Alprazolam: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Linia 70: Linia 70:
=== Dependență și sevraj ===
=== Dependență și sevraj ===


== Interacții alimentare și medicamentoase ==
== Interacțiuni alimentare și medicamentoase ==
Alprazolamul este [[metabolism|metabolizat]] în principal de către enzimele [[CYP3A4]].<ref name="Otani-2003">{{cite journal | authors = Otani K | title = [Cytochrome P450 3A4 and Benzodiazepines] | language = japoneză | journal = Seishin Shinkeigaku Zasshi = Psychiatria et Neurologia Japonica | volume = 105 | issue = 5 | pages = 631–42 | year = 2003 | pmid = 12875231 }}</ref> Tratamentul asociat cu inhibitori ai CYP3A4, precum: [[cimetidină]], [[eritromicină]], [[norfluoxetină]], [[fluvoxamină]], [[itraconazol]], [[ketoconazol]], [[nefazodonă]], [[propoxifen]] și [[ritonavir]], scad [[Clearance plasmatic|clearance-ul hepatic]] al alprazolamului, ceea ce duce la acumularea acestuia<ref>{{cite journal | authors = Dresser GK, Spence JD, Bailey DG | title = Pharmacokinetic-pharmacodymic consequences and clinical relevance of cytochrome P450 3A4 inhibition | journal = Clinical Pharmacokinetics | volume = 38 | issue = 1 | pages = 41–57 | date = January 2000 | pmid = 10668858 | doi = 10.2165/00003088-200038010-00003 }}</ref> și concomitent la creșterea severității efectelor adverse asociate.<ref name=cpoati>{{cite journal | authors = Greenblatt DJ, Wright CE | title = Clinical pharmacokinetics of alprazolam. Therapeutic implications | journal = Clinical Pharmacokinetics | volume = 24 | issue = 6 | pages = 453–71 | date = June 1993 | pmid = 8513649 | doi = 10.2165/00003088-199324060-00003 }}</ref><ref>{{cite journal | authors = Wang JS, DeVane CL | title = Pharmacokinetics and drug interactions of the sedative hypnotics | journal = Psychopharmacology Bulletin | volume = 37 | issue = 1 | pages = 10–29 | year = 2003 | pmid = 14561946 | doi = 10.1007/BF01990373 | url = http://www.medworksmedia.com/psychopharmbulletin/pdf/12/010-029_PB%20W03_Wang_final.pdf | archive-url = https://web.archive.org/web/20070709230745/http://www.medworksmedia.com/psychopharmbulletin/pdf/12/010-029_PB%20W03_Wang_final.pdf | archive-date = 9 July 2007 }}</ref>
Alprazolamul este [[metabolism|metabolizat]] în principal de către enzimele [[CYP3A4]].<ref name="Otani-2003">{{cite journal | authors = Otani K | title = [Cytochrome P450 3A4 and Benzodiazepines] | language = japoneză | journal = Seishin Shinkeigaku Zasshi = Psychiatria et Neurologia Japonica | volume = 105 | issue = 5 | pages = 631–42 | year = 2003 | pmid = 12875231 }}</ref> Tratamentul asociat cu inhibitori ai CYP3A4, precum: [[cimetidină]], [[eritromicină]], [[norfluoxetină]], [[fluvoxamină]], [[itraconazol]], [[ketoconazol]], [[nefazodonă]], [[propoxifen]] și [[ritonavir]], scad [[Clearance plasmatic|clearance-ul hepatic]] al alprazolamului, ceea ce duce la acumularea acestuia<ref>{{cite journal | authors = Dresser GK, Spence JD, Bailey DG | title = Pharmacokinetic-pharmacodymic consequences and clinical relevance of cytochrome P450 3A4 inhibition | journal = Clinical Pharmacokinetics | volume = 38 | issue = 1 | pages = 41–57 | date = January 2000 | pmid = 10668858 | doi = 10.2165/00003088-200038010-00003 }}</ref> și concomitent la creșterea severității efectelor adverse asociate.<ref name=cpoati>{{cite journal | authors = Greenblatt DJ, Wright CE | title = Clinical pharmacokinetics of alprazolam. Therapeutic implications | journal = Clinical Pharmacokinetics | volume = 24 | issue = 6 | pages = 453–71 | date = June 1993 | pmid = 8513649 | doi = 10.2165/00003088-199324060-00003 }}</ref><ref>{{cite journal | authors = Wang JS, DeVane CL | title = Pharmacokinetics and drug interactions of the sedative hypnotics | journal = Psychopharmacology Bulletin | volume = 37 | issue = 1 | pages = 10–29 | year = 2003 | pmid = 14561946 | doi = 10.1007/BF01990373 | url = http://www.medworksmedia.com/psychopharmbulletin/pdf/12/010-029_PB%20W03_Wang_final.pdf | archive-url = https://web.archive.org/web/20070709230745/http://www.medworksmedia.com/psychopharmbulletin/pdf/12/010-029_PB%20W03_Wang_final.pdf | archive-date = 9 July 2007 }}</ref>

