Mănăstirea Snagov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mănăstirea Snagov
[[Image:
Mânăstirea Snagov
|250px]]
Mănăstirea Snagov (2006)
Profilul mănăstirii
Ctitor: Mircea cel Bătrân
Datele mănăstirii
Datare: 1408
Țara: România
Localizare: Snagov, Ilfov
Website: www.snagov.ro

Mănăstirea Snagov este un important monument istoric și de artă feudală din Țara Românească, care se găsește pe insula situată în partea nordică a lacului Snagov, din apropierea localității Snagov. Mănăstirea este probabil una din ctitoriile domniei târzii a lui Mircea cel Bătrân, fiind prima dată atestată documentar în 1408. A fost refăcută de mai multe ori de alți domnitorii, printre care se pot menționa Vlad Țepeș și Mircea Ciobanu.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Manastirea Snagov
Manastirea Snagov

"Biserica mânăstirii Snagov, rămasă singuratecă pe malul lacului cu același nume, străjuită doar de un turn clopotniță, a fost zidită de Neagoe Basarab în 1517."[1]

Lăcaș de cultură și artă[modificare | modificare sursă]

Biserica Snagov -interior
Biserica Snagov -interior
Pasarela pietonala spre manastire

Mănăstirea a fost în timpul îndelungatei sale istorii active un important centru monahic dar și de cultură, întrucât domnitorul Constantin Brâncoveanu a înființat aici una din tipografiile sale de cea mai bună calitate. Printre alții, tipografia l-a avut în fruntea sa pe cărturarul Antim Ivireanul, care a tipărit, pentru prima dată cu litere mobile, primele cărți în limba română cu caractere latine. Astfel, întâia carte cu litere latine a epocii limbii române moderne a fost „Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena”. Printre altele, Mănăstirea Snagov a adăpostit valori materiale și culturale deosebite, funcționând simultan ca muzeu și bancă. Mănăstirea a adăpostit pentru perioade îndelungate de timp unul din centrele de batere al monedei din Valahia, fiind firesc denumită popular și "bănie". Deloc surprinzător, unii domnitori au folosit așezarea sa strategică nu numai ca loc de refugiu și ascunziș, dar și ca loc de temniță și supliciu.

Poziție strategică[modificare | modificare sursă]

Datorită poziție sale strategice remarcabile, fiind construită pe o insulă a unui lac aflat în mijlocul unui codru imens, Codrul Vlăsiei, Mănăstirea Snagov a funcționat adeseori ca loc de refugiu și surghiun. Spre exemplu, după înăbușirea Revoluției de la 1848 din Țara Românească, capii revoluției în frunte cu Nicolae Bălcescu au găsit refugiu la Mănăstirea Snagov.

Podul construit din bârne de stejar, care lega insula de țărmul lacului, a fost incendiat în timpul Revoluției din 1821, nemaifiind niciodată refăcut.

Mormântul lui Vlad Țepeș[modificare | modificare sursă]

Se pare că mănăstirea ar fi devenit faimoasă după presupusa înmormântare a lui Vlad Țepeș în incinta acesteia. Conform legendei, după moartea lui Vlad Țepeș, survenită în urma bătăliei cu turcii din 1476, care îi susținuseră pe Dănești în obținerea tronului Valahiei, călugării mânăstirii i-ar fi găsit și ascuns trupul domnitorului, respectiv l-ar fi înmormântat creștinește după "limpezirea apelor". Înmormântarea s-ar fi petrecut pe ascuns și fără nici un fast din cauza noului domnitor instalat de turci, care era din familia Dăneștilor.

Ipoteza a fost desigur cercetată, dar adevărul nu poate fi încă stabilit cu precizie. Mormântul găsit în pranaosul uneia dintre biserici, care avea piatra funerară de acoperire îndepărtată, conținea în sicriul său putrezit osemintele unui bărbat îmbrăcat în straie scumpe.

Istoricii însă infirmă ipoteza Snagovului și afirmă cu probe cocludente că mormântul său ar putea fi mai degrabă la ctitoria sa de la Comana. Falsa legătură dintre Țepeș și Snagov nu are nici un temei, în opinia reputatului medievist Constantin Rezachevici.

Imagini[modificare | modificare sursă]


  1. ^ Grigore Ionescu – Istoria arhitecturii românești [p. 94]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Snagov