Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate

Articole de calitate

Propuneri

Criterii

Procedură

Arhivă

Această pagină găzduiește propunerile de acordare a statutului de articol de calitate și cele de reevaluare a articolelor care au deja acest statut. Pentru ca un articol să primească și să-și păstreze statutul de calitate el trebuie să respecte cele mai înalte standarde în privința conținutului și a formei de prezentare, precizate printr-o serie de criterii.

Primirea și păstrarea statutului se fac în urma unor discuții în care utilizatorii își exprimă opiniile cu privire la nivelul de calitate al articolelor. Aceste discuții au loc sub forma unor liste de obiecții la care autorii trebuie să răspundă prin modificarea corespunzătoare a articolului. În finalul discuției unul dintre responsabilii cu articolele de calitate apreciază dacă s-a ajuns la un consens în privința calității articolului și ia decizia potrivită.

Detaliile despre procedură pot fi consultate la pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reguli.

Procedura de nominalizare Nominalizările pot fi făcute doar de către utilizatorii cu minim 100 de contribuții, și minim 30 de zile vechime la Wikipedia în limba română. Înainte de a nominaliza un articol, asigurați-vă că îndeplinește toate criteriile de calitate. Introduceți formatul {{PAC}} la începutul articolului pe care îl nominalizați și apoi salvați pagina. Din formatul PAC, dați clic pe „Creați pagina de nominalizare”. Completați formularul de nominalizare preîncărcat justificând de ce credeți că articolul este unul de calitate, semnați-vă cu patru tilde (~~~~) și salvați pagina. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Titlul articolului}} și introduceți-l la începutul secțiunii de propuneri. Înlocuiți „Titlul articolului” cu titlul propriu-zis. Modificați pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Număr, adunând numărul de acolo cu 1. Exprimarea opiniilor Articolele propuse spre evaluare sau reevaluare pot fi comentate de către oricine. Recomandăm totuși utilizatorilor anonimi să-și creeze un cont (sau să se autentifice) pentru a putea fi contactați ulterior în legătură cu comentariile făcute. În primul rând citiți cu mare atenție articolul și evaluați în ce măsură acesta îndeplinește toate criteriile de calitate. Dacă subiectul articolului nu vă este familiar, menționați acest lucru. Puteți evalua și astfel de articole, dar în acest caz nu veți reuși să comentați decât aspecte de formă. Opiniile se introduc apăsând pe butonul modifică din dreptul secțiunii corespunzătoare. Butonul modifică pagina de sus nu poate fi folosit. Pentru a susține promovarea articolului nominalizat în forma curentă, fără alte modificări, scrieți De acord și expuneți motivele. Dacă sunteți unul dintre autori precizați acest lucru. Pentru a vă opune promovării în forma curentă, scrieți Împotrivă sau Obiecții și faceți o listă cu abaterile de la criterii. Autorii se vor strădui să modifice articolul pentru a rezolva problemele ridicate (sau vă vor explica de ce obiecțiile nu sunt valide). Obiecțiile vagi, care nu pot fi rezolvate direct prin modificări ale articolului, vor fi ignorate. Vă rugăm să reveniți ulterior la pagina nominalizării pentru a vedea dacă autorii au rezolvat problemele. Pe măsură ce modificările făcute în articol răspund în mod satisfăcător obiecțiilor, tăiați propriile comentarii (cu <s> ... </s>), iar atunci când nu mai aveți nici o obiecție nerezolvată tăiați și cuvântul Împotrivă sau Obiecții și scrieți De acord înaintea lui. Autorii modifică articolul pe perioada dezbaterii pentru a răspunde obiecțiilor. Pe măsură ce rezolvă problemele, autorii vor comunica acest lucru dedesubtul fiecărui comentariu în parte, dar nu vor tăia sau șterge comentariile evaluatorilor, ci vor aștepta s-o facă aceștia. Puteți ajuta în procesul de evaluare și prin sugestii care nu reflectă neapărat o susținere sau o obiecție. În acest caz scrieți la început Comentariu. Vă rugăm să nu folosiți în dezbateri imagini — de genul — și nici formate cu texte gata scrise, deoarece acestea încetinesc sau întrerup încărcarea paginii.

Felicitări tuturor celor care scriu articole de calitate!

De asemenea le mulțumim participanților din cadrul dezbaterilor de mai jos.

