cu escortarea și implicit cu asasinarea legionarilor, era condus de maiorii Dinulescu și Macoveanu. Înainte de comiterea faptelor, jandarmii au fost instruiți de maiorul Dinulescu în ceea ce privește folosirea ștreangului, maiorul folosind pe post de cobai chiar pe unul dintre șoferii celor două dube (într-una se aflau C.Z.Codreanu și alți 9 inși, în cea de-a doua restul de 4 legionari). Primii executați au fost cei din mașina escortată de mr.Macoveanu. Plutonierul Sârbu este cel care-l ucide pe C.Z.Codreanu. p.313--DIN ISTORIA POLIȚIEI ROMÂNE Florin Șinca inspector principal în cadrul I.G.P.R. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.77.7.214 (discuție • contribuții) la 18 octombrie 2007 14:57 (EEST).

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Polarlys șters Image:Nicolae_Iorga_portret.jpg: no proper source;

-- CommonsTicker 12 ianuarie 2008 16:23 (EET)

Trebuie recunoscut că și Nicole Iorga a fost antisemit, în ciuda geniului său și ale admirabilelor sale realizări în domeniul academic și în alte domenii. Rezultat al culturii pe care avea să o reprezinte, Iorga i s-a alăturat lui A.C. Cuza în 1910 pentru a pune bazele Partidului Național Democrat Creștin, primul partid declarat antisemit din România. După ce drumurile lui Iorga și A.C. Cuza s-au despărțit, în 1922, după doisprezece ani de parteneriat politic - Iorga și-a mai temperat pentru o vreme limbajul antisemit, fără să nege vreodată că era antisemit . Totuși, în 1937, cu Germania nazistă amenințând pacea Europei, cu mișcările de extremă dreaptă apropiate de putere în România, cu suveranitatea și integritatea țării evident în pericol, Iorga a publicat în lucrarea sa numită Iudaica, o chemare la arme împotriva evreilor. Exista suspiciunea ca ura sa împotriva Partidului Legionar s-a nǎscut din refuzul lui Codreanu de a-l accepta ca lider al partidului. --Xeeko (discuție) 19 aprilie 2009 01:41 (EEST)Xeeko

bravo, un articol de calitate pentru un antisemit care ar fi meritat premiul nobel ??? ce prostie!

Aromân?

Iorga a trimis următoarea scrisoare Vieții literare (citată în România literară, nr. 42/23 octombrie 2009):

București, 19 Aug. 1906

Domnul mieu, Vă rog să binevoiți, ca directorul Vieții literare, să dispuneți publicarea în cel mai apropriat număr al revistei Dvoastră a următoarelor rânduri: Declar că aserțiunea cuprinsă în Viața literară nr. 34, că aș fi împreună cu dl. Caragiale și Ranetti, „Elin după mamă sau tată”, e o calomnie. Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți, din Botoșani, iar mama mea ieste fiica scriitoarei române Elena Drăghici, nepoata de soră a cronicarului Manolachi Drăghici și nepoata de fiică a lui Iordachi Drăghici, mare Vornic al Moldovei. Cu tot numele de Arghiropol, tatăl mamei mele, dintr’o familie venită din Rusia, din Basarabia, era fiul unei Miclește din Ținutul Tartarei, rudă cu Mitropolitul Sofronie Miclescu la care a și locuit într’un timp, și cu Mitropolitul Calinic. Primiți, vă rog, încredințarea considerației mele deosebite. N. Iorga

Deci, dacă el însuși susține cu tărie că este român, cred că trebuie scoasă afirmația din articol că ar fi aromân.--Mycomp (discuție) 22 decembrie 2009 04:38 (EET)

Aș fi curios ce anume afirmă Hristu Cândroveanu despre Iorga în Un veac de poezie aromână și mai ales pe baza căror surse. În cel mai rău caz putem lăsa în articol ambele afirmații, și a lui Iorga și a lui Cândroveanu, de preferat într-o secțiune separată, pentru că nu mi se pare o chestiune atît de esențială încît să ocupe mult loc din introducere. În orice caz, chiar dacă ar fi adevărat că Iorga are origini aromâne, asta nu poate schimba faptul fundamental că Iorga este cunoscut ca istoric român, indiferent dacă unii l-au crezut grec și alții aromân. — AdiJapan 22 decembrie 2009 07:25 (EET)

Se repetă, într-un fel, discuția de la Xenopol, despre care unii au afirmat (fără dovezi) că ar fi fost aromân. Oricum, cei doi "patriarhi" ai istoriografiei române, Xenopol și Iorga, au fost istorici români. Sîmbotin (discuție) 24 aprilie 2010 09:27 (EEST)

Nicolae Iorga are radacini Aromane

Domnilor! Nicolae Iorga a afirmat in parlamentul Romaniei ca are radacini in Pind! Era evreu?

