Herbert von Karajan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Herbert von Karajan
Bundesarchiv Bild 183-S47421, Herbert von Karajan.jpg
Herbert von Karajan
Date personale
Nume la naștereHeribert Ritter von Karajan Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5][6][7][8][9][10] Modificați la Wikidata
Salzburg, Austria[11][12] Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[2][3][4][5][6][7][8][9][10] Modificați la Wikidata
Anif, Austria[13] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSalzburg Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
CopiiIsabel Karajan[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Austria.svg Austria Modificați la Wikidata
Ocupațiedirijor
director muzical[*]
regizor de teatru Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiMozarteum University Salzburg[*], Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata
Instrument(e)pian  Modificați la Wikidata
Case de discuriDeutsche Grammophon[*]  Modificați la Wikidata
Premiicetățean de onoare al orașului Berlin[*]
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*]
Royal Philharmonic Society Gold Medal[*]
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de mare ofițer[*]
Medalia pentru Științe și Arte[*]
Ernst von Siemens Music Prize[*][1]
Hans von Bülow Medal[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Herbert von Karajan signature.JPG
Prezență online

Herbert von Karajan, sau Heribert Ritter von Karajan, în Austria Ritter fiind rangul nobiliar de cavaler (n. ,[2][3][4][5][6][7][8][9][10] Salzburg, Austria[11][12] – d. ,[2][3][4][5][6][7][8][9][10] Anif, Austria[13]) a fost un dirijor austriac.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Ernst şi Marta, părinţii lui Herbert von Karajan
Salzburg - Casa în care s-a născut dirijorul Herbert von Karajan

Herbert von Karajan s-a născut la Salzburg, în Imperiul Austro-Ungar la 5 aprilie 1908, într-o familie înstărită, ca fiu al lui Ernst și al Martei von Karajan.[14] Familia von Karajan provenea dintr-o familie aromână (Gheorghe Ion Caraion), după unele surse,[15] sau greacă (Gheorghios Ianis Karaianis), după altele[16], din orașul Kozani, Rumelia, atunci provincie otomană (actualmente în Macedonia de vest, care aparține Greciei[17]. În 1767 el și fratele său s-au mutat la Viena sau, poate, la Chemnitz, în Saxonia, unde au fost printre fondatorii industriei textile a Saxoniei. Ambii frați au fost înnobilați la 1 iunie 1792 de Frederic August, pe atunci principe elector al Saxonei, cu dreptul adăugării prepoziției „von” numele de familie: „von Karajan”. Unul din ascendenții lui Herbert von Karajan a fost germanistul vienez Theodor von Karajan.

Herbert von Karajan dirijază la Madrid Abgebildete Personen, 1 august 1940
Herbert von Karajan la pupitrul Operei de Stat din Berlin, 1941

Prin desființarea oficială a aristocrației în 1919 în Austria, familia von Karajan și-a pierdut de asemenea dreptul de a folosi particula nobiliară „von”. Dirijorul a pretins autorităților austriece să i se acorde dreptul de a refolosi particula „von”, altminteri va refuza să mai susțină concerte în Austria. Autoritățile i-au acceptat derogarea de la lege, ca „nume artistic”.[18][19][20]

Mama, Martha Kosmač, era de origine slovenă, din satul Mojstrana, ducatul Carniola (Krain), Austro-Ungaria, actualmente Slovenia.[21]

Karajan a început studiul pianului la 4 ani, a studiat la Conservatorul „Mozarteum” din Salzburg (1916-1926) și a continuat studiile la Academia de Muzică din Viena până în 1929. În anul 1928 a debutat ca dirijor șef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat până în 1934. În 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. În 1935 a fost numit la prestigioasa orchestră din Aachen, devenind cel mai tânăr dirijor al Germaniei.

În 1933 von Karajan a aderat ca membru al Partidului Nazist[22], ceea ce i-a facilitat cariera spectaculoasă. S-a susținut că dirijorul a făcut acest pas din arivism și nu din convingere politică, având în vedere că în 1942 s-a căsătorit, în pofida legilor rasiste în vigoare, cu Anita Gütermann, de origine evreiască. Cert este că el a completat formularul de adeziune la Partidul Nazist la 8 aprilie 1933 la Salzburg, cu cinci ani înainte de Anschluss. A primit carnetul de membru cu nr. 3 430 914, iar concertele și le începea mereu cu imnul partidului nazist, „Horst-Wessel-Lied”.

Herbert von Karajan la pupitrul orchestrei Odeonul din Atena, în Teatrul Antic Herodian, 1 iunie 1939.