[[Imipramină|Imipramina]] și desipramina au fost raportate pentru creșterea în medie cu 31% și respectiv 20% în tratamentul concomitent cu aprazolam.<ref>{{cite journal |title=FDA SPL Approved Application Filing for NDC Code 0228-3083 (Alprazolam by Actavis Elizabeth LLC)}}</ref> De asemenea, contraceptivele orale combinate reduce clearance-ul alprazolamului, ceea ce duce la creșterea concentrațiilor plasmatice și respectiv la acumularea sa.<ref>{{cite journal | authors = Back DJ, Orme ML | title = Pharmacokinetic drug interactions with oral contraceptives | journal = Clinical Pharmacokinetics | volume = 18 | issue = 6 | pages = 472–84 | date = June 1990 | pmid = 2191822 | doi = 10.2165/00003088-199018060-00004 }}</ref>

[[Etanol|Alcoolul etilic]] este un alt compus cu care interacționează; combinația etanol-alprazolam prezintă un efect de sinergism de potențare, care poate duce la deprimare severă, sedare puternică, schimbări comportamentale și chiar intoxicații. Efectele sunt cu atât mai negative cu cât se crește doza din cele două substanțe.<ref name="Michel L, Lang JP 2003 479–85"/> Asocierea alprazolamului cu planta ''[[Piper methysticum]]'' poate induce o stare [[comă|semi-comatoasă]].<ref>{{cite journal | authors = Izzo AA, Ernst E | title = Interactions between herbal medicines and prescribed drugs: a systematic review | journal = Drugs | volume = 61 | issue = 15 | pages = 2163–75 | year = 2001 | pmid = 11772128 | doi = 10.2165/00003495-200161150-00002 | url = https://www.researchgate.net/publication/11586017 }}</ref> Speciile din genul ''[[Hypericum]]'' (inclusiv [[sunătoare]]a) par a diminua nivelele plasmatice de alprazolam și a reduce efectul său terapeutic.<ref>{{cite journal | authors = Izzo AA | title = Drug interactions with St. John's Wort (Hypericum perforatum): a review of the clinical evidence | journal = International Journal of Clinical Pharmacology and Therapeutics | volume = 42 | issue = 3 | pages = 139–48 | date = March 2004 | pmid = 15049433 | doi = 10.5414/CPP42139 }}</ref><ref>{{cite journal | authors = Madabushi R, Frank B, Drewelow B, Derendorf H, Butterweck V | title = Hyperforin in St. John's wort drug interactions | journal = European Journal of Clinical Pharmacology | volume = 62 | issue = 3 | pages = 225–33 | date = March 2006 | pmid = 16477470 | doi = 10.1007/s00228-006-0096-0 }}</ref><ref>{{cite journal | authors = Izzo AA, Ernst E | title = Interactions between herbal medicines and prescribed drugs: an updated systematic review | journal = Drugs | volume = 69 | issue = 13 | pages = 1777–98 | year = 2009 | pmid = 19719333 | doi = 10.2165/11317010-000000000-00000 }}</ref>


