Limba francoprovensală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
francoprovensală
arpitan
Vorbită în Franța, Italia, Elveția
Regiuni Arpitania (partea de centru-est a Franței, partea de nord-vest a Italiei, partea de vest a Elveției)
Număr de vorbitori ~ 77.000
Limbă-mamă latină
Sistem de scriere alfabetul latin
Tipologie lingvistică SVO
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în limbă regională în Franța, limbă minoritară protejată în Italia
ISO 639-2 roa
ISO 639-3 (pentru cel mai răspândit dialect) frp
Răspândire în lume
Răspândire în lume
Vizitați Wikipedia în francoprovensală!
Această pagină poate conține caractere Unicode.


Acest articol este o traducere parțială a articolului corespunzător de pe Wikipedia în limba spaniolă.

Limba francoprovensală sau arpitană (numită în această limbă și în franceză arpitan) este o limbă romanică din grupul limbilor galoromanice, vorbită în partea de centru-est a Franței, vestul Elveției și nord-vestul Italiei, de către aproximativ 77.000 de persoane.

Denumirea de francoprovensală dată de lingviști este motivată de faptul că în esență reprezintă un idiom de trecere între franceză și dialectul provensal al limbii occitane, prezentând trăsături comune cu acestea.

Statut[modificare | modificare sursă]

Limba francoprovensală nu este limbă oficială în nicio țară. În Franța este considerată oficial limbă regională[1], iar în Italia este protejată în calitate de limbă minoritară, în special în Valea Aosta. UNESCO o repertoriază ca limbă în pericol[2].

Harta Arpitaniei

Tabel comparativ[modificare | modificare sursă]

Latină Spaniolă Francoprovensală Franceză Catalană Occitană Italiană Română
CLAVE(M) llave clâ clef / clé clau clau chiave cheie
CANTARE cantar chantar chanter cantar cantar cantare a cânta
CAPRA cabra cabra / chiévra chèvre cabra cabra capra capră
LINGUA lengua lenga langue llengua lenga / lengua lingua limbă
NOCTE(M) noche nuet nuit nit nuèit / nuèch notte noapte
SAPONE(M) jabón savon savon sabó sabon sapone săpun
SUDARE sudar suar suer suar susar sudare a asuda
VITA vida via vie vida vida vita viață
PLATEA plaza place place plaça plaça piazza piață
ECCLESIA iglesia églésé église església glèisa chiesa biserică
CASEO
(FORMATICUM)
queso tôma / fromâjo fromage formatge formatge formaggio caș, brânză, cașcaval

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Langues de France (Limbile din Franța), situl Delegației generale pentru limba franceză și limbile din Franța, din cadrul Ministerului Culturii și al Comunicării).
  2. ^ Atlas UNESCO des langues en danger dans le monde (Atlasul UNESCO al limbilor în pericol din lume).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 124-125