Sari la conținut

Înscenarea de la Tămădău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sentința procesului liderilor PNȚ, publicată în ziarul Scânteia la 13 noiembrie 1947

Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău a fost un incident petrecut la 14 iulie 1947. Unui număr important de fruntași ai Partidului Național Țărănesc le-a fost oferită ocazia de a fugi în străinătate. La aerodromul din Tămădău însă, autoritățile comuniste i-au arestat pe fugari și i-au pus sub acuzare pentru „încercare de fugă într-o țară străină”.[1][2]

Întreaga afacere a fost o provocare organizată de Partidul Comunist pentru a justifica desființarea PNȚ, lucru care s-a și întâmplat ulterior, în noiembrie 1947. Ca urmare a ”înscenării de la Tămădău” a fost organizat un proces-spectacol, după modelul sovietic, în care liderii național-țărăniști au fost judecați și condamnați la închisoare, pe perioade lungi (în mod normal, după cum relata N. Carandino, pentru încercarea ilegală de părăsire a țării pedepsele erau între 3 și 6 luni).

Printre fruntașii țărăniști arestați la Tămădău s-au numărat Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino și alții.

  1. ^ Dinu Giurescu. „Operațiunea Tămădău şi arestarea liderilor PNŢ”. Accesat în . 
  2. ^ Țimonea, Dorin (). „„Înscenarea de la Tămădău", grosolănia folosită de comunişti pentru desfiinţarea PNŢ şi arestarea liderilor ţărănişti”. Adevărul. Accesat în . [nefuncțională]
  • N. Carandino, Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste, ediție îngrijită de Paul Lăzărescu, note de Andrea Dobeș (București: Fundația Academia Civică, 2017);


 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.