Claudio Abbado


Claudio Abbado (n. , Milano, Regatul Italiei – d. , Bologna, Italia)[21] a fost un dirijor italian.
A studiat pianul la conservatorul Giuseppe Verdi, după care a început să dirijeze la Viena. A colaborat mult timp cu opera Teatro alla Scala din Milano (1968 - 1986), ca dirijor principal și în cele din urmă ca director artistic, precum și cu Filarmonica din Viena (1986-1991)
În 1989 i-a succedat lui Herbert von Karajan ca dirijor permanent și director artistic al Filarmonicii din Berlin, până în 2002. A fost și dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1979-1988), principalul dirijor oaspete al Orchestrei Simfonice din Chicago, director muzical al Operei de Stat din Viena (1986-1991), fondator și director al Orchestrei Festivalului din Luzern (2003) și al Orchestrei de Cameră Mahler (1986), director artistic fondator al Orchestrei Mozart din Bologna (2004) și director muzical al Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene (1978-1989). În țara sa fost numit senator pe viață. Este cunoscut pentru programele sale îndrăznețe, care cuprind multă muzică modernă.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Claudio Abbado s-a născut în 1933 la Milano.Bunicul său patern, Michele Abbado, profesor de botanică la Universitatea din Torino, era originar din Alba, în provincia Cuneo.În familia Abbado s-au numărat mai mulți muzicieni: tatăl, Michelangelo Abbado, a fost profesor de vioară la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano și a fost, apoi, directorul adjunct al acestuia. Mama dirijorului, Maria Adele ( Carmela) Savignone (mătușa actrițelor Rita și Deddi Savignone), originară din Palermo, a fost pianistă talentată și scriitoare pentru copii. Fratele cel mare, Marcello Abbado este pianist și apoi compozitor și a fost director al Conservatorului din Milano. Sora, Luciana Abbado Pestalozza, a fost fondatoarea Festivalului MilanoMusica, în timp ce un alt frate, Gabriele Abbado este arhitect. În copilărie a fost timid, sensibil și visător, și s-a temut de tatăl său, care era foarte sever cu fii săi.
În anii celui de-al Doilea Război Mondial, când familia a locuit la Milano, mama, Maria Carmela Savignone, a fost condamnată la închisoare pentru că a ascuns un copil evreu, care, datorită ei, a supraviețuit Holocaustului.
Primele lecții de pian Abbado le-a primit de la mama sa la vârsta de opt ani. După trei ani, până la vârsta de 16 ani a primit lecții private de pian și armonie de la un profesionist.
Până în 1955 Abbado a studiat compoziția, pianul si arta dirijatului la Conservatorul din Milano. Apoi s-a perfecționat la pian cu Friedrich Gulda și în dirijat cu Antonio Votto. Apoi a plecat la Viena cu o bursa de studii pe doi ani, pentru a se perfecționa cu dirijorul Hans Swarowski.[22] A predat o vreme muzica de cameră la Conservatorul din Parma, iar în 1960 și-a făcut debutul ca dirijor la Teatrul de opera La Scala din Milano, cu ocazia tricentenarului Alessandro Scarlatti.[22]
Abbado a suferit de ulcer peptic și în anul 2000 i s-a depistat un cancer de stomac care a fost operat. A decedat în 2014 la Bologna la vârsta de 80 de ani, în urma acestei maladii. A fost incinerat și înmormântat în cimitirul capelei în Fex-Casta în cantonul Graubünden în Elveția.
Omagii
[modificare | modificare sursă]- 1958 - Premiul Koussevitzky la concursul de dirijat de la Tanglewood [22]
- 1963 - Premiul I ca Concursul de dirijat Dimitri Mitropoulos la New York[22]
- Medalia Mozart din partea Mozartgemeinde din Viena
- 1994 - Premiul Ernst von Siemens
- 2003 - Premium Imperiale (Japonia)
- - Medalia Hans von Bülow
- doctor honoris causa al Universităților din Potenza (Basilicate) și din Universitatea din Cambridge, Aberdeen, Ferrara
Cărți
[modificare | modificare sursă]- 1986 - Am sa fiu dirijor
Lecturi suplimentare
[modificare | modificare sursă]- Nathan Dunevich - Maestro, Kinneret Zmora-Bita, Dvir, Or Yehuda, 2006 (în limba ebraică)
- Alan Pâris - art. Claudio Abbado, Dictionnaire des Interprètes et de l'Interprétation musicale au XXe Siècle, Bouquins, Robert Laffont, Paris, 1995
- Alessandro Zignani, Claudio Abbado, le opere e i giorni, Ed. Zecchini, Collana Grandi Direttori, Varese, 2015,

Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Dettaglio decorato (în italiană), presidenza della Repubblica Italiana[*], accesat în
- ^ https://www.praemiumimperiale.org/en/laureate-en/laureates-en, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Lifetime Achievement (în engleză), Gramophone[*]
- ^ Gramophone Classical Music Awards 2015 (în engleză), Gramophone[*]
- ^ https://www.evs-musikstiftung.ch/en/prize/prize/archive/prize-winner-archive.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.abbadiani.it/_files/francais/Actualite.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Claudio Abbado, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Claudio Abbado, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b Claudio Abbado, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Claudio Abbado, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ „Claudio Abbado”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ „Claudio Abbado”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Meghalt Claudio Abbado - figaro (în maghiară), accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Who's Who in France
- ^ „Claudio Abbado”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Who's who
- ^ „Claudio Abbado”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ italiană Il Post
- ^ a b c d A.Pâris 1995 p.155
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- ABBADO: S-a aflat la pupitrul unor mari orchestre ale lumii. A murit astăzi / VIDEO, 20 ianuarie 2014, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
- Nașteri în 1933
- Nașteri pe 26 iunie
- Decese în 2014
- Decese pe 20 ianuarie
- Cavaleri comandori ai Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania
- Câștigătorii premiilor Grammy
- Dirijori
- Dirijori italieni
- Italieni din secolul al XX-lea
- Laureați ai Premiului Wolf pentru artă
- Muzicieni italieni
- Muzicieni prezenți în Gramophone Hall of Fame
- Oameni din Milano
- Premii Wolf
- Italieni din secolul al XXI-lea
- Autobiografi