Discuție:Dumnezeu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
P46.jpgArticolul Dumnezeu este un subiect de care se ocupă Proiectul Biblia, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre Biblie și alte texte religioase Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Stock post message.svg De făcut pentru articolul Dumnezeu: modifică  · istoric  · înnoiește


Câteva lucruri pe care le puteți face:

link[modificare sursă]

de ce e indepartat un link critic (biblegod)? wikipedia trebuie sa fie neutra...Se pot pune si linkuri care adopta o atitudine pozitiva fata de Dumnezeu. Dar Wikipedia nu este controlata de nici o Inchizitie si n-are voie sa fie.--Arado 26 iulie 2006 23:13 (EEST)

Link-ul respectiv nu e critic ci tendențios și rău-intenționat. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mykk (discuție • contribuții).

Articolul este incorect, lipsit de substanță și doctrinar. Spre deosebire de judaism și islam, unde, similar religiilor antice, Dumnezeu poartă un nume și anume YHWE și Allah, în creștinism- iar acest fapt ar trebui să țină de cultura generală minimă-, Dumnezeu este anonim, adică este lipsit de nume. El este El!

Atunci fa-l sa fie corect si plin de substanta. Dar nu pot fi indepartate linkuri doar pentru ca nu ne place continutul lor.--Arado 27 iulie 2006 13:03 (EEST)


Dacă vreți, folosiți și forma pe care o propun eu mai jos


Dumnezeu este o ființă supremă, omnipotentă și omniscientă care ar fi creat Universul. Pe lângă proprietatea sa de a fi creator al Universului, unii mai consideră că Dumnezeu este bun și drept, având obiective favorabile umanității. Amănunte neștiințifice despre Dumnezeu și obiectivele sale privind omenirea pot fi găsite în Biblie sau în Coran. Se consideră că acțiunile binefăcătoare ale lui Dumnezeu sunt subminate de Satan (care întruchipează forțele răului), fapt care duce la existența unei lupte universale continue.

Există diverse forme de credință, mergându-se de la credința oarbă într-o formă de divinitate, până la ateismul intransigent. Foarte multe persoane care cred în Dumnezeu consideră că acesta este doar o entitate care ar fi creat Universul și care nu posedă alte proprietăți cognoscibile.

Argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu[modificare sursă]

Aceste argumente, mai mult sau mai puțin științifice, au menirea de a scoate în evidență necesitatea existenței lui Dumnezeu

Spinoza[modificare sursă]

Nu cred că este oportună introducerea Naturii lui Spinoza în cuprinsul acestui articol, pentru că Natura nu e nici zeu, și cu atât mai puțin Dumnezeu. Dacă totuși se consideră a fi Dumnezeu (sic!), probabil argumentul lui se aseamănă cu unul din celelalte argumente filosofice, la care poate fi adăugat. Pe de altă parte, există o oarecare dezechilibru între cantitaatea de informatii de la contra și cantitatea de informații de la pro, așa încât el ar putea constitui un element de enumerare independent. Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 29 mai 2010 21:57 (EEST)

Panteismul este o viziune despre Dumnezeu străveche, notabilă și respectabilă (presocraticii, Platon, Lao Tzu, Plotin, Schelling, Hegel, Bruno, Eriugena, Tillich, Emerson, Walt Whitman, D.H. Lawrence și bineînțeles Spinoza, vezi http://plato.stanford.edu/entries/pantheism/ ). Wikipedia fiind neutră nu se poate pronunța că Dumnezeul creștinilor e mai Dumnezeu decât Dumnezeul panteiștilor (adică Natura). Eu unul sunt pandeist și pentru mine Natura e Dumnezeu. Tgeorgescu (discuție) 6 iunie 2010 21:35 (EEST)
De altfel, putem verifica faptul că panteismul este viziunea Bibliei: „Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: ,Sîntem din neamul lui...`” Adică ne desfășurăm viața în locuințe, străzi, parcuri care sunt în Dumnezeu iar când luăm trenul sau mașina ne mișcăm prin Dumnezeu. Fapte 17.28. Tgeorgescu (discuție) 8 iunie 2010 21:42 (EEST)

Argumentul ontologic și creaționist[modificare sursă]

Constă în faptul că Universul există în mod obiectiv în toată complexitatea sa, chiar dacă nu a fost creat de om. Bazându-se pe constatarea că toate obiectele artificiale au nevoie de un creator, se extrapolează aceeași necesitate la întregul Univers.

Argumentul biologic[modificare sursă]

Cei care uzează de acest argument, au în vedere unicitatea vieții în Univers și formulează principiul antropic conform căruia omul nu ar fi putut apărea decât pe o planetă având caracteristici special concepute de către Creator.