În același timp le suntem recunoscători celor care fac completări și corecturi în articolele propuse ori reevaluate.

Propuneri

Celelalte Cuvinte I

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale Articolul acoperă toate aspectele subiectului, în acest caz un album muzical. Include informații referitoare la contextul apariției, conține prezentarea pieselor, conține informații despre grafica albumului și alte editări. De asemenea, are și casetă tehnică. Articolul este bine documentat, cu referințe exacte și bibliografie. Din punct de vedere estetic, articolul este bine structurat. Nu conține greșeli gramaticale sau exprimări ambigue. Musichistory2009 (discuție) 14 iulie 2017 03:09 (EEST)

Celelalte Cuvinte II

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale Articolul acoperă toate aspectele subiectului, în acest caz un album muzical. Include informații referitoare la contextul apariției, conține prezentarea pieselor, conține informații despre grafica albumului și alte editări. De asemenea, are și casetă tehnică. Articolul este bine documentat, cu referințe exacte și bibliografie. Din punct de vedere estetic, articolul este bine structurat. Nu conține greșeli gramaticale sau exprimări ambigue. Musichistory2009 (discuție) 14 iulie 2017 03:09 (EEST)

Studiile lui Nicolae Grigorescu la Paris

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Articol inedit si exhaustiv despre perioada de studii a lui Grigorescu la Paris. Asybaris ^aport 8 iulie 2017 21:33 (EEST)

Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Am adus un text suplimentar la capitolul TABLOUL care clarifica interesul si impactul operei in randul populatiei. Consider ca este suficient de bine inchegat cu informatii de calitate. Eventualele scapari vor fi completate la momentul in care se vor gasi surse. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:53 (EEST)

Mutat de la Discuție:Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)/AB1#Evaluare

Intuitiv, aș spune că pentru AC mai e de lucru - în sensul că mai trebuie scormonit după anumite aspecte:

• Influențele culturale pe care tabloul le-a exercitat - cred că aici va fi mai greu va fi găsit material.

Am introdus un text consistent la capitolul TABLOUL in care se vede interesul de public. Influentele culturale nu prea le inteleg. Cand spui influente culturale te referi, in intelesul meu, la influentele catre alte culturi... cultura chineza, cultura Poloniei, cultura Serbiei, cultura Sbrska etc. Astea din urma nu sunt culturi ci spatii geografice in care se manifesta traditiile, ele nefiind culturi, am mai discutat. De spus ar fi popularizarea in manualele de invatamant a imaginii tabloului, adica punctul trei de mai jos... din cate inteleg. Da'... nu am surse din astea. Am cautat ceva pe net, dar nu am gasit nimic. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)

Reformulez: a avut vreo influență asupra picturii altora ? Există copii sau prelucrări cunoscute/ celebre ? A fost model pentru diverse ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)

Daca exista copii cunoscute / celebre, celebre nu puteau fi, fie vorba intre noi, Oprescu, Motroc, Cebuc, Popescu, Brezianu enumerandu-i doar pe cei de dupa 1950 incoace pana in 2009 de unde am bibliografie ar fi spus ceva, nu? Zic si eu, doar nu e o copie celebra si neconsemnata pana acum 10 ani de zile, parerea mea. N-am surse ptr asa ceva. Vrei sa consemnez spune o sursa care zice asa ceva, o caut si scriu aici-așa. Nu? Asa pot face si eu teorii fantasmagorice care pot avea suport in realitate prin extensia logica comparativa cu alte subiecte de acest gen. Despre deteriorari spune doar sursa de la romania libera care nu este sustinuta de referinte. Am preluat informatiile de acolo pentru ca sunt prea bine scrise fara sa aibe un suport informativ autentic. DAR, se face referire cum ca s-ar deteriora si nu ca s-a deteriorat. Trecerea la Pinacoteca s-a facut ca masura de preventie. Acum ... poate a mai dat vreun restaurator cu pensula pe tablou, dar nu am surse de asa ceva. Pot veni si eu cu o supozitie ce tine de realitate. Aceasta este urmatoarea: uitandu-ma la TVEU am vazut cu ocazia unui interviu a lui MIHAI GADEA cu Carmen Dan ministreasa de la interne, ca plimbandu-se ei asa smecheri cum erau prin palatul de interne... am vazut la TVEU Atacul de la Smardan aninat pe holul ministerului. Imediat dupa asta am vazut pe net articolul cu conservarea lui de la Muzeul de Istorie. Am ramas interzis. Inseamna ca este o copie sau tabloul de la muzeu a fost adus la minister dupa aparitia articolului de pe net. Deci... as putea zice si eu ca un pictoras a facut o copie, dar nu sunt sigur de asta. Sunt de parere ca cei ce doresc sa-si spuna parerea aici s-o faca. Eu cred in continuare ca articolul spune prea multe pentru a ramane la stadiul de AB. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:21 (EEST)

