Petre Gheorghiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petre Gheorghiu
Pgh.jpg
Petre Gheorghiu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupație actor Modificați la Wikidata
Prezență online

Petre Gheorghiu (n. 20 iunie 1929, Iași - d. 6 august 2000, București) a fost un actor român.

A urmat studii la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași. Și-a început activitatea teatrală la Teatrul Național din același oraș, după care a fost remarcat de doamna Lucia Sturdza-Bulandra și în 1956 a fost adus de ea la Teatrul Municipal din București unde actrița Lucia Strudza-Bulandra punea bazele unei trupe de elită sub titulatura Teatrul Municipal. A avut o bogată activitate teatrală la Teatrul Municipal, și a făcut parte din "generația de aur" a teatrului, generație care includea actori ca Ștefan Ciubotărașu, Fori Etterle, Clody Bertola, Victor Rebenciuc, Ileana Predescu, Irina Petrescu, Florian Pittis, și regizorul de teatru și film Liviu Ciulei, cărora li s-a alăturat mai târziu și neuitatul Toma Caragiu. După moartea doamnei Bulandra, Teatrul Municipal a devenit Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra.

Familia[modificare | modificare sursă]

Părinții, tatăl, Vasile Gheorghiu, membru al Filarmonicii din Iași, a cântat sub conducerea unor dirijori celebri, ca Sergiu Celibidache. Mama, Elena Gheorghiu-Nistor, a fost angajata teatrului Lucia Struza Bulandra detinand funcția de cabinieră șefă.

Soție, Ani (Anica) Gheorghiu, soție (20.07.1932- ). Născută în Basarabia, Republica Moldova de azi. Fiul său, Paul Gheorghiu, (n. 03.07.1953 - ) și el actor, a absolvit Institutul de Teatru în 1978 la clasa profesorului Amza Pelea. I s-a acordat azil politic de două ori în America, o dată în timpul regimului Ceaușescu și a doua oară în timpul regimului Iliescu, după intervenția violentă a minerilor în București în timpul demonstrației anti-regimul Iliescu din primăvara anului 1990, unde a devenit cetățean american. Vasile Gheorghiu, frate (n. 01.05.1937- d.2012 ) Fost actor la Teatrul Mic din București. A emigrat în Statele Unite în 1973 unde a devenit cetățean american. Vlad Gheorghiu, nepotul lui (1989- ), cetățean american, muzician. Și-a schimbat numele în Vlad Holiday și e fondatorul și liderul formației de rock independent-alternative Born Cages. Matei Gheorghiu, nepot (1987- ) Cetățean american, programator, angajat al unei prestigioase firme din New York. Conform celor declarate de mama actorului, familia e înrudită cu David Creangă, bunicul marelui scriitor și povestitor Ion Creangă.

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

Renumit actor și profesor de teatru, a avut o școală particulară pe vremea când instituțiile particulare erau interzise de regimul dictatorial aflat la putere înainte de 1989. Rațiunea pentru care i s-a permis acest lucru a fost faptul că era un actor extrem de respectat de autorități, în ciuda faptului că era total apolitic. De asemenea, numeroși fii și fiice ale nomenclaturii s-au perindat pe la școala lui. Se știe ca erau tratați cu aceiași intransigență și etică profesională și umană cu care erau tratați toți elevii lui. Clasa lui de teatru era compusă din tineri veniți din toate colțurile țării, iar admiterea era rezultatul unui proces foarte drastic. Numai cei deosebit de talentați erau acceptați, iar regimul de lucru impus trebuia respectat cu dedicație, altfel că oricât de talentat era studentul, putea fi oricand dat afară de la lecții. De-a lungul timpului el a produs numeroși actori și actrițe de renume. Printre elevii săi se numără Florian Pittiș, Ion Caramitru, Michaela Caramitru, Liana Ceterchi, Viriginia Mirea, Jeanine Stavarache, Dan Puric, Ștefan Bănică Jr., Florin Piersic Jr., Mihai Bisericanu, Daniela Nane, Petre Moraru, Vladimir Găitan și multi alții.

Debutul său artistic s-a produs în 1957, în filmul “Citadela sfărâmată”[1], în regia lui Haralambie Boroș. Intrat în producție în aprilie 1956 (după ce studioul renunță la o primă adaptare datorată lui Haralambie Boroș și Ion Daniel). Filmările au avut loc în august – decembrie 1956, cele interioare la Buftea, iar cele exterioare în București. A jucat numeroase roluri în film, teatru, televiziune și radio, roluri care au rămas în memoria teatrului și filmului romapânesc ca realizări de marcă.

Distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[2]

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Secvente.ro, Citadela sfărâmată 29 aprilie 2014
  2. ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.

Legături externe[modificare | modificare sursă]