== Farmacologie ==
== Farmacologie ==

Versiunea de la 20 februarie 2020 23:45

Alprazolam
Identificare
Număr CAS28981-97-7[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem2118[3]  Modificați la Wikidata
DrugBank00404[4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider2034[5]  Modificați la Wikidata
UNIIYU55MQ3IZY[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC06817[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL661[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCN05BA12[8]  Modificați la Wikidata
SMILES
CC1=NN=C2N1C3=C(C=C(C=C3)Cl)C(=NC2)C4=CC=CC=C4[3]  Modificați la Wikidata
InChI
InChI=InChI=1S/C17H13ClN4/c1-11-20-21-16-10-19-17(12-5-3-2-4-6-12)14-9-13(18)7-8-15(14)22(11)16/h2-9H,10H2,1H3[3]  Modificați la Wikidata
Date clinice
Cale de administrareorală
Date farmacocinetice
Biodisponibilitate80–90%
Metabolismhepatic / CYP3A4
Timp de înjumătățire11–13 ore
11–16 ore (elib.prel.)[9]
Mod de excrețierenală
Date chimice
FormulăC₁₇H₁₃ClN₄[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară308 u.a.m.[10]  Modificați la Wikidata
Statut legal
Statut legalpsihotrop, tab. III, ℞[11]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alprazolamul, comercializat sub denumirea de Xanax,[12] este un medicament anxiolitic cu acțiune de scurtă durată din clasa bezodiazepinelor.[13] Este de cele mai multe ori utilizat pentru tratamentul tulburărilor anxios-depresive (tratamentul stărilor de anxietate, moderat-severe sau asociate cu depresie) sau în plus și pentru profilaxia tulburărilor de panică și delirium tremens.[12][14] Mai este utilizat în tratamentul greții induse de chimioterapice, în asociere cu alte medicamente.[9] Calea de administrare disponibilă este cea orală, sub formă de comprimate sau comprimate cu eliberare prelungită.[12][9]

Printre cele mai frecvente reacții adverse se numără: somnolența, ataxia, starea de oboseală, instalarea depresiei, cefaleea, uscăciunea gurii și tulburările de memorie.[12][9] O parte din senzația de oboseală și din sedare pot să se îmbunătățească la câteva zile de la debutul tratamentului.[15] Din cauza riscului ridicat de abuz, se recomandă adesea ca alprazolamul să nu fie utilizat ca tratament inițial pentru tulburările de panică.[16] În cazul unei scăderi prea rapide a dozei sau la oprirea bruscă a tratamentului cu alprazolam pot să apară simptome de sevraj.[12][9] De aceea, tratamentul se va întrerupe treptat, cu reducerea progresivă a dozelor.[17] Mecanismul de acțiune este comun cu cel al tuturor benzodiazepinelor, alprazolamul acționând prin potențarea inhibiției neuronale mediate de acidul gama-aminobutiric (GABA), ceea ce duce la efectele anxiolitice, sedative, hipnotice, miorelaxante, anticonvulsivante, amnestice și antidepresive.[18][19]

Medicamentul a fost patentată în 1971 și a fost aprobat pentru uz uman în Statele Unite ale Americii în 1981.[20] Conform legislației din România, alprazolamul este considerat ca fiind un psihotrop și este supus controlului, fiind eliberat în farmacie doar pe baza unei rețete de culoare verde.[11] Este disponibil sub formă de medicament generic.[21] În 2016, era al 19-lea cel mai prescris medicament în Statele Unite.[22]

Utilizări medicale

Comprimate de alprazolam de 0,5 mg

Alprazolamul este de cele mai multe ori utilizat în tratamentul de scurtă durată a tulburărilor de anxietate, al tulburărilor de panică și uneori al greței induse de chimioterapice.[9] Mai este indicat în tratamentul tulburărilor de anxietate generalizată și al tulburărilor de anxietate asociate cu stări depresive.[23] FDA recomandă ca doctorul ce prescrie medicamentul să reevalueze periodic eficacitatea acestuia.[24]

Tulburări de panică

Articol principal: Atac de panică.