Uite am gasit o sursa care spune ca Atacul de la Smardan nu mai exista de fapt. El a fost rupt pe bucati si furat in intregime in timpul Revolutiei din 89. Sursa asta am mai vazut-o pe parcursul intocmirii articolului dar nu am luat-o in considerare. O pun la incertitudini? E pe linkedin, asta-i sursa de incredere? Yo nu cred. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:52 (EEST)P.S. Oricum individul spune despre studiul de la MNAR nu despre pictura de la MIR. Daca a fost furat studiul de la MNAR la revolutie si tabloul de la MIR sta prin depozite atunci se explica secretomania ce inconjoara decizia de a nu le expune in muzee. Daca faptul este adevarat, trebuie sa se nasca un scriitor sau critic sau istoric notabil care sa publice aceste informatii pentru a putea sa le punem noi pune pe wiki conform ceritelor de editare. Ori, acest lucru tine de viitor, nu de actualitate informationala.

• Ceva mai mult despre circulația în sine a tabloului și a schițelor (există deja date în text)

Tabloul nu a circulat. A fost la Primaria Capitalei pana in anul 1910, an in care a intrat la Pinacoteca statului ca bun de patrimoniu. Circulatia schitelor nu cred ca-i deosebit de relevanta, este mai mult o chestiune de detaliu.Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)

Bun și când a fost expus apoi la MNIR ? Să zicem că eu (un simplu cititor - de exemplu) habar nu am unde a fost Pinacoteca Statului și ce înseamnă asta exact. Deci "pe strada... în clădirea ...., între anii.... Din ... a fost relocat la MNIR unde a fost expus... etc...etc." Au existat deteriorări consemnate sau restaurări ale tabloului făcute de specialiști ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)

Buna intrebare !!! Chestiunea asta nu apartine tabloului in sine. De exemplu: Pinacoteca Bucureștiului daca citesti vei vedea pe unde avea depozitele pe unde s-a mutat de-a lungul vremurilor. Astazi Pinacoteca Bucurestiului nu are sala de expozitii si a fost asimilata in spatiul mare de la etaj al Muzeului Șuțu de la Universitate. Acum, nu stiu daca Pinacoteca statului cum era ea denumita atunci este acelasi lucru cu Pinacoteca Bucurestiului, nu stiu nici daca ala care a scris articolul are habar de o diferenta dintre Pinacoteca statului (daca o fi existand asa ceva) si cea a Bucurestiului. Intram aici in alt subiect referitor la spatiile expozitionale ale Muzeul National de Arta al Romaniei care patroneazza de fapt mai multe muzee din Bucuresti ca si din tara, exceptie facand muzeele private care nu au fost donate statului. Este mult de discutat asa ceva si nici nu cred ca cineva a facut o astfel de analiza doar pentru Atacul de la Smardan. Nu stiu ce sa zic. Imi ceri ceva care ma depaseste in chestiunea asta. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:08 (EEST)

• Ceva mai mult despre preluarea ca simbol a imaginii de către mediul cultural + al istoriei oficiale (există deja câteva date în text)

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 4 iulie 2017 18:50 (EEST)

Zorba Grecul (roman)

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Discuția de la propunerea de AC reprezintă continuarea discuției de la Discuție:Zorba Grecul (roman)/AB1.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iunie 2017 22:39 (EEST)

Victoraș Iacob

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Articolul de față prezintă în detaliu activitatea fotbalistului Victoraș Iacob, regăsindu-se tote golurile marcate de fotbalist. Este redactat în stilul articolului Dorin Goian, care este tot AC. Menționez din timp că nu este o traducere de la en:wp și că am epuizat sursele disponibile pentru articolul de față. Am inclus tot ce am găsit despre viața personală la capitolul Biografie, așa cum s-a cerut și în alte locuri.— Ionutzmovie discută 24 februarie 2017 12:54 (EET)

