Software rău intenționat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Software-ul rău intenționat[1][2][3][4] (numit adesea malware, cuvânt englez pronunțat /ˈmælwɛər/, construit din sintagma malicious software, „software răuvoitor”) este un tip de software proiectat intenționat pentru deteriorarea unui computer sau infiltrarea în el, sau/și deteriorarea ori infiltrarea în întregi rețele de computere, fără consimțământul proprietarului respectiv.[5] Noțiunea se utilizează generalizat de către informaticieni pentru a desemna orice formă ostilă, intruzivă sau supărătoare de software sau cod de program.[6] Termenul de virus din domeniul computerelor este uneori utilizat pentru a desemna nu numai virușii informatici, ci și toate formele de software rău intenționat.

Scopuri[modificare | modificare sursă]

Software infecțios - viruși și viermi informatici[modificare | modificare sursă]

Cai troieni, rootkits, programe spion și „uși secrete”[modificare | modificare sursă]

Cai troieni[modificare | modificare sursă]

Rootkits[modificare | modificare sursă]

„Uși secrete”[modificare | modificare sursă]

Ușile secrete[7] (în engleză: backdoor) sunt un tip de software rău intenționat, creat pentru a ocoli sistemele de securitate sau autentificare ale unui computer.

Exemple de software creat pentru furtul de informații[modificare | modificare sursă]

  • Bancos, un program care fură informații cu ocazia accesării unui sit web bancar de către un client al băncii
  • Gator, un program de tip „spion” care monitorizează obiceiurile la accesarea Internetului ale unor anumiți utilizatori și care apoi transmite datele unui server. Datele sunt folosite apoi pentru pentru a transmite acelui utilizator reclame conforme profilului său.
  • LegMir, program de tip „spion” care fură informații despre numele de utilizator, parole și altele, referitoare la jocuri online
  • Qhost, un program de tip „cal troian” care modifică fișierele de pe serverul gazdă pentru a redirecționa spre un alt server DNS, atunci când siturile bancare sunt accesate cu scopul de a fura informațiile de autentificare ale utilizatorului

Vulnerabilitatea față de programele rău intenționate[modificare | modificare sursă]

Programe anti-malware[modificare | modificare sursă]

„Software în zona gri” (grayware)[modificare | modificare sursă]

Platforme wiki și bloguri[modificare | modificare sursă]

Amenințări SMTP țintă[modificare | modificare sursă]

Adesea programele rău intenționate atacă implementările protocolului de transmitere al mesageriei electronice cunoscută ca e-mail, sau poștă electronică SMTP, „atașându-se” de un mesaj electronic care îl propagă, la fel ca paraziții care sunt transmiși prin intermediul ființei vii de care se atașează. Pe măsură ce utilizatorii poștei electronice contracarează din ce în ce mai bine atacurile de tip spam, criminalii din ciberspațiu distribuie software de tip crimeware cu scopul deranjării unei anumite organizații sau ramuri industriale.[8]

HTTP și FTP[modificare | modificare sursă]

Protecție[modificare | modificare sursă]

De obicei, programele anti-virus rulează automat pe fundal și monitorizează pentru probleme. Când un virus este detectat, utilizatorul este avertizat că programul încearca să introducă virusul în carantină sau să-l șteargă.

Protecție împotriva spyware-ului – Programele anti-spyware scanează pentru keyloggeri și alte tipuri de malware pentru a le îndepărta din calculator.

Protecție împotriva adware-ului – Programele anti-adware caută aplicații ce afișează reclame pe calculatorul dumneavoastră.

Protecție împotriva phishing-ului – Programele anti-phishing blochează adresele IP ale site-urilor web de phishing cunoscute și avertizează utilizatorul în legatura cu site-uri web suspecte.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]