"Nicolae Iorga 1940-1947" Valeriu Rapeanu- ISBN 973-591-293-7

Data nașterii

Pe mormîntul lui Iorga, aflat la Bellu, scrie că s-a născut la 5 iunie 1871: [1]. De unde vine data de 6 iunie? — AdiJapan 23 ianuarie 2011 11:38 (EET)

asasinarea lui Iorga

In articol se mentioneaza ca legionarii l-au asasinat pe Iorga insa asasinatul lui Iorga este inca un mister neelucidat din istoria poporului Roman. Ce este clar: Iorga a fost ridicat de acasa de un grup de persoane care s-au declarat ca fiind legionari. Ulterior Iorga a fost gasit in padure mort, torturat si impuscat. Horia Sima, liderul miscarii de la acea data a negat de multiple ori ca ar fi fost dat astfel de ordin, deasemeni nimeni din liderii ML nu au recunoscut, apreciat sau au fost condamnati pentru asa ceva. Aflam din marturiile lui Ernest Maftei(la acea data comandant pe 3 judete al Miscarii Legionare): "Eram, da, io, eram cu Horia Sima in masina. Am alergat pana la Valenii de Munte, dar am ajuns dupa si l-au luat si l-au omorat. Atunsi s-a desprins de noi Cioran, era si el legionar, am pozi cu el la tari, imbracat in camasi verdi…” http://garduldefier.wordpress.com/2010/07/28/ernest-mafteibadiaromanul-cu-o-mie-si-una-de-fete/ Deasemeni felul in care a fost ucis este atipic, legionarii nu ucideau pe ascuns ci in plina strada dupa care ramaneau acolo. Toate asasinatelelor au fost asa in afara de acesta. In cazul in care nu se pot adauga toate aceste detalii ar trebui sa se scrie ca Miscarea legionara nu a acceptat niciodata acest asasinat, nu a aplaudat niciodata acest asasinat si nici un membru ML nu a fost condamnat in legatura cu acest asasinat.

Și Virgil Madgearu a fost împușcat în pădure, nu numai Nicolae Iorga. --Cezarika1 13 martie 2011 15:42 (EET)

Instituții care-i poartă numele

• Colegiul National Nicolae Iorga din Vălenii de Munte
• Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
• Liceul "Nicolae Iorga" din Negrești
• Școala „Nicolae Iorga” din Focșani - Adevărul, 8 iunie 2013

Lista cărților publicate

Cred că este foarte important să avem lista publicațiilor lui Nicolae Iorga, mai ales pentru ca acestea ar putea fi cap de listă în bibliografia multor articole wikipedia, ca de exemplu români, istoria românilor, Istoria României, etc. Deocamdată am găsit o listă, pe saitul ambasadei Franței: http://biblioteca.vaslui.ro/files/publicatii/09nicolae_iorga.pdf . —  Ark25  (discuție) 11 iulie 2012 04:06 (EEST)

Nicolae Iorga militant marxist?

În articol se afirmă că Nicolae Iorga ar fi fost „militant marxist”. Astfel, în subsecțiunea Copil minune și militant marxist, se spune că „Devenise interesat în acticități politice, dar are convingeri cu care mai târziu va fi puternic împotrivă: auto-declarat Marxist, Iorga a promovat revista de extremă dreapta Viața Socială, and lectured on Das Kapital”. Această afirmație este susținută cu o referință la Iova, p.xxx. Cine este acest Iova, nu rezultă din articol - la secțiunea Bibliografie nu apare. Oricum, de la a citi Capitalul lui Karl Marx și până la a deveni marxist e o cale destul de lungă (întâmplător și eu am citit „Capitalul”, dar nu mă consider marxist...) --Bătrânul (discuție) 23 septembrie 2012 08:00 (EEST)