In legatura cu numele lui Dumnezeu este gresit scris defapt este YHWH nu YHWE si numele sau are o semnicificatie foarte puternica care inseamna in scripsurile evreiesti "Eu sunt cel ce vrea sa devina.Semnificatia lui ar trebuii spusa pentru ca el tot ce a spus a facut tot ce a profetit sa inplinit .....Inainte erei nostre oamenii chiar ii spuneau Tata-lui nostru pe nume adik YHWH dar fiindca noi dupa cum stim ca orice limba schimba caracterul vorbirii adik noi nu putem pronuntza YHWH pentru ca noi avem vocale si consoane si in limba romana ii putem spune YEHOVA care este aceiasi semnificatie.Si ca sa va fac sa intelegeti in limba romana se spune ISUS iar in engleza numele de ISUS va devenii JESUS sau DUMNEZEU in engleza GOD iar musulmanii chiar ii spun pe nume lui dumnezeu pentru ca dumnezeu mai are o semnificatie scurta de IAH si la musulmani se spune ALAH noi dak privim atenti la ultimele 2 litere sa vor asemana pentru ca se termina in AH deci tot de la IAH sau YHWH provine,dak stiti bine cum la bisericile crestine se spune ALELUIA dar cuvantul este defapt ALELUIAH si dak vedeti si aici terminatia.In vechiul testament numele lui dumnezeu apare defapt de aproximativ de 7000 mii de ori doar in Vechiu testament dar sunt 2 motive principale care fac disparitia acestui nume: 1)Multi oamenii in prezent sustin ca acest nume nu trebuie folosit din cauza pronuntiei,dupa cum stim in ebraica era scris fara vocale YHWH dar acet lucru nu ar trebuii sa ne impiedici sa nu ii mai folosim numele. 2) Oamenii in trecut au inteles gresit semnificatia legii "Sa nu iei in desert numele DOMNULUI(YHWHW(Yehova)),Dumnezeul tau..." Aici face referire defapt sa nu jignesti acest nume sa nu il blasfemiezi dar nu ca este interzis numele de Yehova(YHWH) pentru ca cum v-am spus acest nume are o semnificatie foarte puternica cine ar ma putea pe lumea asta sa faca cea ce vrea,cine ar putea sa devina rezolvarea problemelor noastre,lumea asta nu intelege fratilor si cand cititi biblia studiati biblie nu o cititi ca pe o poveste si nu luati la litera ca intelegi alceva si incercati sastudiati biblia impreuna cu cineva nu singur.Pacea sa fie voi ....Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.105.210.58 (discuție • contribuții).

Argumentul psihologic[modificare sursă]

Există persoane care susțin că destinul lor este influențat de o forță divină care produce evenimente deosebit de favorabile în viața lor, fapt care este pus doar pe seama existenței lui Dumnezeu.

Argumentul Biblic[modificare sursă]

Se consideră că, datorită vechimii, conținutului și răspândirii, Biblia este o carte unică, extrem de diferită de orice altă carte, proprietăți care ar demonstra că Biblia este inspirată de Dumnezeu.

Contraargument: metoda critico-istorică a demonstrat că Biblia este o carte scrisă de oameni, cuprinzând greșeli specific omenești, cum ar fi contradicții, ambiguități, nonsensuri, atrocități, puncte de vedere depășite, rasism, sexism, totalitarism, apologia genocidului, neconcordanțe cu rezultatele științelor naturii, etc. Elocvente în acest sens sunt cărțile lui Bart Ehrman, căruia răspunsurile insuficiente oferite de Biblie la întrebarea „de ce suferim?” l-au condus la apostazie (folosesc pluralul pentru că ele sunt mai multe și nu doar unul singur). O resursă utilă este Biblia adnotată pentru sceptici, http://www.skepticsannotatedbible.com/ Tgeorgescu (discuție) 11 iunie 2010 17:06 (EEST)

Argumentul practic[modificare sursă]

Se consideră, împreună cu Blaise Pascal, că „dacă crezi în Dumnezeu nu pierzi nimic, în schimb, dacă nu crezi în El, pierzi totul”.

Argumentul împotriva pariului lui Pascal este: pe ce Dumnezeu pariezi? Pe Zeus, Chronos, titani, Zalmoxis, Buddha, Wotan, Krishna, Kali, Shiva, Vishnu, Natura, Mostrul zburător din spaghetti, Cthulhu, Lucifer, totemul unui trib, totemul altui trib? Tgeorgescu (discuție) 6 iunie 2010 21:53 (EEST)

Argumente împotriva existenței lui Dumnezeu[modificare sursă]

Există două tipuri de argumente împotriva existenței lui Dumnezeu: argumente explicative și argumente antinomice.

