Susan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Susan
Sesamum indicum 2.jpg
Planta de susan
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperms
(neclasificat): Eudicots
(neclasificat): Asterids
Ordin: Lamiales
Familie: Pedaliaceae
Gen: Sesamum
Specie: S. indicum
Nume binomial
Sesamum indicum
L.

Susanul (den. științifică Sesamum indicum) este o plantă cultivată pentru semințele sale bogate în uleiuri care se întrebuințează în gastronomie, mai ales la produsele de patiserie și brutărie. Susanul este originar din Orientul Mijlociu și India și a fost răspândit în America datorită sclavilor africani, care îl foloseau mult în alimentația lor, numindu-l benne.

Compoziție nutrițională[modificare | modificare sursă]

Semințele de susan sunt foarte bogate în proteine, iar în afară de aceasta conțin un aminoacid esențial numit metionină. Grăsimile nesaturate pe care le conține împreună cu lecitina și fitosterolul fac din semințele de susan un aliment care ajută la reducerea colesterolului din sânge. Semințele de susan conțin de asemenea, calciu, fier și zinc, minerale care ajută la funcționarea normală a organismului, la formarea oaselor și dinților, ajută la metabolizarea grăsimilor și carbohidraților, previne impotența. Semințele de susan conțin antioxidanți și au proprietăți anti-cancerigene.[1]

100 g de seminte de susan conțin:

  • 598 caloriiî
  • 20 g de proteine
  • 58 g de grăsimi nesaturate
  • 670 mg de calciu
  • 10 mg de fier
  • 5 mg de zinc
  • vitamine din grupul B-urilor
  • vitamina E[2][3]

Pentru ca organismul să asimileze componentele nutritive ale semințelor de susan acestea trebuiesc prăjite sau râșnite, altfel ele se evacuează întregi, fără a fi digerate.

În antichitate halvaua făcută din susan și miere era folosită în Babilonia de către femei pentru a-și prelungi tinerețea și frumusețea iar soldații romani o foloseau pentru a fi puternici și a avea energie.[4]

Producție[modificare | modificare sursă]

Top zece, cei mai mari producători de semințe de susan în 2010[5]
Țară Producție
(milioane de tone)
Randament
(tone/hectar)
 Burma 0.72 0.46
 India 0.62 0.34
 China 0.59 1.22
 Ethiopia 0.31 0.99
 Sudan 0.25 0.19
 Uganda 0.17 0.61
 Nigeria 0.12 0.38
 Burkina Faso 0.09 0.72
 Niger 0.09 0.50
 Somalia 0.07 0.96
Total mondial 3.84 0.49

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17285359
  2. ^ http://www.whfoods.com/genpage.php?tname=nutrientprofile&dbid=19
  3. ^ http://ndb.nal.usda.gov/ndb/foods/show/3600?qlookup=12023&format=Full&max=25&man=&lfacet=&new=1
  4. ^ http://www.positivehealth.com/article-view.php?articleid=1104
  5. ^ http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#ancor

Legături externe[modificare | modificare sursă]