Sari la conținut

Alegeri parlamentare în România, 2004

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegeri parlamentare în România, 2004
România
2000 ←
28 noiembrie 2004
→ 2008

Toate cele 137 de mandate in Senat
Toate cele 314 de mandate in Camera Deputaților

Prezență la urne

58,47%
  Partidul majoritar Partid minoritar
 
Lider Adrian Năstase Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu
Partid PSD+PUR D.A.
Ultimele alegeri 65 S / 155 D 13+13 S / 31+30 D
Mandate câștigate 55 S / 124 D 49 S / 112 D
Mandate schimbate 10 S / 31 D 23 S / 51 D
Vot Popular 3.760.560 S
3.692.608 D
3.209.073 S
3.150.301 D
Procente 37,16% S
36,63% D
31,71% S
31,26% D
Schimbare 0,07% S
0,02% D
16,65% S
17,34% D

  Al treilea partid Al patrulea partid
 
Lider Corneliu Vadim Tudor Béla Markó
Partid PRM UDMR
Ultimele alegeri 37 S / 84 D 12 S / 27 D
Mandate câștigate 21 S / 48 D 10 S / 22 D
Mandate schimbate 16 S / 36 D 2 S / 5 D
Vot Popular 1.379.789 S
1.302.724 D
633.735 S
624.717 D
Procente 13,63% S
12,93% D
6,26% S
6,20% D
Schimbare 7,38% S
6,55% D
0,64% S
0,6% D

Partidele majoritare, pe unități administrative


Primul ministru în funcție

Adrian Năstase
PSD

Primul ministru ales

Călin Popescu-Tăriceanu
PNL

Alegerile parlamentare din România în 2004 s-au desfășurat la data de 28 noiembrie 2004. Competiția s-a ținut pentru 136 de locuri de senator și 314 de locuri de deputați. La alegerile generale din 2004, numărul total al alegătorilor înscriși pe liste a fost 18.449.344. Dintre aceștia, s-au prezentat la urne 10.794.653 de alegători, adică 58,5% din totalul de alegători cu drept de vot. La Senat, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 10.231.476, la Camera Deputaților numărul voturilor valabil exprimate a fost de 10.188.106, în vreme ce la președinție au fost exprimate 10.452.205 voturi valabile. Alegerile parlamentare din 2004 s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale. Conform Constituției României, amendată în 2003, mandatul prezidențial este acum de cinci ani în loc de patru, însemnând că în viitor, alegerile parlamentare și prezidențiale se vor ține separat.

Principalii candidați au fost uniunea de stânga între Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Umanist Român (PUR; ulterior Partidul Conservator sau PC pe scurt) și alianța electorală de centru-dreapta „D.A.” („Dreptate și Adevăr”) între Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Democrat (PD; ulterior Partidul Democrat Liberal sau PDL pe scurt).

Alte partide care au participat la alegeri cu speranța că ar putea trece pragul de 5% au fost Partidul România Mare (PRM; extremiști așa-ziși de dreapta sau extrema dreaptă cu nostalgii comuniste), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ; partidul etnicilor maghiari) și Uniunea pentru Reconstrucția României (URR). În plus, grupările politice ale minorităților etnice care nu au întrunit pragul de 5% au avut dreptul la un reprezentat în parlament (dintr-un total de 18), mai precis în cadrul Camerei Deputaților.

La mijlocul lui noiembre, sondajele pre-electorale ofereau următoarele date:

  • PSD+PUR: 41%
  • PNL+PD: 34%
  • PRM: 13%
  • UDMR: 5%
  • Partid (alianță/uniune) cu procentele aferente (inclusiv numărul total de voturi)

Senat

Camera Deputaților

Legături externe

[modificare | modificare sursă]