Argumente explicative[modificare sursă]

Aceste argumente contestă necesitatea sau corectitudinea argumentelor care se aduc în favoarea existenței lui Dumnezeu. Altfel spus, argumentele explicative scot în evidență faptul că toate argumentele aduse în favoarea existenței lui Dumnezeu pot fi explicate și altfel decât prin existența divinității.

Argumente antinomice[modificare sursă]

Aceste argumente dezvăluie consecințele absurde care ar rezulta din presupunerea existenței lui Dumnezeu cu proprietățile enunțate mai sus.


Culegeți ce credeți că ar fi bun de aici --AbelD 23 septembrie 2007 23:15 (EEST)

Am facut o mică modificare[modificare sursă]

și nu știu cum să citez sursa. Daca poate cineva sa faca asta pentru mine, aici mai jos este link- ul de pe care am luat informații. http://www.crestinism-ortodox.ro/html/03/3f_sfanta_treime_temeiul_si_modelul_bisericii.html

Nerissa-Marie (discuție) 31 ianuarie 2010 23:57 (EET) Am apăsat pe link, dar se pare că ați copiat'o greșit, pentru că nu am ajuns la sursă. De aceea nici nu am putut să operez linkul cerut. Dacă credeți de cuviință, vă rog să verificați sursa.

Text prea laconic, necesitând extinderea[modificare sursă]

Text din articol:

Dumnezeu este sintagma ce corespunde tetragramei ebraice YHWH, ce este un acronim.

În primul rând, se impune precizarea că există mai multe înțelesuri ale termenului, așa cum o poate demonstra orice dicționar, sau mă rog, orice dicționar inteligent. O enciclopedie, mă gândesc, trebuie să înceapă prin a spune acest lucru


Text din articol:

Transliterarea acestei tetragrame mai cunoaște și formele: YHVH, JHVH sau JHWH. Dumnezeu este sintagma prin care se face referire la divinitatea supremă a celor trei religii monoteiste abrahamice: iudaism, creștinism, islamism. Această entitate este numită de către adepții islamului Allah.

Dacă în vorbirea curentă și conștința omului mediu explicația de mai sus e corectă, ea este cel puțin incompletă pentru o înscriere de enciclopedie, în măsura în care, teologic vorbind, identitatea celor trei divinități ale celor 3 religii nu se mai verifică! Diferența între dumnezeii creștinismului, iudaismului și islamului nu se reduce, așa cum se sugerează mai susn în articol, doar la o simplă chestiune de traducere (așa ceva se întâmplă, de exemplu, când comparăm "Bog" din rusă, și "Dumnezeu" din română), căci cele trei religii nu sunt distincte doar pentru că sunt trăite în diversele limbi specifice ("Alah" al arabilor creștini este tot atât de puțin "Alah" al arabilor musulmani, pe cât și "Dumnezeul" românilor este!), ci pentru că există importante, CAPITALE aspecte teologice de nearmonizat, cu origine în viziunea despre Dumnezeu a celor 3 religii, viziuni care își trag la rândul lor sursa în diferențele de texte sacre și tradiții; ori acestea fac imposibilă o identificare mecanică a lui "Alah" din islam cu "Dumnezeu" din creștinism sau cu Elohim din iudaism! Dumnezeul iudaismului, de ex., cere în mod imperios adoratorilor lui anumite practici precum circumcizia, cel creștin consideră că acestea nu sunt importante. Iudaismul crede în existența unui dumnezeu lipsit de cele 3 ipostaze postulate de dogma trinitariană din creștinism, drept pentru care dumnezeul acestei religii nu poate fi același cu cel al creștinismului; acești dumnezei au o istorie diferită, unul e "Mesia", în timp ce pentru membrii celuilalt cult acesta n-a venit încă... Unul se întrupează în om, dinspre celalt n-avem nici un semn că s-ar gândi măcar la o astfel de posibilitate, dacă e să-i credem pe adoratorii lui! Diferențele între creștinism și islam sunt și mai mari și problematice, textul sacru coranic atacând în mod explicit trinitarianismul creștin, pe care îl vede ca fiind o formă de politeism!!! În plus, în măsura în care textul sacru islamic denunță atât pe evrei cât și pe creștini ca fiind niște rătăciți, asta exclude că dumnezeul acestuia este același cu cel al creștinilor și evreilor, doar dacă nu cumva postulăm un unic dumnezeu malefic care de fapt se revelează diferit și contradictoriu diverselor grupări umane pentru a-și rîde de membrii acestor 3 culte, zăpăcindui... În realitate, diferențele importante în modul cum își văd zeitatea cele 3 culte, este și el unul dintre motivele pentru care acestea există ca religii distincte. Doar din punct de vedere al filiației istorice și ideologice ce poate fi stabilită între ideile și doctrinele celor trei religii, putem vorbi despre una și aceeași divinitate!


