Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate

Articole de calitate

Propuneri

Criterii

Procedură

Arhivă

Această pagină găzduiește propunerile de acordare a statutului de articol de calitate și cele de reevaluare a articolelor care au deja acest statut. Pentru ca un articol să primească și să-și păstreze statutul de calitate el trebuie să respecte cele mai înalte standarde în privința conținutului și a formei de prezentare, precizate printr-o serie de criterii.

Primirea și păstrarea statutului se fac în urma unor discuții în care utilizatorii își exprimă opiniile cu privire la nivelul de calitate al articolelor. Aceste discuții au loc sub forma unor liste de obiecții la care autorii trebuie să răspundă prin modificarea corespunzătoare a articolului. În finalul discuției unul dintre responsabilii cu articolele de calitate apreciază dacă s-a ajuns la un consens în privința calității articolului și ia decizia potrivită.

Detaliile despre procedură pot fi consultate la pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reguli.

Procedura de nominalizare Nominalizările pot fi făcute doar de către utilizatorii cu minim 100 de contribuții, și minim 30 de zile vechime la Wikipedia în limba română. Înainte de a nominaliza un articol, asigurați-vă că îndeplinește toate criteriile de calitate. Introduceți formatul {{PAC}} la începutul articolului pe care îl nominalizați și apoi salvați pagina. Din formatul PAC, dați clic pe „Creați pagina de nominalizare”. Completați formularul de nominalizare preîncărcat justificând de ce credeți că articolul este unul de calitate, semnați-vă cu patru tilde (~~~~) și salvați pagina. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Titlul articolului}} și introduceți-l la începutul secțiunii de propuneri. Înlocuiți „Titlul articolului” cu titlul propriu-zis. Modificați pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Număr, adunând numărul de acolo cu 1. Exprimarea opiniilor Articolele propuse spre evaluare sau reevaluare pot fi comentate de către oricine. Recomandăm totuși utilizatorilor anonimi să-și creeze un cont (sau să se autentifice) pentru a putea fi contactați ulterior în legătură cu comentariile făcute. În primul rând citiți cu mare atenție articolul și evaluați în ce măsură acesta îndeplinește toate criteriile de calitate. Dacă subiectul articolului nu vă este familiar, menționați acest lucru. Puteți evalua și astfel de articole, dar în acest caz nu veți reuși să comentați decât aspecte de formă. Opiniile se introduc apăsând pe butonul modifică din dreptul secțiunii corespunzătoare. Butonul modifică pagina de sus nu poate fi folosit. Pentru a susține promovarea articolului nominalizat în forma curentă, fără alte modificări, scrieți De acord și expuneți motivele. Dacă sunteți unul dintre autori precizați acest lucru. Pentru a vă opune promovării în forma curentă, scrieți Împotrivă sau Obiecții și faceți o listă cu abaterile de la criterii. Autorii se vor strădui să modifice articolul pentru a rezolva problemele ridicate (sau vă vor explica de ce obiecțiile nu sunt valide). Obiecțiile vagi, care nu pot fi rezolvate direct prin modificări ale articolului, vor fi ignorate. Vă rugăm să reveniți ulterior la pagina nominalizării pentru a vedea dacă autorii au rezolvat problemele. Pe măsură ce modificările făcute în articol răspund în mod satisfăcător obiecțiilor, tăiați propriile comentarii (cu <s> ... </s>), iar atunci când nu mai aveți nici o obiecție nerezolvată tăiați și cuvântul Împotrivă sau Obiecții și scrieți De acord înaintea lui. Autorii modifică articolul pe perioada dezbaterii pentru a răspunde obiecțiilor. Pe măsură ce rezolvă problemele, autorii vor comunica acest lucru dedesubtul fiecărui comentariu în parte, dar nu vor tăia sau șterge comentariile evaluatorilor, ci vor aștepta s-o facă aceștia. Puteți ajuta în procesul de evaluare și prin sugestii care nu reflectă neapărat o susținere sau o obiecție. În acest caz scrieți la început Comentariu. Vă rugăm să nu folosiți în dezbateri imagini — de genul — și nici formate cu texte gata scrise, deoarece acestea încetinesc sau întrerup încărcarea paginii.