În 1937 a fost numit dirijor la opera de stat din Viena, iar în 1938 a dirijat „Fidelio” la opera de stat din Berlin, unde a rămas timp de 35 de ani. La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tânărului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor național” (în germană „Staatskapellmeister“).[23]

A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) și al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat și cu teatrul La Scala din Milano. Renumele internațional și l-a dobândit cu înregistrările făcute cu Filarmonica din Berlin [24]

Împreună cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor și operelor dirijate. A vizitat Statele Unite împreună cu Orchestra Philharmonia din Londra, iar în toamna lui 1955 a dirijat Orchestra Philharmonia în 24 de concerte.

Ca dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal. A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director și dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A înregistrat sute de discuri, colaborând și cu mulți din marii soliști ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy ș.a. Alți mari muzicieni, ca Isaac Stern și Ițhac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului său nazist.

Piaţa Herbert von Karajan, Salzburg

Onoruri[modificare | modificare sursă]

Grande ufficiale OMRI BAR.svg

Marele Ordin de Merit al Republicii Italiene (în italiană Grande ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana), 17 mai 1960.[25].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.evs-musikstiftung.ch/en/prize/prize/archive/prize-winner-archive.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d „Herbert von Karajan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d Herbert von Karajan, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Herbert von Karajan, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Herbert von Karajan, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ a b c d Herbert von Karajan, Filmportal.de, accesat în  
  8. ^ a b c d Herbert von Karajan, Munzinger-Archiv, accesat în  
  9. ^ a b c d Herbert Karajan, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  10. ^ a b c d Herbert von Karajan, Store norske leksikon 
  11. ^ a b „Herbert von Karajan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  12. ^ a b Караян Герберт фон, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  13. ^ a b „Herbert von Karajan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ en Osborne, Richard: Herbert Von Karajan: A Life in Music, http://books.google.com/books?id=5jKcs-IcZNIC&pg=PA8&dq=Karajan+Greek-Macedonian&lr=&sig=bNQ1G9LUCGsZqGYlXEd0kEgIqr4
  15. ^ en Binder, David: Vlachs, A Peaceful Balkan People, „Mediterranean Quarterly”, pp. 115–24, 15:4, 2004
  16. ^ en Kater, Michael H: The Twisted Muse: Musicians and Their Music in the Third Reich, p. 56, http://books.google.com/books?id=XzQp-tZm9oMC&pg=PA56&lr=&as_brr=3&ei=p7qzStSZDJjGM_jllKAD#v=onepage&q=&f=false
  17. ^ en Osborne, Richard: Herbert Von Karajan: Op. cit.
  18. ^ en Rockwell, John: General Music Director of Europe, The New York Times, 22 iunie 1986, http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=9A0DEFD71E3BF931A15755C0A960948260
  19. ^ en Herbert Von Karajan-Karajan Family, http://www.karajan.co.uk/family.html
  20. ^ de Frölichsthal, Georg, Der österreichische Adel seit 1918. Vortrag vor dem Deutschen Adelsrechtsausschuß am 13. September 1997 (Aristocrația austriacă din 1918 încoace. Cuvântare la 13 septembrie 1997 în fața Comisiei Germane pentru Dreptul Nobiliar). Citat: „..Letztere [Anm.: die Vollzugsanweisung zum Adelsaufhebungsgesetz] hat die Verwendung von Adelstiteln für sich selbst unter anderem dann als strafbar angesehen, wenn damit eine dauernde oder herausfordernde Mißachtung des Adelsaufhebungsgesetzs verbunden ist. Herbert v. Karajan hat allerdings angedroht, nicht in Österreich aufzutreten, wenn sein ‚von‘ nicht auf den Plakaten aufscheinen darf - diese herausfordernde Mißachtung hat jedenfalls bewirkt, daß er daraufhin das ‚von‘ in Österreich unbehelligt führen durfte. Da bei Beamten aber immer alles seine Ordnung haben sollte, wurde das ‚von Karajan‘ behördlicherseites als Künstlername angesehen.“ Sursa online: saitul societății Heraldisch-Genealogische Gesellschaft ADLER (Societatea de Genealogie și Heraldică ADLER "Vultur"). Accesat: 21 octombrie 2010.
  21. ^ en Lapajne, Branka: The Shared Slovenian Ancestors of Herbert von Karajan and Hugo Wolf, 4 aprilie 2008, http://www.canadafreepress.com/index.php/article/2500
  22. ^ Herbert von Karajan - http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2273
  23. ^ de Zur Auszeichnung deutscher Künstler am Geburtstag des Führers, „Völkischer Beobachter”, 22 aprilie 1939 (citat în Handbuch Deutsche Musiker), S. 3555.
  24. ^ Herbert von Karajan, op. cit.
  25. ^ it http://www.quirinale.it/elementi/DettaglioOnorificenze.aspx?decorato=261021 saitul oficial al lui Quirinale

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]