Sari la conținut

Constantă de aciditate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Constanta de aciditate (Valoarea pKa) este o constantă care ne oferă informația în ce măsură o substanță este într-o stare de echilibru reversibil cu schimb de protoni hidratați (hidroniu) într-o soluție apoasă:

.

Ka este o constantă de echilibru, care exprimă tăria unui acid. Deseori se folosește logaritmul cu semn schimbat aplicat valorii constantei de aciditate, care este notat cu pKa, engl. acid.

Reacția acido-bazică

[modificare | modificare sursă]

Reacția dintre un acid (HA) și o bază A într-o soluție apoasă:

După legea acțiunii maselor se poate scrie valoarea constantei K :

Deoarece concentrația în apă (c(H2O)) c(H2O) Ka

Frecvent este valoarea negativă logaritmică Ka, care e dată ca așa numită valoare pKa.

Cu cât valoarea pKa este mai mică cu atât va fi acidul mai tare. Ca de exemplu în cazul acidului azotic HNO3. Gradul de disociere este 82 % , valoarea pKa = 1,32, pe când acidul acetic cu un grad de disociere (a protonilor) de 0,4 % are o valoare pKa = 4,75.

Valorile unor legături exprimate prin constantele: pKa- și pKb

[modificare | modificare sursă]
Tăria acidului pKa Acid + H2O H3O+ + Bază pKb Tăria bazei
f. tare −10 HClO4 ClO4 24 f. slab
−10 HI I 24
−6 HCl Cl 20
−3 H2SO4 HSO4 17
tare −1,74 H3O+ H2O 15,74 slab
−1,32 HNO3 NO3 15,32
1,92 HSO4 SO42− 12,08
2,13 H3PO4 H2PO4 11,87
2,22 [Fe(H2O)6]3+ [Fe(OH)(H2O)5]2+ 11,78
3,14 HF F 10,68
3,75 HCOOH HCOO 10,25
tărie medie 4,75 CH3COOH CH3COO 9,25 tărie medie
4,85 [Al(H2O)6]3+ [Al(OH)(H2O)5]2+ 9,15
6,52 H2CO3 HCO3 7,48
6,92 H2S HS 7,08
7,20 H2PO4 HPO42− 6,80
slab 9,25 NH4+ NH3 4,75 tare
9,40 HCN CN 4,60
10,40 HCO3 CO32− 3,60
12,36 HPO42− PO43− 1,64
13,00 HS S2− 1,00
15,74 H2O OH −1,74
f. slab 15,90 CH3CH2-OH CH3-CH2-O −1,90 f. tare
23 NH3 NH2 −9
34 CH4 CH3 −20
  • I. Ion, A. Ion Chimie analitică. Echilibre chimice Editura Printech, București, 1999
  • Gabriela Alina Dumitrel, Doru Dumitrel Determinarea standardelor pH-metrice în diverși solvenți neapoși sau micști, Editura Politehnica, 2010