Comuna Mădăras, Bihor
| Mădăras | |||
| — comună — | |||
 Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog | |||
| |||
 Mădăras (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 46°49′48″N 21°43′47″E / 46.829862°N 21.729674°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest | ||
| Județ |  Bihor | ||
| SIRUTA | 30014 | ||
| Reședință | Mădăras | ||
| Sate componente | Mădăras, Homorog, Ianoșda, Mărțihaz | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Mădăras[*] | Eugen David[*][1] (PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 94,82 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 3.014 locuitori | ||
| - Densitate | 31 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 417330 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Mădăras (în maghiară: Madarász) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Homorog, Ianoșda, Mădăras (reședința) și Mărțihaz.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna Mădăras este situată în sud-estul județului Bihor, la o distanță de 37 km de Municipiul Oradea și 5 km de Salonta, granița cu Ungaria.
Teritoriul comunei este unul de câmpie, străbătut de pârâul Oprei și canalul colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru. Câmpia este fragmentată de o serie de văi denumite de localnici „corhana”, „văi” sau „velj”.Din punct de vedere geologic acestea văi reprezintă fundul lacului panonic, umplut la începutul cuaternarului cu aluviuni diferite: „Veljul Mare”, „Veljul Negreștilor” (Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).
Istorie
[modificare | modificare sursă]Mădăras a fost menționat pentru prima dată în 1291 ca „Madaraz”. Satul a fost fondat la sfârșitul perioadei Árpádiene. Numele provine de la observatorii regali de păsări (maghiară: „madár” pentru pasăre).
La începutul secolului al XX-lea, Mădăras aparținea districtului Salonta, din Comitatul Bihor.
Nu există nume de străzi în Mădăras, așa că fiecare casă este numerotată, până la 400 inclusiv; astfel, Strada Principală este dată drept nume de stradă pentru tot Mădărasul.[2]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mădăras
Români (79,66%)
Romi (7,1%)
Slovaci (6,2%)
Maghiari (3,65%)
Alte etnii (0,5%)
Necunoscută (2,89%)
Componența confesională a comunei Mădăras
Ortodocși (77,14%)
Romano-catolici (8,66%)
Penticostali (4,01%)
Baptiști (3,85%)
Reformați (2,32%)
Alte religii (0,73%)
Necunoscută (3,28%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mădăras se ridică la 3.014 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.828 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,66%), cu minorități de romi (7,1%), slovaci (6,2%) și maghiari (3,65%), iar pentru 2,89% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,14%), cu minorități de romano-catolici (8,66%), penticostali (4,01%), baptiști (3,85%) și reformați (2,32%), iar pentru 3,28% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mădăras este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Eugen David[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||
| Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România | 1 | |||||||||
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Ștrandul termal cu trei bazine din Mădăras
- Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog
- Muzeul de icoane din Homorog înființat în perioada 1970 -1973 cu ajutorul preotului paroh Nemeș Gheorghe.
- Monumentul Eroilor de la Homorog, înălțat în anul 1996 din marmură albă și neagră.
- Sediul UDSCR (Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România ) este amenajat ca o casă muzeu cu obiecte, icoane, port popular slovac, în stilul tradițional al etnicilor slovaci.
Personalități
[modificare | modificare sursă]Teodor Neș , (26 martie 1891, Mădăras, județul Bihor – 29 mai 1975, București), pedagog și publicist
- Fondator și președinte al „Universității libere Emanuil Gojdu” din Oradea – între anii 1925–1932;
- Președinte al „Astrei” Bihor între anii 1930–1935;
- Vicepreședinte și mai apoi președinte al Casei Naționale a Județului Bihor între anii 1934–1937;
- Membru activ al „Astrei” – secția științe naturale în anul 1923;
- Președinte al societății de filozofie din Oradea – alcătuită din profesori de filozofie și pedagogie din cadrul școlilor din Oradea. În anul 1964 Teodor Neș a primit titlul de Profesor Emerit.
Teodor Neș, Romul Buzilă, Ioan Teorean din Mădăras și Nicolae Costa din Homorog participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Mădăras (Bihor)”, Wikipedia (în germană), , accesat în
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Teodor Neș. Oameni din Bihor : 1848-1918.Oradea : Tipografia Diecezană, 1936
- Nemeș, Gheorghe (1998). Biserica din Homorog. Oradea: Editura Lumina
- Vasilescu Stelian.Oameni din Bihor :1940-2000.Dicționar sentimental. Oradea: Editura Iosif Vulcan ,2002 p.372-380
- Teodor Neș , vizionar al pedagogiei