Felicitări tuturor celor care scriu articole de calitate!

De asemenea le mulțumim participanților din cadrul dezbaterilor de mai jos.

În același timp le suntem recunoscători celor care fac completări și corecturi în articolele propuse ori reevaluate.

Propuneri

Biserica rotundă din Preslav

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Articol tradus de pe en.wp, unde este considerat de calitate.--Voloh^D 25 septembrie 2017 21:27 (EEST)

• La prima vedere articolul mi se pare mai degrabă potrivit pentru o nominalizare la AB.
• Traducerea trebuie perfecționată. Există în text expresii care nu se potrivesc uneori prea bine tipicului limbii române (e.g. "aromă protobulgară").
• Nu prea rezultă explicit din text de ce este considerată "unul dintre cele mai impresionante exemple ale arhitecturii medievale bulgare".
• Ar ai fi de căutat informații despre subiect (asta nu înseamnă că și există), deoarece:

• În caz că există date, nu rezultă din text o relație precisă dintre monument și anumite evenimente din istoria Bulgariei (în principiu se înțelege totuși din text că lucrurile deocamdată nu sunt clare, în ce o privește).
• Infocaseta ar mai trebuii completată
• Nu sunt menționate date despre constructori/ construire, în caz că se cunosc

• Refs./Bibliografie necesită periere:

• Kazhdan, Alexander (1991). „Bulgarian art and architecture”
• Mango, Maria Mundell (2009). Byzantine Trade, 4th–12th Centuries: The Archaeology of Local, Regional and International Exchange
• Stavreva, Kirilka; Quek, Lynette (2007). Cultures of the World: Bulgaria
• Delev, Petar; Valeri Katsunov; Plamen Mitev; Evgenia Kalinova; Iskra Baeva; Boyan Dobrev (2006). „10. Zlatniyat vek na balgarskata kultura ”
• Koeva, Margarita (2003). „Arhitektura na Parvoto balgarsko tsarstvo
• „Kraglata tsarkva [Biserica rotundă]”. Balgarska entsiklopedia A–Ya [Enciclopedia Bulgară A–Ya]
• Rashev, Rasho (1995). „Korabat kato simvol v Preslav prez X vek [Nava ca simbol al Preslavului în secolul 10]

• sunt preluate cu o singură pagină --> trebuie mutate numai la refs.

• Schwartz, Ellen C. (2002). Reconsidering the Round Church of Symeon

• nu este folosită la refs.

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 septembrie 2017 21:42 (EEST)

Iată și versiunea articolului pe de pe en.wp, în ziua în care a primit statutul de calitate. Vedem că i s-a acordat acest statut, cu toate că avea bibliografia care nu este folosită la referințe. Acea versiune are, de asemenea, secțiunea despre contextul istoric, care descrie niște evenimente politice din acele timpuri. Nu cred că acesta e un lucru rău. În fond, crearea bisericii n-ar fi avut loc fără creștinarea Buglariei. Văd că Wikipedia anglofonă are tradiția, - care nu există pe ro.wp - de a pune la început o secțiune numită „Background”, în care se vorbește despre contextul și perioada anterioară evenimentului pe care se axează articolul.--Voloh^D 25 septembrie 2017 23:07 (EEST)

@Voloh28: Vin cu o remarcă scurtă: e OK aceleași articole să aibă statut diferit în diferite limbi, chiar dacă sunt similare. Mi s-a întâmplat și mie să propun un articol care era AC în rusă, numai ca să fie acceptat ca AB. M-am conformat, deoarece AC-urile sunt evaluate la rowp cu mai multă scrutinitate față de alte Wikipedii, lucru pe care personal îl salut. //  Gikü  vorbe  fapte  25 septembrie 2017 23:38 (EEST)

[Conflict de editare] Voloh28 vedeți criterile 1 c (cu referire la citarea surselor) și 2b (cu referire la manualul de stil) de la Wikipedia:Criteriile articolelor de_calitate. În subsidiar revedeți Wikipedia:Note și Ajutor:Note.