Alprazolamul este foarte eficace în tratarea atacurilor de panică moderate până la severe.[24] Totuși, nu mai este medicamentul de primă linie încă de la dezvoltarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei. În Australia, nu mai este recomandat pentru tulburările de panică datorită riscurilor legate de sevraj, toleranță și abuz.[16] Majoritatea studiilor indică faptul că efectul benefic al alprazolamului asupra tulburărilor de panică se menține doar 4 până la 10 săptămâni. Totuși, pentru unii pacienți cu această boală, tratamentul a fost benefic până la opt luni.[23][24]

În Statele Unite, FDA recomandă alprazolamul pentru tratamentul tulburărilor de panică însoțite sau nu de agorafobie.[24] Este recomandat de către World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP) pentru tratamentul tulburărilor de panică la pacienții care nu prezintă istoric de toleranță sau dependență.[25] În România, ANMDM aprobă utilizarea alprazolamului pentru profilaxia sau tratamentul tulburărilor de panică, doza inițială fiind 0,5-1 mg (administrată oral, seara) sau 0,5 mg de 3 ori pe zi.[12]

Tulburări de anxietate

Articol principal: Tulburare de anxietate.

Anxietatea asociată cu depresie răspunde foarte bine la tratamentul cu alprazolam. Studiile clinice au indicat faptul că eficacitatea sa în tulburările de anxietate se limitează la o perioadă de patru luni de tratament.[24] În ciuda studiilor realizate, efectul antidepresiv al alprazolamului este puțin cercetat și face referire doar la perioade scurte de tratament.[26] În urma unui studiu, s-a arătat că unii pacienți aflați în tratament cu doze mari și pe o perioadă de lungă de timp au dezvoltat depresie reversibilă.[27] În Statele Unite, FDA aprobă alprazolamul pentru tratamentul tulburărilor de anxietate sau pentru ușurarea simptomelor anxietății, pe perioadă scurtă. În Regatul Unit, se recomandă un tratament scurt (de 2-4 săptămâni) al anxietății severe acute.[23][28][29] În România, ANMDM aprobă utilizarea alprazolamului pentru tratamentul simptomatic al stărilor de anxietate moderat-severe și al stărilor de anxietate asociate cu depresie, doza inițială fiind 0,75-1 mg și respectiv 1,5 mg, administrată divizat în 3 prize pe zi.[12]

Alte utilizări

În România, ANMDM aprobă utilizarea alprazolamului ca profilaxie și tratament în delirium tremens și în sindromul de abstinență la alcoolici.[12] Această utilizare este comună cu celelalte benzodiazepine, fiind indicate în cazuri severe de abstinență alcoolică.[30] De asemenea, alprazolamul mai este indicat, în asociere cu alte medicamente antiemetice (precum metoclopramid), în tratamentul senzației de greață și al vomei induse de chimioterapice (precum carboplatină).[9][31]

Contraindicații

Toate benzodiazepinele necesită precauții speciale când sunt utilizate de către copii sau de către pacienți care sunt dependenți de alcool sau de droguri. O deosebită importanță trebuie acordată femeilor însărcinate și persoanelor în vârstă, persoanelor care prezintă un istoric de abuz de substanțe (în principal de alcool) și persoanelor care au asociate boli psihiatrice.[32] Utilizarea alprazolamului trebuie făcută sub supraveghere și sub atenta monitorizare a personalului medical la pacienții care prezintă: miastenie gravis, glaucom acut cu unghi închis, deficiențe hepatice severe (precum este ciroza hepatică), apnee în somn severă, depresie respiratorie pre-existentă, insuficiență respiratorie severă, psihoză cronică, hipersensibilitate sau alergie cunoscută la alprazolam sau la alte benzodiazepine și tulburare de personalitate borderline (unde poate induce tendința de suicid).[29][33][34]

Fiind un deprimant al sistemului nervos central, alprazolamul în doze ridicate poate cauza afectarea semnificativă a stării de vigilență și poate induce somnolență și tulburări de concentrare, în special la pacienții care nu sunt obișnuiți cu acest tratament,[35] fiind astfel contraindicat pacienților care au trebuie să conducă autovehicule sau care necesită o stare de atenție crescută.

