Mihail Neamţu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihail Neamţu (n. 16 aprilie 1978) este filosof, teolog şi eseist român.
Cuprins |
[modifică] Educaţie şi activitate profesională
Studii liceale la Arad (1992-1996), licenţiat în filosofie (2000) cu o teză despre opera lui Jean-Luc Marion. Licenţă în teologie ortodoxă (2005) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Student Erasmus al Universităţii Ludwig Maximilians din München (2000-2001). Master of Arts în patristică la University of Durham (2002) în Marea Britanie. Research Fellow (2005-2006) & Guest of the Rector, New Europe College (2006-2007). Doctorat în teologie la King's College London (Universitatea din Londra) cu o teză despre "The Nicene Christ and Desert Eschatology" (2008).
- Membru al Societăţii Române de Fenomenologie (2000)[1].
- Membru al Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor[1] (2001-2008), afiliată la European Association for the Study of Religion şi International Association for the History of Religions.
- Membru al Comitetului de organizare al Congresului al şaselea de istorie a religiilor (Bucureşti, 20-23 septembrie 2006)[2], organizat de Asociaţia română de istorie a religiilor şi European Association for the Study of Religion.[2]
- Membru al American Academy of Religion (2007).
A publicat studii, articole şi recenzii în volume colective şi reviste ştiinţifice din ţară şi străinătate (Archaeus, Studia Phaenomenologica, Chora, Studia Politica, Pro Ecclesia, Heythrop Journal, St Vladimir's Theological Quarterly, Sobornost, etc.).
[modifică] Dezbateri publice
Mihail Neamţu este un participant activ la dezbaterea românească despre cultură, politică, valori şi societate (Idei în dialog, Dilema Veche, Revista 22, Renaşterea, Observator cultural, etc.). A criticat modele culturale postmoderne, pledînd totodată pentru restrângerea puterii economice şi legislative a Statului[3] şi pentru relansarea educaţiei private.[4]
Bufniţa din dărâmături (2005, 2008) a stârnit numeroase comentarii în presă, fiind nominalizat de unii critici literari pentru categoria debut eseistic. Autorul s-a remarcat prin susţinerea unui dialog instituţional între Biserică şi modernitate. A scris în favoarea reformei învăţământului confesional, bazat pe o viziune deschisă a unui creştinism integru dar polifonic, criticînd totodată birocraţia ecumenistă şi tentaţia clericalizării.[5] Neamţu s-a disociat de orice mesianism teologico-politic şi de curentul agrarian ('neopăşunist'). Refuzând anexarea în trena unui paseism utopic, Neamţu a susţinut teza conform căreia "creştinismul mileniului III va fi urban sau nu va fi deloc."[6]
Volumul Gramatica Ortodoxiei (2007) este prefaţat de Mihai Şora şi pledează pentru redescoperirea dimensiunii publice a teologiei, chemată să reia conversaţia cu ştiinţele umaniste. Autorul deplânge "ghetoizarea discursului creştin" în spaţiul academic, propunând "câteva întâlniri paradigmatice între ecclesia şi universitas, găzduite sub zodia modernităţii. Hermeneutică, epistemologie, fenomenologie, istoria religiilor sau politică sunt doar câteva teme analizate dintr-o perspectivă îndatorată creştinismului patristic, dar ancorată în prezentul istoric european." Gramatica Ortodoxiei a primit premiul revistei Cuvântul pentru Cartea Anului, Secţiunea Istoria ideilor şi istoria mentalităţilor.[3]
Din luna aprilie 2007 până în luna martie 2009 a fost comentator invitat al ziarului Cotidianul.[7]
[modifică] Bibliografie (selectivă)
Cărţi personale:
- Elegii conservatoare. Reflecţii est-europene despre religie şi societate, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2009.[4]
- Bufniţa din dărâmături. Insomnii teologice, Iaşi, Ed. Polirom, 2008 (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită).[5]
- Gramatica Ortodoxiei. Tradiţia după modernitate, Iaşi, Ed. Polirom, 2007.[8]
Cărţi editate:
- Memory, Humanity, and Meaning. Essays in honor of Andrei Plesu’s sixtieth anniversary, offered by NEC alumni & friends, Bucharest: Zeta Books, 2009), edited together with Bogdan Tătaru-Cazaban.
- O filozofie a intervalului. In Honorem Andrei Plesu, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2009, coordonată împreună cu Bogdan Tătaru-Cazaban.
Studii:
- ‘The Theologico-Political Constitution of Monastic Liturgy,’ in Adrian Pabst and Christoph Schneider (ed.), Encounter between Eastern Orthodoxy and Radical Orthodoxy. Transfiguring the World through the Word (Aldershot: Ashgate, 2008), 249-270.
- ‘Liturgical Orality or Textualist Oblivion? A Case-Study: Printing the Scriptures into Romanian (16th-18th century), St Vladimir’s Theological Quarterly, vol. 52 (2008) 3-4: 367-88.
- ‘Between the Gospel and the Nation: Dumitru Stăniloae’s Ethno-Theology,’ Archæus. Studies in the History of Religions, vol. 10 (2006) 3: 9-46. [6]
- ‘Protology of Language in St Gregory of Nyssa,’ Khora. Revue d’études patristiques et médiévales, vol. 1 (2003) 1: 51-78.
- ‘Revisiting Orthodoxy and Nationalism,’ Pro Ecclesia 15 (2006) 2: 153-160.
[modifică] Traduceri
Andrew Louth, Desluşirea Tainei. Eseu despre natura teologiei, Sibiu, Ed. Deisis, 1999.
Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului, Sibiu, Ed. Deisis, 2000.
John Behr, Drumul către Niceea, Bucureşti, Ed. Sophia, 2004.[9]
Hugo Tristram Engelhardt Jr., Fundamentele bioeticii creştine, Sibiu, Ed. Deisis, 2005 (traducere în colaborare).[10]
[modifică] Eseuri (selecţii)
- Palma morţii şi obrazul lui Hristos
- Biserica, modernitatea şi binele comun
- Apariţia darului în fenomenologia lui Jean-Luc Marion
- Novus Adam
- Despărţirea apelor: Biserica şi securitatea
[modifică] Articole (selecţii)
[modifică] Referinţe
- ^ Societatea Română de Fenomenologie
- ^ Idei în dialog, septembrie 2006
- ^ Mihail Neamţu, "Etatismul, un demon", Cotidianul, 13 noiembrie 2007
- ^ Fundaţia Calea Victoriei
- ^ Birocraţie, ecumenism şi socialism eclezial, Blog "Antiteze"
- ^ [Bufniţa din dărâmături. Insomnii teologice în România post-comunistă, Editura Polirom, Iaşi, 2008, p. 170]
- ^ Cotidianul
- ^ Editura Polirom
- ^ Editura Sophia
- ^ Editura Deisis