Am tradus propoziția respectivă în română. Referința respectivă cred că trebuie tratată cu scepticism, deoarece este o carte apărută în 1979, deci într-o perioadă când cercetările istorice nu se puteau face liber, ci slujeau interesele politice de moment, adică ale PCR-ului.--Mycomp (discuție) 23 septembrie 2012 11:43 (EEST)

S-a strecurat o greșeală de traducere, e vorba de o revistă de extremă stângă. Apoi deși articolul englez din care traduce Ionutzmovie e per ansamblu f bun, sunt cateva opinii cam senzaționaliste și inadvertențe. Și asta este una dintre ele, să îl faci militant marxist pe Iorga, mai ales avand în vedere că asta se întâmpla prin 1880-1890 în Principatele Unite. Așa că m-am uitat în autobiografia sa: O viață de om. Așa cum a fost. Volumul 1: Copilărie și tinerețe (publicat 1934, p. 133), unde descrie cum a început să citească Capitalul lui Marx, descris drept „acest desiș de abstracții, pe drumurile de piatră goală ale silogismelor capțioase, ale sofismelor de mult răsuflate”. Descrie o conferință pe care a citit-o unui grup de tineri necunoscuți(p 134). Spune că cu tot entuziasmul său, „potolit entusiasm moldovenesc chiar la șaisprezece ani” nu a putut câștiga decât pe un coleg Waiser, care avea să ajungă proprietarul celui mai mare „otel” din Botoșani. Continuă cu fraza „Universitatea era să aducă o totală schimbare a convingerilor” (p. 134), și că din socialism i-a rămas așadar mila de oameni.

Deci din 1000 de pagini de autiobiografie, episodul ăsta fost tratat de el pe 2 pagini și un paragraf. În atari condiții, cred că e prea mult ca subtitlul articolului să facă referire în general la marxism. Cât despre militantism, se vede că nu a fost vorba de aruncat cockteiluri Molotov șamd. Dacă tot e să rămână marxism, atunci deriva marxistă sau ceva mai domol. Eu aș opta ptr. a rămâne doar Copil minune și atât. --Hype supper (discuție) 23 septembrie 2012 14:10 (EEST)

Mulțumesc pentru citate și referințe, este clar că nu poate fi numit mitant marxist doar pentru că citea o publicație marxistă. Voi modifica.— Ionutzmovie discută 23 septembrie 2012 14:24 (EEST)

Rămâne problema cu numeroasele referințe la Iova, p.xxx etc. Cine este acest Iova, nu rezultă din articol - la secțiunea Bibliografie nu apare niciun autor Iova. --Bătrânul (discuție) 23 septembrie 2012 17:11 (EEST)

Victor Iova.— Ionutzmovie discută 23 septembrie 2012 18:04 (EEST)

Sigur, Victor Iova. Totuși: cine e Iova p. xxxx? Dar Nastasă (2003)? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Victor Blacus (discuție • contribuții).

Dacă vă referiți la titlul cărților de unde sunt luate referințele, îl voi întreba pe Dahn. Am o vagă bănuială la Iova ar fi luate din

• Istoria lui Mihai Viteazul (și altă carte cu Istoria lui Mihai Viteazul) N. Iorga ; ediție îngrijită de Nicolae Gheran și Victor Iova ; prefață de Manole Neagoe ; tabel cronologic și indice de Victor Iova ;
• Lucian Nastasă, Intelectualii și promovarea socială (pentru o morfologie a câmpului universitar), Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003;.

Voi completa bibliografia după ce am terminat de tradus, iar ancorele (legăturile spre cartea din bibliografie) le voi face ca în articolul Neville Chamberlain.— Ionutzmovie discută 23 septembrie 2012 19:25 (EEST) — Ionutzmovie discută 23 septembrie 2012 18:42 (EEST)

Este în bibliografia articolului englez lucrarea, prob o să o treacă când ajunge cu traducerea acolo. Am și eu o întrebare. Există un format asemanător lui necesită citare dar care să semnaleze frazele care și-au pierdut sensul în traducere/care au greșeli de topică șamd. Ptr. că îmi place f mult tema și mi-e ușor să-mi dau seama unde sunt greșeli (gen că revista de mai sus ar fi de extrema dreapta, e de fapt de stânga), dar nu am timp să cumpănesc la rescrierea lor zilele ăstea. --Hype supper (discuție) 23 septembrie 2012 18:25 (EEST)

