Geografia Islandei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Imagine color în tonalităţi reale a Islandei, surprinsă de satelitul NASA Aqua în 28 ianuarie 2004.
Imagine color în tonalităţi reale a Islandei, surprinsă de satelitul NASA Aqua în 28 ianuarie 2004.
CIA World Factbook: harta Islandei
CIA World Factbook: harta Islandei
Hartă înfăţişând plăcile tectonice ale continentelor Europa şi America de Nord, precum şi falia dintre acestea, care generează vulcanismul accentuat al insulei.
Hartă înfăţişând plăcile tectonice ale continentelor Europa şi America de Nord, precum şi falia dintre acestea, care generează vulcanismul accentuat al insulei.
Riftul dintre plăcile tectonice ale Eurasiei şi Americii de Nord
Riftul dintre plăcile tectonice ale Eurasiei şi Americii de Nord
.]]
Islanda este bogată în depozite de sulf.
Islanda este bogată în depozite de sulf.

Islanda este o insulă mare situată în nordul Oceanului Atlantic, supranumită şi Ţara Focului şi a gheţii, din cauza activităţii intense vulcanice, care a creat un peisaj neobişnuit, alǎturi de gheţari şi cantităţi masive de zăpadă aflându-se vulcani, gheizere şi izvoare termale.

Este situată la circa 830 km de Scoţia şi 4.200 km de New York. Riftul asociat cu Dorsala Medio-Atlantică, care marchează limita dintre plăcile tectonice europeană şi nord-americană, străbate Islanda dinspre sud-vest către nord-est. Această caracteristică geografică este foarte vizibilă în Parcul Naţional Þingvellir, unde promontoriul creează un extraordinar amfiteatru natural. Aici s-a reunit primul Parlament al Islandei, Althing, acum o mie de ani.

Aproape jumătate din suprafaţa Islandei, care este de origine vulcanică recentă, este constituită dintr-un deşert muntos de lavă (cu o altitudine maximă de 2119 m deasupra nivelului mării), şi din alte zone sălbatice. 11% din teritoriu este acoperit de trei mari gheţari:

şi de câţiva mai mici:

20% din teritoriu este folosit pentru păşunat şi doar 1% este cultivat. Un ambiţios program de reîmpădurire este în curs. Se presupune că, înainte de popularea insulei în anii 900, pădurea acoperea aproximativ 30-40% din suprafaţa insulei. În zilele noastre, singurele zone cu păduri de mesteacăn sunt Hallormstaðarskógur şi Vaglaskógur.

Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.

Datorită influenţei moderate a Golf Stream-ului, clima este caracterizată prin veri umede şi răcoroase şi ierni relative blânde dar vântoase. În Reykjavík, temperature medie este de 11°C în iulie şi -1°C în ianuarie (Koppen:Cfc)

[modifică] Statistici

Localizarea
Europa de Nord (în special din motive culturale şi istorice, nu se consideră ca făcând parte din America), insulă între Marea Groenlandei şi Oceanul Atlantic de Nord, în Nord-Vestul Marii Britanii.
Coordonate geografice
  • 65°00′N 18°00′W
  • Nord: Rifstangi, 66°32′,3 N
  • Sud: Kötlutangi, 63°23′,6 N
  • Vest: Bjargtangar, 24°32′,1 W
  • Est: Gerpir, 13°29′,6 W
Referinţe pe hartă
Regiunea Arctică
Suprafaţa
  • Totală: 103.125 km²
  • Uscat: 100.329 km²
  • Apă: 2.796 km²
Suprafaţă comparativă
Aproape cât jumătate din mărimea Marii Britanii; puţin mai mică decât Kentucky; puţin mai mare decât Hokkaido.
Graniţe pe uscat
0 km
Coasta
4.988 km
Teritoriu maritim
  • Placa continentală: 370 km (200 mile marine) sau până la marginea plăcii
  • Zonă economică exclusivă: 370 km (200 mile marine)
  • Mare teritorială: 22 km (12 mile marine)
Clima
Temperată; moderată de Curentul Atlanticului de Nord; ierni blânde, vântoase; veri răcoroase, umede în Sud şi Vest
Relief
În mare parte platou, presărat cu vârfuri muntoase şi platouri glaciare; coasta adânc crestată de golfuri şi fiorduri
Altitudini limită
Resurse naturale
Peşte, potenţial hidroenergetic, potenţial geotermal.
Folosirea terenului
  • Pământ arabil: 0.07%
  • Culturi permanente: 0%
  • Păşuni permanente: 23%
  • Păduri: 1%
  • Altele: 76% (estimare 1993)
Pământ irigat
-
Pericole naturale
Cutremure şi activitate vulcanică; avalanşe
Probleme actuale de mediu
Poluarea apelor din cauza îngrăşămintelor chimice din agricultură; tratamentul neadecvat al apelor uzate
Tratate internaţionale de mediu
  • Semnatar: Poluarea aerului, Biodiversitate, Schimbarea climatică, Deşertificare, Specii în pericol, Deşeuri periculoase, Legea mării, Dumping Marin, Interdicţia testelor nucleare, Protecţia stratului de ozon, Poluarea navelor (MARPOL 73/78), Mlaştini, Pescuitul de balene
  • Semnat, dar nu ratificat: Poluarea aerului - Poluanţi organici persistenţi, Modificarea mediului, Conservarea vieţii marine
Geografie -- notă
Locaţie strategică între Groenlanda şi Europa; cea mai vestică ţară europeană; mai mult teritoriu acoperit de gheţari decât în toată Europa continentală

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Unelte personale