Text din articol:

În lipsa altor precizări, în vorbirea curentă "Dumnezeu" desemnează Dumnezeul iudeilor, al creștinilor, și al musulmanilor.

Eh, finalmente aflăm totuși că termenul suportă mai multe sensuri...

Remus Octavian Mocanu 5 decembrie 2007 06:08 (EET)


Nouă critică[modificare sursă]

Citat din articol:

Această entitate este numită de către adepții islamului Allah.

Această completare este inutilă și aducătoare de confuzie, căci termenul "Alah" în afară de a fi un nume (așa cum se pretinde mai sus) este și un înțeles, anume acela de (unic) dumnezeu. Termenul precede de altfel islamul, Allah fiind una dintre zeitățile adorate de arabii politeiști înainte de revoluția religioasă introdusă de Mahomed. Urmând deci logica celui care a introdus această propoziție pe care o comentez aici, ar merita să amintim cum se spune Dumnezeu și-n ebraică ("Elo'im") sau idiș ("Got"), și de ce nu?, în toate limbile pământului care sunt vorbite de populații a căror religie este monoteistă. Despre faptul că teologic vorbind este falsă afirmația (și deci produce confuzie) că Alah este același zeu cu Dumnezeu din creștinism sau dumnezeul monoteismului iudaic, am vorbit în precedentul mesaj.

Remus Octavian Mocanu 4 aprilie 2008 00:16 (EEST)

Problema nu a fost decisă. Musulmanii susțin că Allah e același cu Iahve, iar creștinii susțin că Isus e Dumnezeu, lucru cu care evreii nu sunt de acord. Așa că fiecare crede ce vrea. În orice caz e greu de crezut că Mahomed și-a dat oboseala să preia în Coran bucăți întregi din Biblie fără să creadă în Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, fiind în schimb adeptul unui idol (în timp ce Coranul se opune idolatriei). Similar însă se poate argumenta că Iahve era un zeu tribal, evreii antici nefiind monoteiști, ci monolatrici, de exemplu ei credeau în Iahve și soția lui, Așera. Tgeorgescu (discuție) 6 iunie 2010 22:04 (EEST)

PDVN[modificare sursă]

Definiția din Dicționar religios introdusă și reintrodusă recent se referă la pdv creștin. Articolul se referă la Dumnezeu în cadrul celor trei mari religii monoteiste. -- Victor Blacus (discuție) 28 ianuarie 2010 11:41 (EET)

Isus Pantocrator[modificare sursă]

Nerissa-Marie (discuție) 1 februarie 2010 00:14 (EET) Am adăugat o icoană ortodoxă a lui Iisus (una din ipostazele lui Dumnezeu) la reprezentările lui Dumnezeu-tatăl, catolică și luterană, deja existente. Ea se justifică nu numai pentru că ortodoxia este una din cele trei mari ramuri ale creștinismului, dar și pentru că există o mare probabilitate ca aceia ce vor citi articolul să fie ortodocși, potrivit hărții de distribuție a religiozității în Europa, reprodusă în articol. În această ordine de idei, odată cu introducerea concepției islamice și iudaice privind Dumnezeul monoteist, s'ar putea introduce caligrafii cu numele lui Alah, respectiv mezuze, din moment ce respectivele religii nu au icoane. Mulțumesc.

Nerissa-Marie (discuție) 2 februarie 2010 20:09 (EET) Este păcat că icoana lui Iisus Pantocrator a fost ștearsă. Continui să cred că argumentul de mai sus e corect, dar nu o reintroduc pentru a nu declanșa un război al ștergerilor. Mi-a fost ștearsă deja de două ori.

Nerissa-Marie (discuție) 3 februarie 2010 05:00 (EET) Am introdus icoana respectivă la analiza ipostazelor Dumnezeului creștin. Sper ca această poziționare să întrunească toate doleanțele.