Pentru - Foarte bun articolul, plin de informatii referentiate, echilibrat si scris ingrijit cu exprimari corespunzatoare statutului pe care-l va avea. Nu l-am citit in intregime ci pe sarite si nu cred ca ar exista greseli majore. Am remarcat ca ati folosit prezentul, cand de fapt trebuia trecutul. E retras din activitate deci nu poti spune este un fotbalist retras din activitate ci ca a fost un fotbalist roman, astazi casnic <?> si de spus ce este el azi: antrepenor, om de afaceri, casnic, finantatoe, antrenor, bagator de seama etc. De verificat timpul verbelor in tot articolul in acest sens. Problema este ca-i in viata si articolul trebuie updatat anual. Asybaris ^aport 6 iunie 2017 00:20 (EEST)

The Last of Us

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Am observat că de la retrogradarea articolului Chrono Trigger în 2011 nu mai avem niciun articol din domeniul jocurilor video la AC. Din acest motiv, am tradus acest articol de la Wikipedia engleză pentru a servi ca model.— Ionutzmovie discută 24 februarie 2017 12:10 (EET)

Józef Piłsudski

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Traducere a variantei de la Wikipedia engleză, unde are statutul de AC.— Ionutzmovie discută 14 februarie 2017 03:01 (EET)

Este o traducere proaspătă, asistată de traducerea automată din CX, și cred că are nevoie de o citire a cuiva care să-i netezească asperitățile exprimării. —Andrei^discuție 14 februarie 2017 10:21 (EET)

Italia

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Tradus de Andrei Stroe de la en:wp. Diferența între articolul lor și cel de la noi este făcută de numărul mai mare de referințe, pe care le-am adăugat în pregătirea articolului pentru AB.— Ionutzmovie discută 8 septembrie 2016 14:45 (EEST)

Am citit până la "unificarea Italiei" și am corectat câteva probleme minore. Ce mi-a atras atenția este nomenclatura amestecată: Neapole, dar Sardinia. Cred că ar trebui găsite pe cât posibil surse românești și folosită o nomenclatură uniformă.--Strainu (دسستي‎)  24 septembrie 2016 18:59 (EEST)

Între timp am adăugat legătură spre Regatul de Neapole.— Ionutzmovie discută 24 septembrie 2016 22:15 (EEST)

Mmm, tot n-are sens: În secolele al XIV-lea și al XV-lea, cele 2 țări au fost doar ocazional unite, după cum e descris în secțiunea Regatul angevin al Neapolelui. Pe de altă parte, dacă Regatul de Neapole a fost nume informal folosit pentru a desemna formațiunea statală cunoscută drept Regatul Siciliei, de ce sunt cele 2 articole separate?--Strainu (دسستي‎)  26 septembrie 2016 17:20 (EEST)

Era cunoscut ca regatul Siciliei, dar nu mai avea în componență Sicilia, iar regatul Siciliei era cunoscut ca Regatul de Trinacria.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 11:21 (EET)

Am terminat de citit secțiunea de istorie și am remarcat că lipsește secțiunea de Bibliografie. Ar putea fi preluată cea de la en.wp, dar și aceea pare incompletă: nu găsesc nicio intrare corespunzătoare notei "(Bosworth (2005), pp. 49.)".--Strainu (دسستي‎)  29 septembrie 2016 13:14 (EEST)

Rezolvat cu Bosworth. Restul le-aș include direct la note și nu separat la Bibliografie, pentru că ele nu se repetă de mai multe ori.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:27 (EEST)

Secțiunea "Geografie":

• lungimea frontierelor nu iese la socoteală. Dacă aduni toate frontierele enumerate ies 2670,4 km, nu 7600 km. Dacă înlocuim valoarea de 740 km de coastă (total nerealist, sunt cel puțin 10° de latitudine pe fiecare parte, adică cca. 2*10*111=2220 km, plus insulele) cu valoarea de la it.wp, de 7456 km (mult mai realistă, dar cu sursa moartă), totalul dă 9386,4 km (să zicem rotunjit 9400).

