Constantă de echilibru

În cinetica chimică, constanta de echilibru (notată $K_{c}$) este o constantă ce arată starea de echilibru chimic a unei reacții reversibile. Există mai multe tipuri specifice de constante de echilibru, iar printre care se numără constantele de disociere, de formare, de legare și de asociere.

Formulare

Pentru o reacție chimică reversibilă de forma:

$\alpha A+\beta B...\rightleftharpoons \sigma S+\tau T...$

constanta de echilibru se definește ca fiind:

$K={\frac {{\{S\}}^{\sigma }{\{T\}}^{\tau }...}{{\{A\}}^{\alpha }{\{B\}}^{\beta }...}}$

unde {A} reprezintă activitatea chimică, iar α coeficientul stoechiometric al substanței chimice A. Prin convenție, produșii (substanțele din partea dreaptă a ecuației reacției chimice) se scriu la numărător în expresia matematică a constantei de echilibru.

Când coeficienții de activitate ai substanțelor sunt unitari sau de valoare unu ca în cazul gazelor ideale sau soluțiilor ideale, activitățile sunt înlocuite de concentrații sau pentru gaze de presiuni parțiale.

Procedee experimentale pentru măsurarea valorilor

Determinarea valorilor constantelor de echilibru se poate face prin mai multe procedee: optice (refractometrie, polarimetrie), conductometrice și potențiometrice.

Context termodinamic

Logaritmul constantei de echilibru este legat de mărimea energie liberă Gibbs standard de reacție:

$\Delta _{r}G^{\circ }=-RT\ln K\,$

Vezi și

• constantă de disociere
• constantă de aciditate
• constantă de viteză
• autoprotoliză
• pH

Bibliografie

• V. Kirillin, V. Sîcev, A. Șeindlin, Termodinamica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, (traducere din limba rusă), p. 511-525
• Linus Pauling, Chimie generală, Editura Științifică, București, 1972 (traducere din limba engleză)
• G. Niac, E. Schoenberger, Chimie fizică III, Editura Tehnică, București, 1970