Șocul aprovizionării

Un șoc de aprovizionare este un eveniment care crește sau scade brusc oferta unei mărfuri sau a unui serviciu sau a mărfurilor și serviciilor în general. Această schimbare bruscă afectează prețul de echilibru al bunului sau serviciului sau nivelul general al prețurilor din economie.

Pe termen scurt, un șoc negativ al aprovizionării la nivelul întregii economii va deplasa curba ofertei agregate spre stânga, scăzând producția și crescând nivelul prețurilor.^[1] De exemplu, impunerea unui embargo asupra comerțului cu petrol ar provoca un șoc negativ al ofertei, deoarece petrolul este un factor cheie de producție pentru o mare varietate de bunuri. Un șoc de ofertă poate provoca stagflație din cauza unei combinații de creștere a prețurilor și scădere a producției.

Pe termen scurt, un șoc pozitiv al aprovizionării la nivelul întregii economii va deplasa curba ofertei agregate spre dreapta, crescând producția și scăzând nivelul prețurilor.^[1] Un șoc pozitiv al aprovizionării ar putea fi un progres în tehnologie (un șoc tehnologic) care face producția mai eficientă, crescând astfel producția.

Analiză tehnică[modificare | modificare sursă]

Diagrama din dreapta demonstrează un șoc negativ al ofertei; Poziția inițială este în punctul A, producând cantitatea de ieșire Y₁ la nivelul prețului P₁ . Când există un șoc de aprovizionare, acesta are un efect negativ asupra ofertei agregate: curba ofertei se deplasează la stânga (de la AS₁ la AS₂ ), în timp ce curba cererii rămâne în aceeași poziție. Intersecția curbelor cererii și ofertei s-a mutat acum, iar echilibrul este acum punctul B; cantitatea a fost redusă la Y₂, în timp ce nivelul prețurilor a fost crescut la P₂ .

Panta curbei cererii determină cât de mult răspund nivelul prețului și producția la șoc, cererea mai inelastică (și, prin urmare, o curbă a cererii mai abruptă), determinând un efect mai mare asupra nivelului prețului și un efect mai mic asupra cantității.

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b Robert Hall, Marc Lieberman (2012), Economics: Principles and Applications, Cengage Learning, p. 849, ISBN 978-1-111-82234-7 .

v • d • m Economia

Teoria economică • Economie politică • Economie aplicată

Metodologie	Sistem economic • Microfundații • Economia matematică • Econometrie • Economia computațională • Economia experimentală • Publicații

Microeconomie	Problema cererii • Bugetul stabilit • Teoria consumatorului • Convexitate • Cost (mediu • marginal • de oportunitate • social • nerecuperabile • de tranzacție) • Analiza cost-beneficiu • Pierderea nerecuperabilă a eficienței • Distribuție • Economie de scară • Economie de anvergură • Elasticitate • Echilibrul (General) • Externalitate • Firme • Curba de indiferență • Dobândă • Alegerea intertemporală • Piață (Eșecul pieței • Formele pieței) • Concurență (Monopolistică • Perfectă (Monopol • Bilateral • Monopson • Oligopol • Oligopson)) • Non‐convexitate • Optimalitate Pareto • Preferință • Preț • Set de producție • Profit • Bun colectiv • Rata profitului • Raționalizare • Chiria • Rata veniturilor • Risc • Raritate • Deficit • Surplus • Alegerea socială • Cerere și ofertă • Comerț • Incertitudine • Utilitate (așteptată • marginală) • Valoare • Salariu • Publicații

Macroeconomie	Cererea agregată • Balanța de plăți • Ciclu economic • Utilizarea capacității • Rularea capitalului • Bancă centrală • Încrederea consumatorilor • Valută • Deflație • Cererea de bani • Șocul cererii • Criză (Marea Criză) • DSGE • Cerere efectivă • Așteptări (adaptive • raționale) • Politica fiscală • Teoria generală a lui Keynes • Creștere • Indicator • Inflație (Hiperinflație) • Rata dobânzii • Investiție • Modelul IS-LM • Venitul național • Politica monetară • Ban (mijloc de plată) • Masa monetară • NAIRU • Sistemul conturilor naționale • PPP • Recesiunea • Economii • Reducerea inflației • Stagflație • Șocul aprovizionării · Șomaj • Publicații

Matematică economică	Cercetarea operațională • Econometrie • Teoria deciziei • Teoria jocurilor • Mecanism de proiectare • Analiza intrări-ieșiri • Matematici financiare

Domeniile de aplicare	Agrară • Afacerilor • Demografică • Dezvoltare • Geografia economică • Istoria economică • Educația • Ingineriei • Mediului • Financiară • Sănătății • Organizație industrială • Internațională • Cunoaștere • Muncii • Drept și economie • Monetară • Resurselor naturale • Planificarea economică • Politică economică • Economie publică • Alegerea publică • Regională • Servicii • Științe socioeconomice • Sociologie economică • Statistici economice • Transport • Urbană • Bunăstare

Școli de gândire economică	Gândirea economică antică • Anarhistă • Mutualism • Austriacă • Comportamentală • Budistă • Chicago • Clasică • Ecologică • evoluționară • Feministă • Georgism • Heterodoxă • Istorică • Instituțională • keynesiană (Neokeynesiană • Noile economii keynesiene • Postkeynesiană) • Principală • Malthusianism • Marxistă (Neomarxistă) • Mercantilism • Neoclasică • Lausanne • Marginalism • Noua macroeconomie clasică • Teoria reală a ciclului de afaceri • Noi economii instituționale • Curentul economic fiziocrat • Socialistă • Stockholm • Economia ofertei • Entropie economică

Economiști și gânditori notabili în economie	Kenneth Arrow • Gary Becker • Francis Ysidro Edgeworth • Milton Friedman • Ragnar Frisch · Friedrich Hayek • Harold Hotelling • John Maynard Keynes • Tjalling Koopmans • Paul Krugman • Robert Lucas Jr. • Jacob Marschak • Alfred Marshall • Karl Marx • John von Neumann • Vilfredo Pareto • David Ricardo • Paul A. Samuelson • Joseph Schumpeter • Amartya Sen • Herbert A. Simon • Adam Smith • Robert Solow • Richard Thaler • Léon Walras • mai multe

Organizații internaționale	Cooperarea Economică Asia-Pacific • Organizația de Cooperare Economică • Asociația Europeană a Liberului Schimb • Fondul Monetar Internațional • Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică • Banca Mondială • Organizația Mondială a Comerțului

Vezi și	Abundență

Categorie • Index • Lists • Outline • Publications Business and economics portal