Cantonul Jura
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
 |
|
| Capitală | Delémont |
| Suprafaţă | 838 km² (Pe locul 14) |
| Populaţie | 69 100 |
| Densitatea populaţiei | 82 |
| Din anul | 1979 |
| Abreviere | JU |
| limbi | franceză |
| Sit web | www.ju.ch |
 |
|
Cantonul Jura (germană: 
Jura) este cel mai nou (1979) dintre cele 26 de cantoane ale Elveţiei. Capitala sa este la Delémont. Se mărgineşte cu cantoanele Basel-Provincie, Solothurn şi Berna, precum şi cu departamentul francez Jura. Numele său oficial este "République et Canton du Jura". Cantonul Jura este considerat, asemenea altor cantoane din Elveţia (Ticino, Geneva, Neuchâtel), o republică parte a Confederaţiei elveţiene.
Cuprins |
[modifică] Nume
Numele şi-l datorează munţilor care se întind la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, de la lacul Geneva la Basel.
[modifică] Geografie
Cantonul Jura se află în nord-vestul Elveţiei. E format din părţi ale Munţilor Jura în sud şi platoul Jura în nord. Platoul Jura este deluros şi aproape în întregime din calcar. Districtele Ajoie şi Franches-Montagnes se află în această regiune. Termenul "jurasic" provine de la Alpii Jura, strat ce datează din acea epocă.
Râurile Doubs şi Birs drenează acest canton. Doubs se varsă apoi în Saône şi apoi în Ron, iar Birs este un afluent al Rinului.
[modifică] Istorie
Regele Burgundiei a donat în 999 cea mai mare parte a teritoriului cantonului de astăzi episcopului de Basel. A rămas un stat suveran în cadrul Sfântului Imperiu Roman pentru mai mult de 800 de ani. După Tratatul din Westfalia din 1648 Jura şi-a întărit legăturile cu Confederaţia Elveţiană. În 1792, în perioada Revoluţiei franceze ultimul episcop este alungat iar pe data de 19 decembrie este proclamată Republica Rauraciană, o republică-soră a Republicii Franceze. Aceasta este anexată de Franţa în martie 1793 şi organizată sub forma departamentului Mont-Terrible, departament ulterior ataşat departamentului Haut-Rhin. După Congresul de la Viena, Jura a fost cedată cantonului Berna drept compensaţie pentru pierderile din perioada napoleoniană. Acest lucru a provocat disensiuni, întrucât Jura era o regiune francofonă şi romano-catolică, iar cantonul Berna era predominant germanofon şi protestant. Locuitorii regiunii Jura au cerut independenţa, şi, după mari eforturi, o constituţie a fost acceptată în 1977. În 1978, diviziunea a devenit oficială, când poporul elveţian a votat în favoarea ei, iar în 1979, Jura s-a alăturat Confederaţiei elveţiene ca membru cu drepturi depline.
[modifică] Economie
Agricultura este foarte importantă în cantonul Jura, în special creştera vitelor, dar şi a cailor. Principalele industrii sunt fabricarea ceasurilor, textilă şi a tutunului. Există un număr tot mai mare de firme mici şi mijlocii.
[modifică] Demografie
Populaţia este aproape în întregime francofonă şi romano-catolică.
[modifică] Cărţi
- Ganguillet, Gilbert: Le conflit jurassien. Un cas de mobilisation ethno-régionale en Suisse, Zürich 1986.
- Hauser, Claude: Aux origines intellectuelles de la Question jurassienne. Culture et politique entre la France et la Suisse romande (1910-1950), Diss. Fribourg 1997.
- Henecka, Hans Peter: Die jurassischen Separatisten. Eine Studie zur Soziologie des ethnischen Konflikts und der sozialen Bewegung, Meisenheim am Glan 1972.
- Jenkins, John R.G.: Jura Separatism in Switzerland, Oxford 1986.
- Ruch, Christian: Struktur und Strukturwandel des jurassischen Separatismus zwischen 1974 und 1994, Bern 2001.
- Schwander, Marcel: Jura. Konfliktstoff für Jahrzehnte, Zürich/Köln 1977.
- Steppacher, Burkard: Die Jurafrage in der Schweiz, München 1985.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Republica şi Cantonul Jura - situl oficial (numai în lb. franceză).
- Jura Turism
- Statistici oficiale
|
|||||||