Definiție, calități și reședința lui Dumnezeu[modificare sursă]

Nerissa-Marie (discuție) 1 februarie 2010 01:12 (EET) Am impresia că alineatele începând cu aceste cuvinte de mai sus aduc concepția creștină despre Dumnezeu într-un plan mult prea subiectiv pentru a fi neutru. Probabil că toate trei aliniatele pot fi comprimate în unul singur, la paragraful „Concepția iudeo-creștină”, dat fiind faptul că articolul are deja foarte multe referințe la aceasta concepție, și nu are practic nimic despre iudaism, islam, sau analiza filosofică a conceptului respectiv, așa cum este ea făcută, e.g., la pagina engleză. Mă întreb dacă aliniatele respective nu ar trebui șterse?

23 februarie 2010 05:07 (EET)

Concepția creștină[modificare sursă]

Nerissa-Marie (discuție) 23 februarie 2010 08:12 (EET)Nu pot decât să deplor hotărârea de a se șterge paragraful legat de concepția trinitară a creștinismului. Deși sunt de acord că creștinismul este tratat mult mai elaborat decât mahomedanismul și mozaismul, cred sincer că o concepție completă legată de Dumnezeu se poate face în cele mai bune condiții printr-o tratare cât mai elaborată a subiectului, sub toate aspectele sale. Astfel, este de dorit o lărgire a secțiunilor legate de islamism sau iudaism, sau lărgirea ideilor filosofice asupra subiectului, ca în Wikipedia engleză, în loc de cenzurarea considerațiilor legate de creștinism. În ce privește ideea că părți ale articolul pot fi regăsite aiurea în Wikipedia română, aș dori să subliniez faptul că articolul este cu mult mai scurt decât corespondentele lui englez sau german, și poate fi cu ușurință extins cu încă 10.000 octeți pentru a se ajunge la dimensiunile acestora.

Este cu adevărat regretabil că munca migăloasă și corectă a unor utilizatori este ștearsă în numele unui pragmatism sui-generis, de altfel foarte puțin definit.

”Crede și nu cerceta!” este indemnul din credinta crestina (nu pot spune exact unde apare, asa il stiu de mic copil de la bunici si parinti) venit tocmai in ideea ca o divinitate fie ea Dumnezeu, Isus, Alah, Budah sau orice alta denumire i-ai da ca sa fie pe intelesul anumitor oameni, anumitor locuri, anumitor obiceiuri sau in anumite limbi, nu poate fi cercetata. O divinitate ramane o divinitate, un tel de neatins pentru oameni, ce nu poate fi cercetat pentru ca nu este ceva palpabil pana la urma. Altfel ar fi tot un om. Impreuna cu ”Nebanuite / Misterioase sunt caile Domnului” iti descriu de fapt si pana la urma ca oricat ai cerceta nu poti intelege ceva atat de maret, iar pentru cei ce vor sa inteleaga de ce de fapt si de drept nu vor putea intelege niciodata existenta sau inexistenta lui Dumnezeu ii rog sa vada si Sistemul Solar. La fel cum nu iti poti imagina marimea Universului la fel nu vei putea sa intelegi niciodata pe Dumnezeu sau divinitatea suprema. Poate pana la urma vorbim doar de extraterestrii ajunsi la un moment dat pe pamant, la cat de mare este Universul poate fi plauzibila si aceasta prezumtie insa tocmai ca sa nu inebunesti cum au facut-o alti sfinti cautandu-l pe Dumnezeu (vezi atatea pilde de sfinti care au trait si dormit pe piatra, in desert ..) te indeamna sa crezi sa mergi mai departe fara sa cercetezi.

--Locoman (discuție) 25 martie 2010 09:24 (EET)Lucian


Subiectivism[modificare sursă]

Stimată Nerissa-Marie, ați încheiat intervenția dumneavoastră din 1 februarie cu cuvintele: Mă întreb dacă aliniatele respective nu ar trebui șterse? iar cea din 23 februarie cu cuvintele: Este cu adevărat regretabil că munca migăloasă și corectă a unor utilizatori este ștearsă în numele unui pragmatism sui-generis, de altfel foarte puțin definit. V-ați gândit când aveți dreptate? Alți utilizatori văd realitatea exact invers. Păstrază ceea ce propuneți a se șterge și șterg ceea ce propuneți a se păstra? Greșesc ei? Ei sunt convinși că au dreptate, E un cerc vicios veșnic. Singura soluție ar fi să nu se șteargă nimic, iar conținutul să se grupeze pe subcapitole: După părerea unora, După părerea altora, După părerea lui Specialstu'. Câți oameni, atâtea păreri. Câte bordeie, atâtea obiceie. Prima eroare rezidă chiar în împărțirea așa-zis acceptată: creștinism, islamism și iudaism. Care creștinism? Catolic, ortodox, reformat. Dacă reformat, care din confesiuni? Islamismul sunit sau șiit? Dar iudaismul, ultraortodox sau hassidic? Articolul nu poate cuprinde toate părerile. Și dumnezeu nu e Teorema lui Pitagora, comensurabil și definibil într-o expresie matematică. Îmi vine să-l citez pe înțeleptul Solomon: "și tu ai dreptate, și tu ai dreptate". --Miehs (discuție) 23 februarie 2010 09:52 (EET)