Aici am fost eu neatent la traducere. Oricum voi mai revizui articolul după ce-l termin, și dacă mai apar inadvertențe vă rog să le corectați. Se întâmplă să mai dau peste fraze care mi se par abiguu, așa că dacă îmi permiteți, vi le voi trimite pe pagina de discuții.— Ionutzmovie discută 23 septembrie 2012 18:35 (EEST)

sigur --Hype supper (discuție) 23 septembrie 2012 19:03 (EEST)

Da, l-am găsit și eu însfârșit pe Iova: este cel care a întocmit tabelul cronologic la reeditarea unei opere a lui Nicolae Iorga din 1978:
Nicolae Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare, ediție îngrijită și tabel cronologic de Victor Iova, București: Editura Minerva, 1978
Voi introduce titlul respectiv la secțiunea Bibliografie, pentru ca numeroasele referințe la Iova să aibă suport. --Bătrânul (discuție) 24 septembrie 2012 12:59 (EEST)

Inadvertență

În articol (secțiunea Copil minune) se afirmă că: A fost din nou exmatriculat pentru că citea în timpul unei ore. Nu cred că acesta poate fi un motiv de exmatriculare (mai degrabă ar trebui exmatriculați cei care nu citesc...). Probabil că a fost exmatriculat pentru că citea în timpul orei o carte care nu avea legătură cu obiectul orei respective. De asemenea, se afirmă că Iorga a fost unul din cei mai buni absolvenți (cu media 9,24). Dacă a fost exmatriculat, cum putea să fie absolvent? Probabil că nu a fost exmatriculat, ci doar eliminat pe o perioadă determinată. Aceste inadvertențe s-ar putea să provină de la articolul en:Nicolae Iorga. Consider că cea mai bună sursă de încredere pentru biografia lui Nicolae Iorga este propria sa operă: O viață de om - așa cum a fost (reeditată de mai multe ori, printre care: Iorga, N., O viață de om - așa cum a fost, București: Editura Minerva, 1984). --Bătrânul (discuție) 25 septembrie 2012 10:23 (EEST)

O altă inadvertență (cel puțin așa mi se pare mie) este titlul subsecțiunii Profil atentist. Conform DEX: „ATENTÍSM s.n. Politică de tergiversare și de oportunism. [ < fr. attentisme, cf. it. attente – așteptare]”. Ori Nicolae Iorga nu a fost un adept al politicii de tergiversare, ci a militat pentru intrarea în război alături de Antanta. Poate e vorba de Profil antantist? mai ales că imaginea de la subsecțiunea respectivă (Manifestație atentistă în București) este de fapt A demonstration in favour of Romania's entry in WWI on the Entente side, Bucharest, deci o manifestație antantistă, nu una atentistă. --Bătrânul (discuție) 1 octombrie 2012 21:02 (EEST)

Așa este, o mică greșeală de traducere. Mulțumesc pentru avertizare.— Ionutzmovie discută 1 octombrie 2012 21:22 (EEST)

Modificat și partea cu exmatriculările.— Ionutzmovie discută 1 octombrie 2012 21:26 (EEST)

Propoziție ștearsă

Eu adăugasem în timp ce făceam corecturi propoziția cu înaintarea nesăbuită a armatei române în Transilvania. Problema este că guvernul român avusese 2 ani de neutralitate să se organizeze/aprovizioneze/înarmeze. În 1916, după ieșirea din neutralitate armata română a intrat în Transilvania cu armele din Războiul de independeță (1877) și a avansat inițial doar ptr. că n-a avut cine să le opună rezistență. Când germanii ne-au acordat atenția cuvenită, ne-am retras și am supus și populația civilă care aclamase la represalii groaznice. O să caut 1-2 surse și-o să o bag la loc, când am timp, cu citații. --Hype supper (discuție) 3 noiembrie 2012 21:34 (EET)

Eu nu am șters expresia respectivă („înaintarea nesăbuită a armatei române în Transilvania”) ci am etichetat-o cu {{Jv}} (judecată de valoare). Desigur, e dreptul dvs. să o reintroduceți, dar cu citări, nu cu citații (citație = act oficial prin care o persoană este invitată în fața unei instanțe judecătorești). --Bătrânul (discuție) 4 noiembrie 2012 06:53 (EET)