La pacienții în vârstă trebuie avute în vedere precauții suplimentare datorită posibilității de reacții adverse accentuate, la această categorie de pacienți cel mai adesea fiind întâlnite tulburările de coordonare și somnolența.[36]

Efecte adverse

Reacțiile adverse asociate utilizării alprazolamului

Medicamentele sedative, inclusiv alprazolamul, au fost asociate cu un risc crescut de deces.[37]

Efectele adverse care au fost observate în urma tratamentului cu alprazolam sunt:

Reacții paradoxale

Deși nu este frecvent, alprazolamul poate induce reacții paradoxale, efecte inverse față de cele sedative la nivel central, precum: iritabilitate, comportament agresiv sau ostil (agresivitate și ostilitate),[48] agitație, manie, hiperactivitate, excitație,[49][50][51] nervozitate, furie,[41] agitație, tremor,[52] și insomnie.[12]

În sarcină și alăptare

Supradoză

Dependență și sevraj

Interacțiuni alimentare și medicamentoase

Alprazolamul este metabolizat în principal de către enzimele CYP3A4.[53] Tratamentul asociat cu inhibitori ai CYP3A4, precum: cimetidină, eritromicină, norfluoxetină, fluvoxamină, itraconazol, ketoconazol, nefazodonă, propoxifen și ritonavir, scad clearance-ul hepatic al alprazolamului, ceea ce duce la acumularea acestuia[54] și concomitent la creșterea severității efectelor adverse asociate.[55][56]

Imipramina și desipramina au fost raportate pentru creșterea în medie cu 31% și respectiv 20% în tratamentul concomitent cu aprazolam.[57] De asemenea, contraceptivele orale combinate reduce clearance-ul alprazolamului, ceea ce duce la creșterea concentrațiilor plasmatice și respectiv la acumularea sa.[58]

Alcoolul etilic este un alt compus cu care interacționează; combinația etanol-alprazolam prezintă un efect de sinergism de potențare, care poate duce la deprimare severă, sedare puternică, schimbări comportamentale și chiar intoxicații. Efectele sunt cu atât mai negative cu cât se crește doza din cele două substanțe.[41] Asocierea alprazolamului cu planta Piper methysticum poate induce o stare semi-comatoasă.[59] Speciile din genul Hypericum (inclusiv sunătoarea) par a diminua nivelele plasmatice de alprazolam și a reduce efectul său terapeutic.[60][61][62]

Farmacologie

Alprazolamul este metabolizat în corp în 4-hidroxialprazolam (sus) și α-hidroxialprazolam (jos).

Alprazolamul este un medicament cu potență mare din familia triazolobenzodiazepinelor,[63][64] ceea ce înseamnă că este o benzodiazepină ce conține în structura sa un nucleu triazolic. Fiind o benzodiazepină, are un număr mare de efecte terapeutice, dar și de efecte adverse, întrucât se leagă de receptorii pentru acidul gama-aminobutiric din creier. Receptorii pentru GABA mediază efectele de inhibiție sau de calmare ale alprazolamului asupra sistemului nervos. Alprazolamul și alte triazolobenzodiazepine, precum triazolamul, au proprietăți antidepresive, întrucât structura lor este similară cu cea a antidepresivelor triciclice.[38][65]