• „Dacă furnizați și alte surse de documentare, pe care nu le-ați folosit, puteți să le includeți și pe acestea într-o secțiune de „Lectură suplimentară” sau „Legături externe”, astfel încât un alt contribuitor să poată urmări sursa și să completeze informațiile dvs.”
• „Dacă o lucrare nu este citată deloc, ea nu poate figura la bibliografie, indiferent cât de prestigioasă este. ”
• "La note se citează și toate lucrările folosite ocazional sau care pot fi identificate complet printr-o singură citare."--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 septembrie 2017 23:47 (EEST) P.S. Nu pre cred că se mai promovează a ro.wiki vreun AB sau vreun AC fără includerea contextului.

Cetatea Timișoara

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale Un articol amplu, bine documentat și bine scris, care tratează un subiect notabil din istoria națională. Este fundamentat pe surse de încredere, tratând toate aspectele principale ale temei, într-un mod neutru. Are o ilustrație corespunzătoare. --Macreanu Iulian (discuție) 23 septembrie 2017 06:37 (EEST)

Mutat de la Discuție Utilizator:Accipiter Q. Gentilis#Cetatea. Datorită implementării noilor taguri, mutarea s-a făcut fără preluarea celor vechi din semnături, pentru a putea fi pagina salvată. Cum botul nu a avut timp să ruleze pentru a înlocui vechile taguri, anumite formatări nu au putut fi preluate.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 septembrie 2017 22:14 (EEST)

Ar putea fi utile:

• Un capitol care să trateze subiectul în ansamblul sistemului defensiv zonal/ regional, în funcție de epocă. Există deja text consolidat la Asediul otoman din 1551, astfel că poate fi preluat din corpul articolului, individualizat și pus la început, eventual și dezvoltat.
• Un capitol care să relateze despre aspectul turistic/ economic actual +/- ce perspective există în plan (dacă există intenții de dezvoltare pe anumite segmente/ proiecte, etc...)
• Poate introducerea ar putea fi o idee mai cuprinzătoare.
• Banat.ro, pressalert.ro nu prea par surse de încredere. Evident, când deschizi sursa de pe banat.ro, o citești și după aia cauți pe net cine e Sorin Forțiu, te prinzi de treabă, dar asta ar trebui să fie (cred eu) la îndemână în descrierea linkului.
• Linkurile la LE trebuiesc descrise complet.

Îmi voi face timp să mă uit și pe articole similare din alte wikipedii. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 august 2017 23:24 (EEST)

Mulțumesc. Probabil puteți muta această discuție în pagina de discuții a articolului.

Articolul are 80 Ko, peste cei 50-60 Ko recomandați la en:wp. Cu sistemul defensiv zonal poate ar trebui dezvoltat un articol separat, totul depinde de sursele care se găsesc.

Capitolul de turism poate fi extins, dacă se consideră, dar deocamdată totul este doar la Bastionul Theresia, întrebare dacă nu acolo ar trebui dezvoltat.

Cu introducerea se rezolvă, după ce restul articolului are forma stabilă.