Urmași

Ionutz, eu aș muta secțiunea Urmași în directă continuare a biografiei, mi se pare cel mai potrivit, ptr. că din 8 străbunici, 4 bunici și 2 părinți se trage persoana descrisă în articol, pentru a deveni la rândul său tată, bunic, străbunic (?), șamd. --Hype supper (discuție) 9 decembrie 2012 03:19 (EET)

Traducere incompletă

Nu știu care este motivul, însă din articol lipsesc trei secțiuni vizavi de cel în limba engleză. Nu ar fi o problemă dacă cele trei secțiuni nu ar fi importante în dezvoltarea subiectului, întrucât în descrierea de început este foarte clar stipulat că Nicolae Iorga a fost, printre altele, „istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist”. În lipsa acestor secțiuni („Opera științifică”, „Critic cultural” și „Operă literară”) consider că nu este satisfăcut criteriul 1.b, iar acordarea statutului de AC nu este pe deplin justificată.—Sebimesaj 10 decembrie 2012 16:29 (EET)

Ceea ce vreau să se desprindă de mai sus nu este împotrivirea mea, ci mai degrabă faptul că traducerea acelor secțiuni (și a altor modificări care au apărut în articolul englez ulterior traducerii în limba română) ar fi binevenită.—Sebimesaj 10 decembrie 2012 16:38 (EET)

Când voi avea timp la dispoziție mă voi ocupa și de secțiunile respective.— Ionutzmovie discută 10 decembrie 2012 17:02 (EET)

Un AC este oricand perfectibil. Oricine poate aduce ceva in plus la care ceilalti contribuitori nici nu s-au gandit si fara de care articolul nu poate fi AC. Asybaris ^aport 10 decembrie 2012 17:36 (EET)

Originea etnica

Domnilor cand v-am mai spus la alte pagini ca unii dintre dumneavoastra se pare ca manifestati o usoara adversitate fata de comunitatea de macedoni, ati negat sec. Cum doriti ca marele istoric Iorga sa se identofoce explicit cu aceasta etnie daca aceasta etnie este revendicate de greci si de bulgari si iata si de romani? Cand macedonia este facuta salata, cand imperiul bizantin este insusit in totalitate de greci cum vreti sa-si declare etnica? Si ce etnie sa declare daca toti o revendica? In momentul in care a spus negru pe alb ca are origini in Pind este foarte clar pentru orice istoric al omenirii ca N. Iorga era jumatate macedon si chiar se mandrea cu aceasta mostenire. Am sa adaug acum o nota din cartea O viata de om asa cum a fost in din care reiese clar ca era si aroman. Observ insa cu tristete ca preferati sa-i atribuiti pana si origini arabe, numai macedon sa nu fie. Nu stiu care este motivul dar sunteti pe un drum gresit. (Makedonovlah (discuție) 5 aprilie 2013 13:36 (EEST))

Domnule, vă rog să nu mai faceți modificări substanțiale ale unui articol de calitate, ștergând informații referențiate și introducând presupunerile dumneavoastră urmate de citate interminabile care nu dovedesc nimic. Fraza dvs. de mai sus e edificatoare Cum doriti ca marele istoric Iorga sa se identifice explicit cu aceasta etnie daca aceasta etnie este revendicate de greci si de bulgari si iata si de romani? Ce să spun, noroc că ați apărut dvs. ca să îl învățați ce să scrie pe omul care a scris peste 1000 de cărți. Vă rog să consultați și monografia lui Barbu Theodorescu despre originile lui Iorga.--Hype supper (discuție) 7 aprilie 2013 17:22 (EEST)

Domnule, dumneavoastra ati citit fragmentul pe care l-am adaugat? Este tocmai din autobiografia sa. Si acolo spune clar ca se trage din Pind. Dumneata ce intelegi prin asta? (Makedonovlah (discuție) 7 aprilie 2013 18:54 (EEST))

