Mite Kremnitz

Mite Kremnitz (4 ianuarie, 1852, Greifswald – 18 iulie, 1916 în Berlin), născută Marie von Bardeleben (pseudonime George Allan, Ditto and Idem), a fost o scriitoare și traducătoare germană, care a locuit în România. Este eroina romanului biografic al lui Eugen Lovinescu, Mite. Era cumnata lui Titu Maiorescu și soția doctorului Kremnitz. Îl cunoaște pe Eminescu care venise la București ca redactor la ziarul Timpul. Pentru că poetul se confrunta cu mari dificultăți materiale, Mite Kremnitz, dorind să îl ajute cumva, lua lecții particulare de română de la el. Mihai Eminescu era deja un cunoscut al familiei Kremnitz, fiind invitat în fiecare an să își petreacă sărbătorile de Crăciun aici. ,, La câteva zile după Anul nou, la 4 ianuarie 1879, de ziua Mitei, Eminescu sosi cu un album legat în piele roșie și care cuprindea o singură poezie: Cu mâne zilele-ți adaogi (...) În iarna lui 1878 și în primăvara lui 1879, substituirea Veronicăi, din ce în ce mai îndepărtată, s-a produs tot mai accentuat. La câteva zile după o scenă de dragoste foarte scurtă și, dacă e să credem cuvintele eroinei, foarte livrescă (deoarece, după îmbrățișarea survenită în cursul unei lecturi, Eminescu, foarte emoționat, ar fi căutat într-un volum din Dante, aflat la îndemână, și ar fi citit partenerei sale uimite, scena sărutului dintre frumoasa Francesca Da Rimini și Paolo Malatesta din celebrul Cânt V), poetul s-a înfățișat femeii care îl vrăjise o clipă până la uitare de sine, aducându-i drept prinos al admirației sale poezia Atât de fragedă..., concepută și lucrată tot la Iași și, desigur, pentru Veronica. (Zoe Dumitrescu Bușulenga, Eminescu-viața, Editura Nicodim Caligraful, Mânăstirea Putna, 2009, pag. 244-245). Atitudinea poetului trădează faptul că el nu iubea o femeie reală, ci imaginea ideală a feminității pe care o proiectase liric. Mite Kremnitz a tradus poeziile lui Eminescu Dorința, Peste vârfuri în limba germană, a publicat o culegere de basme românești, iar din germană a tradus poeme și proze ale reginei Carmen Sylva. A scris piese de teatru și romane împreună cu Carmen Sylva pe care le-au semnat cu pseudonimul Ditto und Idem. De altfel, a fost și doamnă la curtea reginei Elisabeta de Neuwied. A colaborat cu regele Carol I al României la redactarea Memoriilor acestuia.

Arhiva Mite Kremnitz a fost dusă la Cluj de filologul clujean Octavian Șchiau, cel care i-a dedicat și câteva studii.

Traduceri

• Rumanische Märchen, Basme românești, Leipzig, 1882
• Carmen Sylva. Rumänische Dichtungen: deutsch / von Carmen Sylva; hrsg. und mit Weiteren Beiträgen versehen von Mite Kremnitz. 2-e Aufl. Bonn: Verlag von Emil Strauss
• Rumänische Dichtungen, (1881, în colaborare cu Carmen Sylva), care cuprinde traduceri din opera lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Iacob Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Th. Șerbănescu, etc.
• Fluch der Liebe, povestiri, 1881
• Neue rumänische Skizzen, Noi schițe românești, 1881
• Aus der rumänischen Gesellschaft, două romane, 1882
• Ein Fürstenkind, Un copil princiar, Roman, 1883
• Rumäniens Anteil am Kriege 1877-78, Participarea României la războiul din 1877-1878, 1887
• Dito und Idem: Anna Boleyn, dramă istorică, 1886 (germ. scris în colaborare cu Carmen Sylva)
• Dito und Idem: Astra, roman epistolar, 1886 (germ. scris în colaborare cu Carmen Sylva)
• Dito und Idem: Feldpost, Poșta militară, roman epistolar, 1886 (gem. scris în colaborare cu Carmen Sylva)
• Dito und Idem: Rache und andere Novellen, Răzbunare și alte povestiri, 1888 (gem. scris în colaborare cu Carmen Sylva)
• Dito und Idem: In der Irre, La voia întâmplării, povestiri, 1887 ( scris în colaborare cu Carmen Sylva)
• Ausgewanderte, Emigranta, 1890
• Elina. Zwischen Kirche und Pastorat, Între Biserică și pastorat, roman, 1894
• Sein Brief, Scrisorile ei, povestire, 1896
• Herr Baby. Eine Kindergeschichte, Domnul Baby. Povestea unui copil, 1901
• Mann und Weib, Bărbat și femeie, povestire, 1902
• Am Hofe der Ragusa, La curtea din Ragusa, roman, 1902
• Fatum, Destin, Erzählungen, 1903
• König Karol von Rumänien. Ein Lebensbild, în limba română Regele Carol de Romania. O biografie, 1903
• Carmen Sylva, Biografie, 1903
• Maria, Fürstin Mutter zu Wied, Prinzessin zu Nassau. Lebensbild, 1904
• Mutterrecht, Matriarhatul, povestiri, 1906
• Eine Hilflose, O femeie fără ajutor, roman, 1906
• Was die Welt schuldig nennt, 1907
• Der rote Streif. Eine Liebesgeschichte, Dunga roșie. O poveste de dragoste, 1908
• Ist das - das Leben?, Asta este viața?, roman, 1909
• Die Getäuschten, decepționata, roman, 1909
• Laut Testament, În conformitate cu un testament, Roman, 1911
• Tönendes Erz, Lustspiel, 1912
• Das Geheimnis der Weiche, Secretul porții, Erzählungen, 1913

Legături externe

• Basme românești in limba engleză la Project Gutemberg, [1]