Cascada Șipote

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cascada Șipote

Cascada Șipote (cunoscută și sub numele de Cascada de travertin Șipote), este o cascadă din Munții Trascăului, pe teritoriul județului Alba.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Se află în Munții Trascăului, pe Valea Arieșului, la 2 km aval de comuna Sălciua. Porțiunea finală a șirului de cascade poate fi văzută din drumul național DN 75 la trecerea peste linia ferată a Mocăniței.

Coordonate: 46.406610, 23.460510

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Din centrul comunei Sălciua se urmează 2 km pe șoseaua spre Huda lui Papară până la Valea Morilor de unde, urmând o potecă marcată cu cruce rosie, si se ajunge după o oră de mers, în Poiana La Șipote. Se poate ajunge și de la Huda lui Papară, pe poteca marcată cu triunghi rosu, pe sub abruptul Bedeleului în circa 2 ore de mers.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Cascada Șipote este un fenomen carstic complex care cuprinde:

  • un bazin de colectare a apei, parte a Platoului Bedeleu plin de doline[1] și ponoare[2] periodice situat la 1100-1200 m altitudine,
  • 3 izbucuri[3] situate 400 m mai jos sub peretele de stâncă, cu debit mediu prin care apare la lumină apa colectată pe platou, după ce străbate pachetul gros de calcare,
  • un pârâu de 800 m lungime care coboară de la 700 m la 430 m altitudine pe o albie abruptă ce se varsă în Arieș,
  • un mare număr de cascade de până la 15 m înălțime răsfirate pe stânci sau baraje de travertin,
  • gururi[4] de travertin, bazine construite ca niște baraje din depunerile de calcar.

Travertinul[modificare | modificare sursă]

Este o rocă formată de apa izvoarelor carstice saturată cu dicarbonat, care ieșită la zi, se încălzește și depune calcarul care nu mai poate fi ținut în soluție ca dicarbonat. Această cauză duce la depunerea de tufuri calcarose la gura izvoarelor.

Alte obiective turistice[modificare | modificare sursă]

La câteva sute de metri se află Peștera și Portalul Poarta Zmeilor, iar la 4 km pe o potecă marcată se ajunge la Peștera Huda lui Papară.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dolinele sunt excavații în formă de pălnie pe platourile carstice de pană la 20 m. diametrul și 10 m. adâncime, deseori colmatate cu argile.
  2. ^ Ponoarele sunt locul unde apa dispare în subteran în zone carsticbe
  3. ^ Apa ce iese dintr-un masiv calcaros pe un canal ce face o buclă în jos, circulând pe principiul vaselor comunicante. La gura peșterii ai impresia unei ape imobile, a unui lac și numai curgerea continuă peste pragul bazinului arată că pe aici iese necontenit apa.
  4. ^ Gururile sau bazinele de planșeu sunt unele din cele mai frecvente tipuri de speleoteme. Numele este o preluare din limba franceză (gour). Gururile se prezintă ca bazine ce au o latură proptită de pantă si celelalte laturi sub forma unui baraj arcuit convex. Gururile au o formă alungită, semi-ovală sau semicirculară. Comparația cu un baraj nu este numai morfologică ci și funcțională căci în spatele lui este adunată, apa, ba mai mult chiar, ea explicâ însăși geneza unei astfel de forme

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marcian Bleahu - Relieful Carstic (1986)
  • Arhiva Clubului de Speologie Polaris Blaj

Legături externe[modificare | modificare sursă]