Charles de Gaulle (R91)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Charles de Gaulle (R91)

Istoric
Folosită de Marina Franceză
Începerea
construcției
14 aprilie 1989
Lansare 7 mai 1994
Intrat în serviciu la 18 mai 2001
Statut în serviciu și în prezent
Caracteristici tehnice
Lungime 261,5 m
Lățime 31,5 m
Pescaj 11,9 m
Deplasament 40 000 t [1]
Sistem de propulsie 2 buc. reactoare atomice K15
Viteză 27 noduri (50 km/h)[2]
Autonomie nelimitată
Echipaj 1150 marinari 600 aviatori
Armament și protecție
Armament 4 x lansatoare de rachete Aster
2x lansatoare de rachete Mistral
8 x tunuri calibru 20 mm
Aeronave 30-40 × avioane Rafale M,
2 E-2C Hawkeye,
elicoptere 2 NFH Caïman Marine,
1 AS565 Panther ISR,
2 S365F Dauphin Pedro

Portavionul cu propulsie nucleară Charles de Gaulle (codul NATO: R91) este nava amiral a Marinei Franceze. Și-a primit numele după președintele Franței generalul Charles de Gaulle, cu toate că inițial avea numele de Richelieu după (cardinalul Richelieu, numele purtat în general de navele amiral al Marinei Franceze), numele actual îl are doar din 1987. Este semnificativ mai mic față de portavioanele americane cu propulsie nucleară, dar președintele François Mitterrand a considerat necesară punerea în serviciu a unui portavion.

În 1993 în media a fost o surpriză mare când niște agenți ai MI6 au sustras planuri ale reactorilor nucleari.[3]

În timpul construcției și lansării la apă au apărut diverse probleme, motiv pentru care a durat mult până când portavionul a intrat în serviciu. În 2000 a avut loc un mic incident cu reactorii, în același an în drum spre Norfolk s-a rupt unul din elicele navei, fiind nevoit să se întoarcă la Toulon.

Portavionul Charles de Gaulle a participat la Războiul din Afganistan iar în 2011 la Războiul civil din Libia.

În aprilie 2020, 40 de membri ai echipajului au început să prezinte simptomele virusului COVID-19, solicitând portavionului să se întoarcă la arsenalul din Toulon mai devreme decât planificat, după cum a raportat la 8 aprilie Ministerul Apărării Francez.[4][5] La 19 aprilie, The New York Times a raportat că 1.081 de membri ai echipajului din grupul naval al portavionului au avut rezultat pozitivi la teste. Cifra echivalează cu aproape 60 la sută din totalul echipajului.[6]


Modelul lui Charles de Gaulle
Cu australian Submarin
Avion Rafale pe puntea de zbor al portavionului Charles de Gaulle

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Charles de Gaulle
  2. ^ www.radiationworks.com
  3. ^ Webster, Paul (). „French Foil MI6 Carrier Snoop”. The Guardian. p. 1. 
  4. ^ „Coronavirus : plusieurs cas suspects à bord du porte-avions français Charles-de-Gaulle” [Coronavirus: several suspected cases on board the French aircraft carrier Charles de Gaulle]. France 24 (în franceză). . Accesat în . 
  5. ^ „French aircraft carrier heads home early due to possible COVID-19 cases”. Reuters (în engleză). . Accesat în . 
  6. ^ Breeden, Aurelien (). „How an Invisible Foe Slipped Aboard a French Navy Ship”. The New York Times (în engleză). Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Charles de Gaulle (R91)