Valoarea de 7600 km e luată din https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/it.html unde se menționează Coastline: 7600 km. Cred că trebuie șters „și frontieră”, nu are nici o legătură cu sursa.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:20 (EEST)

• secțiunea de geologie e foarte sumară. Se poate aduce conținut de la ip.wp.--Strainu (دسستي‎)  29 septembrie 2016 14:17 (EEST)

Mă voi ocupa de crearea secțiunii despre geologie din surse tipărite sau online în engleză, în cazul în care nu găsesc referințe pentru a folosi materialul de la it:wp.— Ionutzmovie discută 18 februarie 2017 06:27 (EET)

Secțiunea "Armata":

• "Ea este în curs de echipare cu un portavion mai mare" - când? Stabilitatea articolului e afectată

Sursa zice „On June 10, 2009, ITS Cavour was finally launched”. Am adăugat în text.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:39 (EEST)

• "În perioada modernă, ca membră a NATO..." - e o exprimare nefericită. În Epoca modernă NATO nu exista, iar altă definiție precisă pentru "perioada modernă" nu cred că există.

Reformulat conform sursei în „După intrarea în NATO în 1949”.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:39 (EEST)

La împărțirea administrativă este necesar precizarea anului la populație.

În secțiunea "Economie", mi se pare înșelătoare comparația când cu UE, când cu zona Euro (fraza " În ciuda recentei crize mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al Italiei rămâne aproximativ egal cu media UE, iar rata șomajului (12,6%) este puțin mai mare decât media zonei Euro."). Cred că ambele comparații trebuie făcut ce aceeași bază, caz în care fraza ar trebui schimbată. Afirmația că Italia ar fi cel mai mare producător mondial de vinuri e instabilă (vezi istoricul de la [1]) și ar trebui înlocuită cu "e în top 3" sau ceva de genul.--Strainu (دسستي‎)  2 octombrie 2016 21:44 (EEST)

Da, dar dacă a doua sursă zice una, nu putem schimba în alta chiar și cu scopul de a păstra proporțiile. Pentru producător de vin ar trebui actualizat și adăugată data statisticii, top 3 e ambiguu, mi s-ar părea o formulare evazivă.— Ionutzmovie discută 1 ianuarie 2017 01:59 (EET)

"Top 3" Nu mi se pare o afirmație instabilă atât timp cât se dă ca sursă site-ul menționat mai sus. Sursele nu sunt bătute în cuie, dacă nu-s bune, trebuie căutate altele. Eurostat are statistici pentru toate aceste date.--Strainu (دسستي‎)  23 ianuarie 2017 10:17 (EET)

@Strainu:, la Eurostat datele pentru Italia se opresc la 2013 [2]. Poate mai e alt link și nu am găsit eu.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 10:41 (EET)

Am modificat în „În 2010 Italia a fost cel mai mare producător mondial de vinuri.”, după cum spune sursa.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 10:43 (EET)

Am separat cele două afirmații și am venit cu date exacte. PIB-ul nominal al Italiei este al patrulea din zona Euro, cu 1,642.4 miliarde de euro. Rata șomajului, 11,9% în noiembrie 2016, este a patra din zona Euro.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 11:10 (EET)

Am mai găsit detalii despre granițele terestre: total: 1,836.4 km tot la CIA factbook. Am modificat în articol.[3]— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 11:13 (EET)

Danemarca

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Tradus de Andrei Stroe de la en:wp. Diferența între articolul lor și cel de la noi este făcută de numărul mai mare de referințe, pe care le-am adăugat în pregătirea articolului pentru AB.— Ionutzmovie discută 8 septembrie 2016 14:47 (EEST)

Trebuie completată și bibliografia. Eu am descoperit că din prima coloană de referințe lipsesc:

• Scocozza 1997
• Parker
• Scocozza & Jensen 1999
• Stone et al. 2008--Strainu (دسستي‎)  12 octombrie 2016 18:38 (EEST)

Scocozza & Jensen 1999 este deja.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 18:51 (EEST)

Hehe, eu am crezut că Grethe e un alt autor. Greșeala mea.--Strainu (دسستي‎)  12 octombrie 2016 18:54 (EEST)

Mă uit acum peste toate, unele sunt deja în text dar nu sunt menționate în bibliografie.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 18:55 (EEST)

Am terminat cu ele, dacă mi-a scăpat ceva anunțați-mă.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:12 (EEST)

Informațiile din introducere neacoperite în textul extins, ar trebui poate dezvoltate.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 octombrie 2016 20:57 (EEST)