Caracter exhaustiv[modificare sursă]

Nerissa-Marie (discuție) 23 februarie 2010 22:41 (EET) Da, am observat și eu că la un moment dat ceream ștergerea completă sau mutarea considerațiilor legate de Dumnezeul creștin de la definiția de la începutul articolului la secțiunea „Concepția creștină”. După ce mutarea (nu ștergerea) a fost operată de altcineva, tratarea „Concepției creștină” mi s-a părut completă și echilibrată, demnă de a ramâne în cadrul articolului. Ideal ar fi să se aducă și tratarea celorlalte religii abrahamice la nivelul creștinismului, un punct de vedere exprimat de mine și pe 1 februarie a.c.. O tratare foarte generală, axată pe elemente de doctrină, fără menționarea specifică a denominațiilor care apără un punct de vedere sau altul, sau cu menționarea foarte restrânsă, legată de războaie religioase sau alte fenomene istorice majore pentru care respectivele diferențe au fost fie cauza, fie pretextul, ar fi suficientă.

Dacă pornim de la ideea că concepția creștină despre D-zeu, cu cele 514 cuvinte ale ei, este suficientă, tratări asemănătoare ale iudaismului ș islamismului ar fi binevenite. Nu pot fi decât de acord că detaliile pot varia imens, dar ele ar trebui, cred eu, să se încadreze înlăuntru acestei limite materiale determinată de tratarea concepției creștine, pentru a se încadra în planul general al articolului, și a nu se pierde, așa cum observați, în pedanterie și numeroase puncte de vedere contradictorii. Tratarea fiecărei religii abrahamice ar trebui să se facă în conformitate cu răspândirea ei pe mapamond din punct de vedere al aderenților, cu o derogare pentru religia mozaică, făcută în numele caracterului fondator al acestei religii, de la care s-au inspirat celelalte două.

Spun asta fără a fi un specialist în materie (cu atât mai puțin un Specialist...). Considerând însă harta reprodusă la sfârșitul articolului, este foarte probabil ca această noțiune să prezinte un imens interes pentru cititorii potențiali (vorbitorii de limbă română din România), și acest interes se poate satisface cu un articol unic, cu fără prea multe defalcări (dar cu bibliografie amplă), de mărime medie (cu respect sugerez 30.000 de octeți, la fel cu omologul lui englez), care să includă o privire repede mergătoare a celor trei religii monoteiste în care Dumnezeu se scrie cu literă mare.

La aceasta se poate adăuga cele sugerate de articolele englez sau olandez, în care accentul este mutat pe intepretările filosofice ale conceptului respectiv, (care este definit într-un set de scrieri destul de stabil), sau pe organizații și doctrine inspirate de modelul creștin, e.g., francmasoneria.

Ideea pe care îmi bazez intervenția este că tratarea D-zeului creștin trebuie păstrată în forma în care este, iar cenzura acestei tratări, în numele punctului de vedere neutru, ar afecta claritatea și caracterul exhaustiv al articolului. Cu alte cuvinte, ar reduce articolul la dimensiuni pentru care spațiul pus cu generozitate la dispoziția noastră nu este necesar. Tratări de 100-200 de cuvinte per articol pot fi realizate în cadrul unui dicționar filosofic/epistemologic de buzunar.

Cer scuze pentru lungimea intervenției, care, încă o dată, vine de la un nespecialist.

Linkurile cu citate biblice[modificare sursă]

Am schimbat sursa de citate biblice, căci situl web de dinainte se pare că a fost anulat, cu alte cuvinte, biblice, s-a dus pe „calea pe care merge tot ce este pământesc” (Iosua 23:14 [1]), dacă îmi este permisă paralela. Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 23 martie 2010 02:43 (EET)