Formulare

Detecție

Societate și cultură

Statut legal

Vezi și

Referințe

  1. ^ a b c d alprazolam (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Alprazolam”, alprazolam (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Alprazolam (în engleză), DrugBank, accesat în  
  5. ^ a b Alprazolam (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  6. ^ a b alprazolam (în engleză), ChEBI, accesat în  
  7. ^ a b ALPRAZOLAM (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b Alprazolam (în engleză), DrugBank,  
  9. ^ a b c d e f g „Alprazolam Monograph for Professionals”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  10. ^ a b „Alprazolam”, alprazolam (în engleză), PubChem, accesat în  
  11. ^ a b „Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope”, Portal Legislativ, accesat în  
  12. ^ a b c d e f g h i „Rezumatul caracteristicilor produsului - Xanax comprimate (0,25 mg, 0,5 mg, 1 mg, 2 mg)” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în . 
  13. ^ Goldberg, Raymond (). Drugs Across the Spectrum (în engleză). Cengage Learning. p. 195. ISBN 9781111782009. 
  14. ^ Work Group on Panic Disorder (ianuarie 2009). APA Practice Guideline for the Treatment of Patients With Panic Disorder (ed. 2nd). doi:10.1176/appi.books.9780890423905.154688. 
  15. ^ Pavuluri MN, Janicak PG, Marder SR (). Principles and Practice of Psychopharmacotherapy (ed. 5th). Philadelphia, PA: Wolters Kluwer Health/ Lippincott Williams & Wilkins. p. 535. ISBN 978-1-60547-565-3. 
  16. ^ a b Moylan S, Giorlando F, Nordfjærn T, Berk M (martie 2012). „The role of alprazolam for the treatment of panic disorder in Australia” (PDF). The Australian and New Zealand Journal of Psychiatry. 46 (3): 212–24. doi:10.1177/0004867411432074. PMID 22391278. 
  17. ^ Verster JC, Volkerts ER (). „Clinical pharmacology, clinical efficacy, and behavioral toxicity of alprazolam: a review of the literature”. CNS Drug Reviews. 10 (1): 45–76. doi:10.1111/j.1527-3458.2004.tb00003.x. PMC 6741717 Accesibil gratuit. PMID 14978513. 
  18. ^ Mandrioli, R.; Mercolini, L.; Raggi, M. A. (). „Benzodiazepine Metabolism: An Analytical Perspective”. Current Drug Metabolism. 9 (8): 827–844. doi:10.2174/138920008786049258. PMID 18855614. 
  19. ^ „Alprazolam”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în februarie 2020. 
  20. ^ Fischer, Jnos; Ganellin, C. Robin (). Analogue-based Drug Discovery (în engleză). John Wiley & Sons. p. 536. ISBN 9783527607495. 
  21. ^ „In Pictures: The Most Popular Prescription Drugs”. Forbes. Accesat în . 
  22. ^ „The Top 300 of 2019”. clincalc.com. Accesat în . 
  23. ^ a b c „Xanax (Alprazolam)”. RxList. . 
  24. ^ a b c d e „FDA approved labeling for Xanax revision 08/23/2011” (PDF). Federal Drug Administration. . p. 4. Accesat în . 
  25. ^ Bandelow B, Zohar J, Hollander E, Kasper S, Möller HJ (octombrie 2002). „World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP) guidelines for the pharmacological treatment of anxiety, obsessive-compulsive and posttraumatic stress disorders”. The World Journal of Biological Psychiatry. 3 (4): 171–99. doi:10.3109/15622970209150621. PMID 12516310. 
  26. ^ van Marwijk H, Allick G, Wegman F, Bax A, Riphagen II (iulie 2012). van Marwijk, Harm, ed. „Alprazolam for depression” (PDF). The Cochrane Database of Systematic Reviews. 7 (7): CD007139. doi:10.1002/14651858.CD007139.pub2. PMC 6769182 Accesibil gratuit. PMID 22786504. 
  27. ^ Lydiard RB, Laraia MT, Ballenger JC, Howell EF (mai 1987). „Emergence of depressive symptoms in patients receiving alprazolam for panic disorder”. The American Journal of Psychiatry. 144 (5): 664–5. doi:10.1176/ajp.144.5.664. PMID 3578580. 