La care informații vă referiți mai exact? Dacă e vorba de indici nu cred că are rost să se mai repete aceleași statistici în corpul articolului.— Ionutzmovie discută 10 noiembrie 2016 08:59 (EET)

Dacă e vorba de informații privind apartenența la diferite organizații, cred că astfel de informații ar lungi prea mult articolul și și-ar avea locul în paginile dedicate organizațiilor menționate.— Ionutzmovie discută 1 ianuarie 2017 02:00 (EET)

Accipiter Q. Gentilis, repet întrebarea pe care am pus-o la 10 noiembrie.— Ionutzmovie discută 31 ianuarie 2017 08:30 (EET)

Se află cam pe aici:

• „având și două țări constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord”. - țări ?

Înlocuit țări cu teritorii autonome. Problema este dezbătută mai pe larg în subsecțiunea Groenlanda și Insulele Feroe.— Ionutzmovie discută 22 martie 2017 01:23 (EET)

• „această structură politică este denumită rigsfælleskabet.

Din nou, aceeași problemă este dezbătută în subsecțiunea amintită mai sus.— Ionutzmovie discută 22 martie 2017 01:17 (EET)

• „Danemarca este și membră a OSCE.”
• „S-a clasat frecvent pe primul loc ca cea mai fericită[6][7] și mai puțin coruptă țară din lume.[8] În 2015, Danemarca a fost clasată pe locul patru după Indicele Dezvoltării Umane,[9] pe locul cinci după Indicele Democrației[10] și pe locul întâi după Indicele de Percepție a Corupției.[11] Limba națională, daneza, este strâns înrudită cu suedeza și norvegiana, cu care împărtășește strânse legături istorice și culturale.[12] Danemarca, împreună cu Suedia și Norvegia, face parte din regiunea culturală denumită „Scandinavia”[13] și este membră în Consiliul Nordic.[14]”

Fericit mi se pare un termen subiectiv, de văzut dacă îl pot înlocui cu mobilitate socială. Partea cu Indicele Dezvoltării Umane se regăsește la subsecțiunea Educația, despre daneză în secțiunea Demografie (trebuie dezvoltată, marcaj pentru mine). Apartenența la organizații mai mici ar trebui să fie acoperită în infocasetă ca să nu lungim articolul principal cu ceva care nu este esențial.— Ionutzmovie discută 22 martie 2017 01:23 (EET)

Completare:

• Danemarca propriu-zisă este zona hegemonială, unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă.[2]” - nu mi-e clar de unde reiese asta din textul în care se spune că Regatul Danemarcei nu are un unic sistem judiciar unificat – Danemarca propriu-zisă îl are pe al ei, Groenlanda un altul, iar Insulele Feroe îl au pe al lor, sau Acestor teritorii li s-au delegat puteri extinse, ele având propriile guverne și legislative, fiind autonome în ce privește problemele interne. La unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă aș reformula/ adăuga ăuțin text într-un sens în care să rezulte din ce punct de vedere instanțele respective sunt superioare.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 februarie 2017 00:47 (EET)

Reevaluări

Puteți propune reevaluarea unui articol de calitate atunci când aveți argumente că acesta nu îndeplinește criteriile de calitate. Discuția se va desfășura după aceeași procedură ca în cazul articolelor nominalizate pentru acordarea statutului. Pentru a propune reevaluarea unui articol urmați acești pași: Introduceți formatul {{RAC}} în articolul ce vreți să îl propuneți spre reevaluare și salvați pagina. Din formatul RAC, dați clic pe „lăsați un comentariu”. Va apărea o pagină nouă, unde va trebui să spuneți motivele pentru care considerați că articolul trebuie reevaluat, semnați-vă cu patru tilde (~~~~), și salvați. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/nume articol}}, și introduceți-l în partea superioară a listei de reevaluări. Înlocuiți „nume articol” cu numele propriu-zis al articolului. Pentru a vă exprima opinia vă rugăm să începeți comentariile prin cuvinte precum Păstrează sau Retrage și să vă argumentați opiniile. Evident că în acest caz nu se poate ajunge la un consens total cu privire la păstrarea calificativului, din moment ce există oricum cel puțin o părere care să susțină retragerea calificativului, anume cea a persoanei care a propus retragerea. Responsabilii cu articolele de calitate vor decide dacă este justificată retragerea calificativului conform părerilor exprimate.