Am introdus formatele Bibleref și Bibleref2, primul pentru cărțile cu un singur nume, al doilea pentru cărțile cu două nume. Nu admite nici spații, nici diacritice. Se folosește ca:
Bibleref|nume|capitol|verset și Bibleref2|nume1|nume2|capitol|verset (cu acoladele de rigoare)
Pentru cărțile care nu au capitole și pentru a cita capitole întregi folosiți Biblechap și Biblechap2.
În mod standard afișează versiunea Cornilescu, deoarece Biblia ortodoxă a fost retrasă de pe biblegateway.com . Se poate specifica versiunea Bibliei de afișat de ex.:
Bibleverse|Ioan|1|1|KJV (cu acoladele de rigoare) Tgeorgescu (discuție) 29 iulie 2010 22:33 (EEST)
Se poate folosi și:
Bibleref2|Faptele|Apostolilor|4|32-5:12 (cu acoladele de rigoare). Tgeorgescu (discuție) 29 iulie 2010 22:35 (EEST)

Argumente dubioase[modificare sursă]

Evoluționismul contrazice litera Bibliei, dar nu contrazice existența lui Dumnezeu, tot așa cum anticlericalismul e îndreptat împotriva clerului și nu împotriva lui Dumnezeu. Iar după cum a dovedit pastorul protestant olandez Klaas Hendrikse, există și atei care cred în Dumnezeu (se poate, nu e ilogic, Hendrikse însuși e ateu și a scris o carte pe tema asta, vezi http://nl.wikipedia.org/wiki/Overleg:Klaas_Hendrikse) Tgeorgescu (discuție) 29 iulie 2010 22:42 (EEST)

Este adevărat, dar nu există nici o denominație religioasă, nici chiar catolicismul, care să accepte evoluționismul per se. Vă mulțumesc pentru a nu fi șters paragraful. Din păcate, dorința de a fi corect m-a determinat să nu pot să mă revanșez.Nerissa-Marie (discuție) 6 noiembrie 2010 04:11 (EET)

Sexul lui Dumnezeu[modificare sursă]

Textul citat face referințe copioase la texte necanonice, ca „Evanghelia” lui Toma, „Cartea secretă” a lui Ioan, „Evanghelia” lui Filip, plus Geneza 1: 26-27. Aceasta spune:

„26. Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ.”
27. Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut. [2]

Nu cred că se poate deduce de aici că D-zeu nu e de sex bărbătesc, în afara unui exces de logică, care ar putea fi corect din punct de vedere politic, dar nu e tradițional. Este important a se avea în vedere că articolul se adresează nu numai ateilor, ci și credincioșilor, și pentru a păstra credibilitate în rândul acestora nu trebuie, probabil, redată orice idee de pe internet...
Mulțumesc,
Nerissa-Marie (discuție) 6 noiembrie 2010 04:11 (EET)

Elaine Pagels este un specialist în domeniu, iar articolul este print-published, peer-reviewed într-o revistă de specialitate. De aceea îl voi reinclude în articol. Tgeorgescu (discuție) 6 noiembrie 2010 18:08 (EET)
Ea are propriul ei articol pe Wikipedia, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Elaine_Pagels Tgeorgescu (discuție) 6 noiembrie 2010 18:12 (EET)
Și, da, aceste credințe au făcut parte din creștinismul timpuriu, chiar dacă mai târziu au fost înfierate ca eretice de către cei care au preluat controlul bisericii. Gnosticii se considerau creștini și ei au fost numiți „gnostici” de dușmanii lor. Tgeorgescu (discuție) 6 noiembrie 2010 18:17 (EET)
Mai multe argumente pe Erezie#Viziunea_istoricilor_religiei Tgeorgescu (discuție) 6 noiembrie 2010 18:44 (EET)

Digresiunea privind monolatria evreilor e bună, dar discuția trebuie să ajungă la iudaism[modificare sursă]

Religia evreilor înainte de cristalizarea monoteismului este un precursor al religiei monoteiste evreiești, cea care a unificat poporul evreu începând cu robia babiloniană și până în zilele noastre. Religia monoteistă a evreilor este originea creștinismului. O excelentă sursă privind Dumnezeul iudaic până în perioada contemporană îl reprezintă articolul respectiv din Istoria religiilor a lui Eliade, la care din păcate nu mai am acces, deși l-am citit de curând, cu intenția de a scrie despre iudaism.