  28. ^ „Xanax”. Netdoctor.co.uk. NetDoctor. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ a b „Alprazolam”. British National Formulary. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Williams D, McBride AJ (). „The drug treatment of alcohol withdrawal symptoms: a systematic review”. Alcohol & Alcoholism. 33 (2): 103–115. doi:10.1093/oxfordjournals.alcalc.a008365. PMID 9566471. 
  31. ^ Tsavaris N, Tsoutsos H, Bacoyannis C, Mylonakis N, Karvounis N, Kozatsani-Halividi D, Tsaroucha-Noutsou E, Klinaki A, Kosmidis P (). „Antiemetic efficacy of alprazolam in carboplatin-induced emesis”. Chemotherapy. 37 (5): 364–70. doi:10.1159/000238880. PMID 1804597. 
  32. ^ Authier N, Balayssac D, Sautereau M, Zangarelli A, Courty P, Somogyi AA, Vennat B, Llorca PM, Eschalier A (noiembrie 2009). „Benzodiazepine dependence: focus on withdrawal syndrome”. Annales Pharmaceutiques Francaises. 67 (6): 408–13. doi:10.1016/j.pharma.2009.07.001. PMID 19900604. 
  33. ^ Hori A (februarie 1998). „Pharmacotherapy for personality disorders”. Psychiatry and Clinical Neurosciences. 52 (1): 13–9. doi:10.1111/j.1440-1819.1998.tb00967.x. PMID 9682928. 
  34. ^ Gardner DL, Cowdry RW (ianuarie 1985). „Alprazolam-induced dyscontrol in borderline personality disorder”. The American Journal of Psychiatry. 142 (1): 98–100. doi:10.1176/ajp.142.1.98. PMID 2857071. 
  35. ^ Kozená L, Frantik E, Horváth M (mai 1995). „Vigilance impairment after a single dose of benzodiazepines”. Psychopharmacology. 119 (1): 39–45. doi:10.1007/BF02246052. PMID 7675948. 
  36. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite aoxsemuadi
  37. ^ Kripke DF (februarie 2016). „Mortality Risk of Hypnotics: Strengths and Limits of Evidence” (PDF). Drug Safety. 39 (2): 93–107. doi:10.1007/s40264-015-0362-0. PMID 26563222. 
  38. ^ a b Barbee, J. G. (). „Memory, Benzodiazepines, and Anxiety: Integration of Theoretical and Clinical Perspectives”. The Journal of Clinical Psychiatry. 54 (Suppl): 86–97; discussion 98–101. PMID 8262893. 
  39. ^ Cassano GB, Toni C, Petracca A, Deltito J, Benkert O, Curtis G, Hippius H, Maier W, Shera D, Klerman G (martie 1994). „Adverse effects associated with the short-term treatment of panic disorder with imipramine, alprazolam or placebo” (PDF). European Neuropsychopharmacology. 4 (1): 47–53. doi:10.1016/0924-977X(94)90314-X. hdl:2027.42/31721. PMID 8204996. 
  40. ^ „Side Effects”. Mayo Clinic. . Accesat în . 
  41. ^ a b c Michel L, Lang JP (). „[Benzodiazepines and forensic aspects]” [Benzodiazepines and Forensic Aspects]. L'Encephale (în franceză). 29 (6): 479–85. PMID 15029082. 
  42. ^ a b Rawson NS, Rawson MJ (). „Acute adverse event signalling scheme using the Saskatchewan Administrative health care utilization datafiles: results for two benzodiazepines”. Canadian Journal of Clinical Pharmacology. 6 (3): 159–66. PMID 10495368. 
  43. ^ a b „Alprazolam – Complete Medical Information Regarding This Treatment of Anxiety Disorders”. Medicinenet.com. MedicineNet. Accesat în . 
  44. ^ a b „Alprazolam Side Effects, Interactions and Information”. Drugs.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Noyes R, DuPont RL, Pecknold JC, Rifkin A, Rubin RT, Swinson RP, Ballenger JC, Burrows GD (mai 1988). „Alprazolam in panic disorder and agoraphobia: results from a multicenter trial. II. Patient acceptance, side effects, and safety”. Archives of General Psychiatry. 45 (5): 423–8. doi:10.1001/archpsyc.1988.01800290037005. PMID 3358644. 
  46. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Dobb2017
  47. ^ Elie R, Lamontagne Y (iunie 1984). „Alprazolam and diazepam in the treatment of generalized anxiety”. Journal of Clinical Psychopharmacology. 4 (3): 125–9. doi:10.1097/00004714-198406000-00002. PMID 6145726. 
  48. ^ Rapaport M, Braff DL (ianuarie 1985). „Alprazolam and hostility”. The American Journal of Psychiatry. 142 (1): 146a–146. doi:10.1176/ajp.142.1.146a. PMID 2857070. 
  49. ^ Arana GW, Pearlman C, Shader RI (martie 1985). „Alprazolam-induced mania: two clinical cases”. The American Journal of Psychiatry. 142 (3): 368–9. doi:10.1176/ajp.142.3.368. PMID 2857534. 
