Atribut pronominal
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Gramatică |
| Morfologie |
| Parte de vorbire |
| Sintaxă |
| Cazuri |
| Sintaxa propoziției |
| Parte de propoziție |
| • Atribut |
| • Complement |
| • Predicat |
| • Nume predicativ |
| • Subiect |
| Sintaxa frazei |
| Propoziție subordonată |
Un atribut pronominal este un atribut exprimat printr-un pronume personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ, nehotărât sau negativ. Pronumele poate fi în cazurile nominativ (apozițional), genitiv (genitival), dativ sau acuzativ.
Exemple:
- Prietenii își spun pe nume.
- Lucrurile celorlalți nu-l interesează.
- A cui nevastă și-a luat lumea-n cap?
- A plecat fără știrea nimănui.
[modificare] Bibliografie
- Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Mic dicționar de terminologie lingvistică, Ed. Albatros, București, 1980
 |
Acest articol este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
- Caz → Ablativ • Acuzativ • Dativ • Genitiv • Nominativ • Vocativ •
- Parte de propoziție → Principală • Secundară •
- Atribut → Adjectival • Adverbial • Interjecțional • Pronominal • Substantival • Apozițional • Verbal •
- Complement → Direct • De agent • Indirect •
- Circumstanțial → Concesiv • Condițional • Consecutiv • De cauză • De loc • De mod • De scop • De timp
- Predicat → Nominal • Verbal •
- Subiect → Gramatical • Implicit • Logic • Zero •
- Propoziție → Afirmativă - Negativă • Analizabilă - Neanalizabilă • Enunțiativă - Interogativă •
- Propoziție subordonată
- Atributivă •
- Completivă → Directă • Indirectă •
- Circumstanțială → Concesivă • Condițională • Consecutivă • De cauză • De loc • De mod • De scop • De timp •
- Predicativă •
- Subiectivă •