Asasinarea si legionarii

• Cine afirma ca acest fapt s-a produs astfel ori este un om cu reminiscente comuniste in familie ori pur si simplu ignora o serie de marturii si date istorice. Nicolae Iorga a fost fondatorul partidului democrat. Ce legatura avea cu radacinile PCR-ului? Si cum putea fi impotriva unei miscari studentesti? Sau cum putea sustine procesul de colectivizare vizat inca de la formarea miscarii legionare in momentul in care pleda pentru improprietarirea taranimii? In al doilea rand Garda de Fier, acuzata de crime, era formata dintr-o multime de macedoni anticomunisti. Nu se cunoaste in istoria macedonilor sa se fi omorat in Balkani o personalitate de talie universala. In Balkani virtutile nu sunt foc de paie. Cititi istoria daca nu credeti. Miscarea Legionara a fost sabotata din interior tocami pentru a o compromite. Asasinatul a fost comis tot de viitorii comunisti care printre altele au fost consecventi in metode caci in urmatoarele decenii au fost aruncate in puscariile comuniste toate elitele societatii. Profesori, preoti, sfinti, artisti si orice alte brute care se opuneau PCR-ului. Daca se doreste complacerea in aceasta tevatura, asta e, dar macar nu mai afirmati ca sunteti in cautarea adevarului. Cine il doreste are cu ce sa-l gaseasca. (Makedonovlah (discuție) 6 aprilie 2013 15:31 (EEST))

PS: Nicadorii aveau in componenta si un roman. Cel ce a tras in gara de la Sinaia a fost el. Criminalii macedoni nu prea au fost asa criminali. S-au opus cu vehementa unui sistem bolnav care stim bine ce urmari a avut pentru poporul roman. Iar protagonistii rezistentei anti-comuniste au fost tot romanii. Macedonii doar si-au oferit sprijinul. Analizati inainte ce au facut comunistii si abia dupa asta sa condamnati acea miscare care conform Neagu Djuvarra si a consiliului de la Nurnberg nu a avut nimic a face cu nazismul. Asta asa ca discutie! :)

Salutare! (Makedonovlah (discuție) 6 aprilie 2013 15:38 (EEST))

Mizeriile lui Becali si Comunitatea Aromana

• Probabil aceasta atitudine mai rezervata fata de noi are legatura cu aceste mizerii din ultimii ani. Ce trebuie sa stim cu totii este ca intre ele si comunitatea aromana nu exista nicio legatura. Sa-l judece legea si cine mai vrea in mod personal. Membrii comunitatii noastre nu se regasesc in astfel de manifestari! Ele exista si la alte etnii si fiecare cetatean roman isi alege viata particulara sau publica fara legatura cu apartenenta etnica. (Makedonovlah (discuție) 6 aprilie 2013 16:51 (EEST))

Citat din auto-biografie

• Am sters referintele pentru ca se contrazic. Daca in biografie scrie ca se trage din Pind si ca nu este grec caci se mandrea cu statutlul ostasilor liberi pe care in Balkani numai macedonii il aveau. Sa introduc citatul si sa ramana contradictia in acelasi articol? (Makedonovlah (discuție) 7 aprilie 2013 19:19 (EEST))

Eu v-am șters citatul respectiv, de două ori: prima dată pentru că era prea lung (încălca regulile de la WP:DA), iar a doua oară pentru că l-ați introdus simultan cu ștergerea altor informații (inclusiv a referințelor acestora). Deci: introduceți citatul respectiv, dar nu ștegeți contribuțiile altor utilizatori decât dacă aveți argumente suficiente, sau contribuțiile respective nu sunt susținute bibliografic (caz în care ar fi totuși mai potrivită folosirea formatului {{necesită citare}} decât ștergerea pur și simplu). --Bătrânul (discuție) 7 aprilie 2013 20:26 (EEST)

Am inteles. Va multumesc pentru explicatii. Am adaugat acum un mic fragment reformulat si de asemenea sursa necesara.

O saptamana frumoasa va doresc! (Makedonovlah (discuție) 8 aprilie 2013 12:33 (EEST))

Articol de calitate

Vă rog fumos ca atunci când binecuvântați un articol să aveți răbdarea de a-l citi. Probabil că mai sunt încă multe corecturi de făcut, eu am făcut până mi s-a aplecat de Dahn. --Turbojet 12 mai 2014 13:20 (EEST)

E jenant scris, nu stiu cum i-ati dat statut de AC. Eram si yo pe acolo...Asybaris^aport 29 noiembrie 2020 10:42 (EET)

Data nașterii

Dorina N. Rusu: Dicționarul membrilor Academiei Române (1866–2010), ed. a 4-a rev și adăug. Editura Enciclopedică, București, 2010, ISBN 978-973-45-0617-0, p. 512. IORGA, NICOLAE (5 iunie 1871, Botoșani – 27 noiembrie 1940, Strejnic, lângă Ploiești).