Cu sursele online, înainte de 1970 se credea că cetatea a avut o singură centură de fortificații, restul fiind doar planuri (intenții). Cei de acum declară (pe bune) că cei dinainte erau slab informați. Cum cei vechi sunt „referenții”, contestatarii lor sunt nevoiți să publice unde pot, uneori online. Descărcările arheologice menționate în articol dau dreptate surselor care nu par de încredere. O să caut dacă materialele respective au fost publicate și „pe hârtie, cu referenți”, nu numai online (ideea este că online verificabilitatea este mai ușoară). Cei trei „principali”: Hațegan, Opriș și Capotescu au publicat ediții succesive cu ISBN, ca urmare sunt surse de încredere și sunt în trendul celor online. Sorin Forțiu nu este tocmai istoric, ci jurnalist de investigații pe teme istorice. Investigațiile lui sunt mai riguroase decât ale istoricilor, dar e greu de publicat în reviste academice articole de genul „autorii Cutare au fost niște suficienți care n-au verificat sursele și au preluat (Ilieșiu, Preyer etc.)/generat (Griselini etc.) confuzii”. --Turbojet 26 august 2017 14:24 (EEST)

Dimensiunea actuală articolului nu este o problemă, s-a discutat deja asta, iar cu Forțiu e ok atât timp cât descrierea linkului clarifică de ce opinia lui este una care trebuie luată în considerare.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 septembrie 2017 09:07 (EEST)

Consiliul de Coroană din 17-19 februarie 1918

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

E un articol despre unul din momentele cruciale ale participării României la Primul Război Mondial. Este complet - în sensul că dezvoltă toate aspectele relevante legate de subiect și neutru - în sensul că prezintă principalele curente de opinie manifestate în timpul reuniunii, cât și percepțiile actorilor principali.

Se bazează pe surse de încredere, relevante pentru subiect, practic tot ce există la acest moment dat ca sursă secundară. --Macreanu Iulian (discuție) 3 septembrie 2017 14:05 (EEST)

1. Citatul "se afla de câteva zile într'o agitație de nedescris, spumega și neputând să vină în Consiliul de Coroană să exprime indignarea față de ceea ce considera slabiciunea soțului, lipsa de curaj, lașitatea chiar a oamenilor politici ai țării" cere o completare datorită folosirii gerunziului: spumega și neputând să vină ... să exprima... față de... --> atunci la-a trims pe Carol...etc...etc...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 4 septembrie 2017 23:59 (EEST)
2. În articol se vorbește frecvent de ideea "rezistenței până la capăt", ceea ce este un subiect destul de mult dezbătut, mai ales în ultimii ani. Am crezut utilă introducerea unui format de tip {{articolprincipal|}} ca link spre un viitor asemenea articol. Dacă nu e ok, atunci e în regulă ca legătura roșie respectivă să fie retrasă. Deocamdată am dat numele legăturii respective de Dilema „Rezistenței până la capăt” a României în 1917-1918. Dacă apare o denumire mai bună a unui astfel de viitor articol, e ok să fie modificată.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 5 septembrie 2017 00:33 (EEST) P.S. A se vedea eventual și * ***; Dezbatere: Putea România rezista militar în anii 1917-1918 ?; Revista de Istorie Militară; nr. 5-6 (121-122)/ 2010; pp. 1-64
3. În rest articolul mi se pare unul deosebit, care merită cu adevărat să stea în galeria AC.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 5 septembrie 2017 00:38 (EEST)

Am completat fraza și am reformulat puțin propunerea de articol principal. --Macreanu Iulian (discuție) 5 septembrie 2017 07:52 (EEST)

Pentru acordarea statutului de AC.... articol excelent. Asybaris ^aport 25 septembrie 2017 16:08 (EEST)

Dacă nu sunt obiecții semnificative până pe 8 octombrie, voi promova articolul. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 septembrie 2017 21:28 (EEST)

Jurnalul Annei Frank

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale Un articol excelent.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 31 august 2017 09:31 (EEST)

