Kogaionon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru o specie dispărută de animale vedeți Kogaionon (fosilă).

Kogaionon (în greacă Κωγαίονον, adică Kō-gáy-yo-non sau Kō-ghē-o-non) este numele muntelui sfânt al geților în peștera căruia s-a retras Zalmoxis, potrivit "Geografiei" (Rerum Geographicarum) lui Strabon. Apare la autorii moderni și în forma eronată de Kogaion.

...καὶ τὸ ὄρος ὑπελήφθη ἱερόν , καὶ προσαγορεύουσιν οὕτως· ὄνομα δ᾿αὐτῷ Κωγαίονον ὁμώνυμον τῷ παραρρέοντι ποταμῷ.
„...și muntele a fost luat [de către Geți] drept sfânt, și ei îl și numesc astfel; iar numele lui este Kōgaionon, la fel cu cel al râului care curge pe alături.”

Un cercetator francez al sec. al XV -lea localiza muntele sfant geto-dac ca fiind undeva prin muntii Casinului, la locul de intalnire a celor trei tari romanesti, a celor trei ciobani din legenda Mioritei, numit ,,trei hotare,,. Casinul este poate locul cel mai incarcat de spiritualitate a acestui neam, care pastreaza in esenta legenda geto-daca dar si continuitatea daco-romana pana la formarea natiunii de azi.[necesită citare]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]