Sari la conținut

De ce trag clopotele, Mitică?

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
De ce trag clopotele, Mitică?

Afișul filmului
Titlu originarDe ce trag clopotele, Mitică?
Gencomedie
RegizorLucian Pintilie
ScenaristLucian Pintilie
Bazat peD'ale carnavalului de
Ion Luca Caragiale
ProducătorTiti Popescu (dir. filmului)
Bujor T. Rîpeanu (prod. delegat)
StudioCasa de Filme Unu
Casa de Filme Cinci
DistribuitorRomâniafilm
Director de imagineFlorin Mihăilescu
Operator(i)Petre Petrescu (operator secund)
MontajEugenia Naghi
Suneting. Andrei Papp
MuzicaDorin Liviu Zaharia (ilustrația muzicală)
Scenografiearh. Paul Bortnovschi
Nicolae Șchiopu
CostumeDoina Levința
DistribuțieVictor Rebengiuc
Mariana Mihuț
Petre Gheorghiu
Tora Vasilescu
Premiera29 octombrie 1990
Durata121 de minute
ȚaraRSR R.S. România
Limba originalăromână
Disponibil în românăoriginal
Nominalizăripropunere internațională la Premiile Oscar[*] (România, )  Modificați la Wikidata
Prezență online

Pagina Cinemagia

De ce trag clopotele, Mitică? este un film românesc din 1981, în regia lui Lucian Pintilie. El are la bază un scenariu alcătuit din mai multe texte scrise de Ion Luca Caragiale, cel mai important fiind piesa D'ale carnavalului. Filmul a fost interzis la 19 iunie 1981 din ordinul personal al lui Nicolae Ceaușescu și a fost difuzat abia în anul 1990.[1]

Filmul regizat de Lucian Pintilie redă atmosfera societății burgheze romȃnești a regimului totalitar cu amestecul ei de falsă intelectualitate, parvenitism și patriotism. Didina Mazu, amanta lui Pampon, este îndrăgostită de Nae Girimea, bărbierul și Don Juan-ul cartierului. Dar Nae e și amantul Miței Baston, la rândul ei amanta lui Crăcănel. O scrisoare a Miței va stârni scandal. Elementul scrisorii pierdute, care de fapt este o scrisoare lăsată neglijent și la ȋntȃmplare oferă un pretext cursului evenimentelor. Pampon este personajul marginal și depravat al societății, fost comandant de armată, devenit parior la jocuri de noroc și victimă a relelor moravuri. I se atribuie descriptiv sintagma „noroc la cărți, nenoroc ȋn dragoste”. Agresiv, bătăios și orgolios ȋn societate, se dovedește ȋnsă a fi ridicol și infantil ȋn fața iubirii. Personajul monden și carismatic Nae are toate elementele bufonului. Reușește cu talent să placă tuturor și să păcălească deopotrivă pe toată lumea. Amestecul dintre falsa intelectualitate și un patriotism exersat este redat prin actele de propagandă politică rostite răspicat, dar ȋn fundul gol, tocmai la băile publice, ȋn saună. Golite de sens și lipsite de solemnitate, discursurilor nu le mai rămȃne decȃt ridicolul. Mița este prin excelență femeia carageliană, slabă de minte și frivolă, cu ieșiri isterice, incapabilă de răzbunare și lipsită de demnitate, iscȃnd doar ȋncurcături. Cȃrciuma subterană inundată este pe jumătate casino, pe jumătate bordel. Mahala subterană colcăind de fivolități, spațiu de defulare ȋntr-un univers dominat de sărăcie și cenzură. [2]

Zonele cele mai vulnerabile ale filmului sunt episoade ca lupta de cocoși, recitalul de romanță și poezie patriotică, dar și teatrul ieftin cu aer de circ ținut de Nae prin cȃinii dresați (dresură reușită a lui Francis Mirco). [3][4]

  1. ^ „DE CE TRAG CLOPOTELE, MITICĂ? (1981)” (în engleză). IICCMER. Accesat în . 
  2. ^ „DE CE TRAG CLOPOTELE, MITICĂ? – film lungmetraj online”. CINEPUB - Filme românești online subtitrate. Accesat în . 
  3. ^ Bondor, Flavia, „De ce trag clopotele, Mitică ? (regia Lucian Pintilie, 1981) 0 2 0 3”, Sieranevada, accesat în  
  4. ^ Caranfil, Tudor (). Dicţionar de filme româneşti (ed. Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită). Litera; Litera Internaţional. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]