Haakon al VII-lea al Norvegiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Haakon al VII-lea
Rege al Norvegiei
Haakon7.jpg
Rege al Norvegiei
Domnie 18 noiembrie 1905 – 21 septembrie 1957
(51 de ani)
Încoronare 22 iunie 1906
Predecesor Oscar al II-lea al Suediei
Succesor Olav al V-lea
Căsătorit(ă) cu Maud de Wales
Urmași
Olav al V-lea
Nume complet
Christian Frederik Carl Georg Valdemar Axel
Casa regală Casa de Glücksburg
Tată Frederick al VIII-lea al Danemarcei
Mamă Lovisa a Suediei
Naștere 3 august 1872(1872-08-03)
Charlottenlund, Copenhaga
Deces 21 septembrie 1957 (85 ani)
Palatul Regal, Oslo

Haakon al VII-lea (Prințul Carl al Danemarcei, născut Christian Frederik Carl Georg Valdemar Axel) (3 august 1872  – 21 septembrie 1957) a fost primul rege al Norvegiei după disoluția uniunii dintre Norvegia și Suedia din 1905. Fiind unul dintre puținii monarhi aleși, Haakon a câștigat rapid respectul și afecțiunea poporului său.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Prințul este ales în urma unui plebiscit, prin care obtine 80% din sufragii. Își alege numele de Haakon VII și schimbă numele fiului său Alexander în Olav. Încoronarea oficială are loc la 22 iunie 1906, în catedrala de la Trondheim. Haakon VII domnește 52 de ani, timp în care reușește să păstreze independența statului său, chiar cu prețul exilului. În timpul celui de-al doilea război mondial Norvegia, deși își proclamă neutralitatea, este invadată de trupele germane.

Regele este amenințat de Hitler, care-i propune să capituleze și să numească ca prim-ministru pe pronazistul Vidkun Quisling. Haakon refuză și se retrage, împreună cu miniștrii săi, la Londra, de unde domnește vreme de 5 ani. La întoarcearea în țară, la 7 iunie 1945, poporul îl întâmpină cu entuziasm și îl numește „tatăl națiunii”.

Haakon moare la 21 septembrie 1957, după ce suferă o fractură de col femural.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]