1. Fraza - Comentariul său că el era interesat mai ales de jurnale și de scrisori a determinat-o pe tânăra diaristă evreică să-și refacă și să-și completeze jurnalul pe care-l ținea până atunci doar pentru propriul amuzament; Anne Frank își prezenta acolo propriile gânduri și descria cu candoare viața ei și a tovarășilor din ascunzătoare, începând să-și recunoască ambiția de a scrie literatură și de a o publica., pare prea lungă și un pic nefirească. Eu cred că ar trebui un pic reformulată. Mai sunt și alte fraze, poate cam prea lungi (în special o parte dintre cele la care este folosit ";").
2. Poate pe ici pe colo, unele informații nu foarte relevante în context, ar putea fi mutate cu ref label și note label într-un capitol de "Note". Dau un exemplu: în fraza "Versiunea definitivă a Jurnalului Annei Frank a fost tradusă de conf.dr. Gheorghe Nicolaescu (n. 1953), după ediția a 54-a în limba neerlandeză, publicată în anul 2009 de editura Bert Bakker din Amsterdam; autorul traducerii absolvise specializarea germană – engleză – neerlandeză a Facultății de Germanistică din cadrul Universității din Leipzig (1974-1979) și era profesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unde preda cursurile de literatură și cultură germană, literatură și cultură neerlandeză, civilizație neerlandeză și curs practic (traduceri)", părții de text "autorul traducerii absolvise specializarea germană – engleză – neerlandeză a Facultății de Germanistică din cadrul Universității din Leipzig (1974-1979) și era profesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unde preda cursurile de literatură și cultură germană, literatură și cultură neerlandeză, civilizație neerlandeză și curs practic (traduceri)", i-ar sta mai bine ca notă. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 31 august 2017 23:23 (EEST)

Frazele lungi menționate aici sau sparte în text de dvs. aveau un scop practic: evitau repetarea și multiplicarea referințelor, care și așa erau prea multe. În aceste condiții, pentru a evita repetarea aceiași surse de la o propoziție/frază la alta, am preferat să adaug surse noi. S-au scurtat frazele, dar s-au mărit referințele.

În ceea ce privește nota sugerată, sensul adăugării acelei continuări urmărește să arate competența traducătorului care are o bogată experiență de neerlandist, predând atât cursuri de literatură și cultură neerlandeză, cât și cursuri practice de traduceri. Adică este un cunoscător profund atât al limbii neerlandeze, cât și al metodelor de traducere. Mutarea acestor informații undeva în subsol ar diminua înțelegerea superiorității traducerii sale față de traducerea lui Constantin Țoiu, un traducător valoros, dar lipsit de competențe academice. Această parte a biografiei lui Gh. Nicolaescu am considerat că este necesar să apară în articol pentru că are legătură cu traducerea propriu-zisă. --Haptokar (discuție) 1 septembrie 2017 08:28 (EEST)

Păi dacă sunt 5 fraze mai mici sau 2 fraze mari referențiate de o singură notă, tot o singură notă rămâne - conform celor actual stabilite. Evident, dacă se pune o notă după fiecare frază - ca asigurare că pe viitor lucrurile nu vor reveni la vechile prevederi, atunci se multiplică și notele. Părerea mea însă e că cel mai mult conteză cât de ușor se citește textul. Am și eu tendința de a face fraze lungi și la fel, încep să le sparg după ce finalizez articolele, mai de voie, mai de nevoie... :) .

Aceeași treabă este și cu notele, prefer să le mut într-un capitol separat pentru a crește fluiditatea textului.

Oricum, cele de mai sus sunt doar sugestii.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 septembrie 2017 09:55 (EEST)

Sunt de acord cu dvs., dar parcă mi-ați spus mai demult că fiecare frază încheiată cu punct (cu excepția celor din introducere) trebuie să aibă o notă după ea, altfel i se va pune o etichetă nc. Am îndeplinit cerința maximală, dacă mai aveți fraze lungi care vi se par greu de citit anunțați-mă să le adaug și sursa. Ce părere aveți de lămurirea pe care am adus-o la nota sugerată? Ar putea rămâne textul respectiv în articol? --Haptokar (discuție) 1 septembrie 2017 10:16 (EEST)

„mi-ați spus mai demult că fiecare frază încheiată cu punct (cu excepția celor din introducere) trebuie să aibă o notă după ea”

Nu prea cred.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 septembrie 2017 20:25 (EEST) P.S. Nu știu, dv. hotărâți. Mi-ați cerut o părere pe pagina mea de discuție, mi-am exprimat-o.