  50. ^ Strahan A, Rosenthal J, Kaswan M, Winston A (iulie 1985). „Three case reports of acute paroxysmal excitement associated with alprazolam treatment”. The American Journal of Psychiatry. 142 (7): 859–61. CiteSeerX 10.1.1.461.6316 Accesibil gratuit. doi:10.1176/ajp.142.7.859. PMID 2861755. 
  51. ^ Reddy J, Khanna S, Anand U, Banerjee A (august 1996). „Alprazolam-induced hypomania”. The Australian and New Zealand Journal of Psychiatry. 30 (4): 550–2. CiteSeerX 10.1.1.941.5119 Accesibil gratuit. doi:10.3109/00048679609065031. PMID 8887708. 
  52. ^ Béchir M, Schwegler K, Chenevard R, Binggeli C, Caduff C, Büchi S, Buddeberg C, Lüscher TF, Noll G (iulie 2007). „Anxiolytic therapy with alprazolam increases muscle sympathetic activity in patients with panic disorders”. Autonomic Neuroscience. 134 (1–2): 69–73. doi:10.1016/j.autneu.2007.01.007. PMID 17363337. 
  53. ^ Otani K (). „[Cytochrome P450 3A4 and Benzodiazepines]”. Seishin Shinkeigaku Zasshi = Psychiatria et Neurologia Japonica (în japoneză). 105 (5): 631–42. PMID 12875231. 
  54. ^ Dresser GK, Spence JD, Bailey DG (ianuarie 2000). „Pharmacokinetic-pharmacodymic consequences and clinical relevance of cytochrome P450 3A4 inhibition”. Clinical Pharmacokinetics. 38 (1): 41–57. doi:10.2165/00003088-200038010-00003. PMID 10668858. 
  55. ^ Greenblatt DJ, Wright CE (iunie 1993). „Clinical pharmacokinetics of alprazolam. Therapeutic implications”. Clinical Pharmacokinetics. 24 (6): 453–71. doi:10.2165/00003088-199324060-00003. PMID 8513649. 
  56. ^ Wang JS, DeVane CL (). „Pharmacokinetics and drug interactions of the sedative hypnotics” (PDF). Psychopharmacology Bulletin. 37 (1): 10–29. doi:10.1007/BF01990373. PMID 14561946. Arhivat din original (PDF) la . 
  57. ^ „FDA SPL Approved Application Filing for NDC Code 0228-3083 (Alprazolam by Actavis Elizabeth LLC)”. 
  58. ^ Back DJ, Orme ML (iunie 1990). „Pharmacokinetic drug interactions with oral contraceptives”. Clinical Pharmacokinetics. 18 (6): 472–84. doi:10.2165/00003088-199018060-00004. PMID 2191822. 
  59. ^ Izzo AA, Ernst E (). „Interactions between herbal medicines and prescribed drugs: a systematic review”. Drugs. 61 (15): 2163–75. doi:10.2165/00003495-200161150-00002. PMID 11772128. 
  60. ^ Izzo AA (martie 2004). „Drug interactions with St. John's Wort (Hypericum perforatum): a review of the clinical evidence”. International Journal of Clinical Pharmacology and Therapeutics. 42 (3): 139–48. doi:10.5414/CPP42139. PMID 15049433. 
  61. ^ Madabushi R, Frank B, Drewelow B, Derendorf H, Butterweck V (martie 2006). „Hyperforin in St. John's wort drug interactions”. European Journal of Clinical Pharmacology. 62 (3): 225–33. doi:10.1007/s00228-006-0096-0. PMID 16477470. 
  62. ^ Izzo AA, Ernst E (). „Interactions between herbal medicines and prescribed drugs: an updated systematic review”. Drugs. 69 (13): 1777–98. doi:10.2165/11317010-000000000-00000. PMID 19719333. 
  63. ^ Skelton, K. H.; Nemeroff, C. B.; Owens, M. J. (). „Spontaneous Withdrawal from the Triazolobenzodiazepine Alprazolam Increases Cortical Corticotropin-Releasing Factor mRNA Expression”. Journal of Neuroscience. 24 (42): 9303–9312. doi:10.1523/JNEUROSCI.1737-04.2004 Accesibil gratuit. PMID 15496666. 
  64. ^ Chouinard, G. (). „Issues in the Clinical Use of Benzodiazepines: Potency, Withdrawal, and Rebound”Necesită înregistrare gratuită. Journal of Clinical Psychiatry. 65 (Suppl 5): 7–12. PMID 15078112. 
  65. ^ White, G.; Gurley, D. A. (). „α Subunits Influence Zn Block of γ2 Containing GABAA Receptor Currents”. NeuroReport. 6 (3): 461–464. doi:10.1097/00001756-199502000-00014. PMID 7766843. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alprazolam
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alprazolam&oldid=13292135