Adorarea de către evrei a divinităților popoarelor cu care au venit în contact, deși se încadrează în conținutul articolului--care își propune să trateze despre Dumnezeu, la singular sau la plural, cu literă mică sau cu literă mare, nu înseamnă „iudaism”, despre care își propune să vorbească secțiunea, deși această monolatrie poate fi văzută ca o fază premergătoare monoteismului evreiesc--iudaismul. Acesta trebuie neapărat tratat--eventual pe baza articolului din enciclopedia lui Eliade, nu numai pentru a satisface titlul secțiunii, dar și pentru că acest Dumnezeu a unificat poporul evreu, și nu zeitățile canaaneene, bărbătești sau femeiești, or teza de la începutul secțiunii („Iudaismul [...] a jucat un rol esențial în păstrarea identității naționale a poporului evreu și formarea Statului Israel”) își propune să demonstreze tocmai această acțiune unificatoare.
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 7 noiembrie 2010 15:09 (EET)

Hmm... rolul digresiunii poate fi acela de a lămuri, de exemplu, că „după chipul și asemănarea noastră” înseamnă după chipul lui Dumnezeu și al soției sale, Așerah. Asta ar explica faptul că nu e vorba de androginitate a lui Dumnezeu, ci de un cuplu divin. Din păcate, cât timp nu găsesc o sursă de încredere pentru asta, rămâne o speculație. Tgeorgescu (discuție) 7 noiembrie 2010 18:18 (EET)
Citind atent articolul lui Pagels, el susține și ideea că, după unele culte creștine, Dumnezeu Tatăl ar avea o parteneră (Dumnezeu Mama). Tgeorgescu (discuție) 7 noiembrie 2010 18:24 (EET)

Hendrikse[modificare sursă]

Hendriske nu e anticlerical, asta ar însemna să fie împotriva lui însuși, căci și el e pastor. E pur și simplu un teolog liberal și emancipat. De fapt, sunt mulți teologi care au ajuns la concluzia că Dumnezeu nu există în același mod în care există o plăcintă cu mere. Ei cred că ideea de existență nu se poate aplica lui Dumnezeu. Tgeorgescu (discuție) 27 noiembrie 2010 21:20 (EET)

Speculații[modificare sursă]

Chestia cu Așerah nu sunt „speculații” ci cercetări științifice. Iar citatul din Finkelstein și Silberman redă un fapt, nu o ipoteză: tradiția din Iuda și Israel era politeistă și abia apoi s-a introdus monoteismul, printr-o campanie de reformă, propagandă și persecuții. Tgeorgescu (discuție) 27 noiembrie 2010 21:26 (EET)

Deuteronomistul[modificare sursă]

Deuteronomistul este un autor/redactor postulat de ipoteza documentară. Ideea că Deuteronomul judecă regii lui Israel și Iuda este falsă, ei nu sunt judecați în Deuteronom, ci de către Deuteronomist în istoria deuteronomistă. Tgeorgescu (discuție) 4 decembrie 2010 20:38 (EET)

Biblia este o sursă primară[modificare sursă]

Biblia este o sursă primară, de aceea ea trebuie folosită cu mare discernământ. În afara concluziilor seci că versetul cutare afirmă cutare fapt, concluziile teologice nu pot fi menționate de Wikipedia decât dacă sunt susținute de surse secundare care sunt surse de încredere. Și chiar atunci trebuie specificat că acesta este un punct de vedere a cutărei sau cutărei teologii, ținând de cutare sau cutare biserică, deci nu trebuie enunțate ca adevăruri universale. Biblia find o sursă primară nu poate fi folosită drept sursă de încredere.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Tgeorgescu (discuție • contribuții).

Dumnezeu și șarpele[modificare sursă]

Dumnezeu (așa cum este descris în dogmele monoteismului) are atributul omniscienței, cunoscând trecutul, prezentul și viitorul.

De ce i-a pedepsit atunci Dumnezeu pe Adam și Eva dacă știa că vor păcătui ? Si apoi de ce le spune: “Dacă veți mânca din pomul cunoașterii binelui și răului veți muri ?”. Șarpele îl contrazice deîndată pe Dumnezeu: “Aiurea, n-o să muriți”. Și șarpele are dreptate, Adam si Eva nu mor... Minte Dumnezeu ? --Miehs (discuție) 27 noiembrie 2012 09:08 (EET)

Eu cred ca... EL... se distreaza, sufera de ipocrizie.Asybaris aport 27 noiembrie 2012 09:15 (EET)

Biserica Ortodoxă despre Dumnezeu[modificare sursă]

PDVN[modificare sursă]

Articolul ar trebui sa prezinte un punct de vedere neutru (vezi En:God) informațiile despre Zeii din diferite religii trebuiesc prezentate pe scurt și intr-o manieră oarecare echilibrată, oarecum în acest moment înclinația spre creștinism este mai ridicată decât pentru restul religiilor, Concepția creștină trebuie pusă pe scurt, și restul de informații ar trebui trecute la Dumnezeu în creștinism. Am decis să postez înainte de a face modificări. Velaurius (discuție) 18 mai 2014 03:19 (EEST)

Ok, eu nu mă opun. Tgeorgescu (discuție) 18 mai 2014 03:24 (EEST)