Mulțumesc pentru precizare, înseamnă că am înțeles eu eronat. --Haptokar (discuție) 1 septembrie 2017 20:38 (EEST)

Pentru AC. Foarte bun articolul! Asybaris ^aport 25 septembrie 2017 16:15 (EEST)

Celelalte Cuvinte I

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale Articolul acoperă toate aspectele subiectului, în acest caz un album muzical. Include informații referitoare la contextul apariției, conține prezentarea pieselor, conține informații despre grafica albumului și alte editări. De asemenea, are și casetă tehnică. Articolul este bine documentat, cu referințe exacte și bibliografie. Din punct de vedere estetic, articolul este bine structurat. Nu conține greșeli gramaticale sau exprimări ambigue. Musichistory2009 (discuție) 14 iulie 2017 03:09 (EEST)

Conținutul informațional al articolului are dimensiuni foarte mici (sub 10k) fiind departe de a realiza o prezentare completă a subiectului. Textul actual poate servi ca introducere pentru un viitor articol, urmând ca toate aspectele menționate să fie dezvoltate în secțiuni de sine stătătoare.

Propun închiderea discuției și respingerea propunerii de acordare a calificativului, dacă nicio obiecție întemeiată nu este formulată până la 30.09.2017. --Macreanu Iulian (discuție) 20 septembrie 2017 06:24 (EEST)

Impotriva acordarii calificativului de AC. Mult prea sumar in informatii. Asybaris ^aport 25 septembrie 2017 16:12 (EEST)

@Musichistory2009:, aruncați o privire pe un articol despre un album muzical clasificat ca AB la ro.wiki, de la Wikipedia:Articole bune (e.g. She Wolf (album) sau True Blue (album).--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 septembrie 2017 22:29 (EEST)

Celelalte Cuvinte II

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale Articolul acoperă toate aspectele subiectului, în acest caz un album muzical. Include informații referitoare la contextul apariției, conține prezentarea pieselor, conține informații despre grafica albumului și alte editări. De asemenea, are și casetă tehnică. Articolul este bine documentat, cu referințe exacte și bibliografie. Din punct de vedere estetic, articolul este bine structurat. Nu conține greșeli gramaticale sau exprimări ambigue. Musichistory2009 (discuție) 14 iulie 2017 03:09 (EEST)

Conținutul informațional al articolului are dimensiuni foarte mici (sub 10k) fiind departe de a realiza o prezentare completă a subiectului. Textul actual poate servi ca introducere pentru un viitor articol, urmând ca toate aspectele menționate să fie dezvoltate în secțiuni de sine stătătoare.

Propun închiderea discuției și respingerea propunerii de acordare a calificativului, dacă nicio obiecție întemeiată nu este formulată până la 30.09.2017. --Macreanu Iulian (discuție) 20 septembrie 2017 06:25 (EEST)

Impotriva acordarii calificativului de AC. Mult prea sumar in informatii. Asybaris ^aport 25 septembrie 2017 16:12 (EEST)

Studiile lui Nicolae Grigorescu la Paris

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Articol inedit si exhaustiv despre perioada de studii a lui Grigorescu la Paris. Asybaris ^aport 8 iulie 2017 21:33 (EEST)

Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Am adus un text suplimentar la capitolul TABLOUL care clarifica interesul si impactul operei in randul populatiei. Consider ca este suficient de bine inchegat cu informatii de calitate. Eventualele scapari vor fi completate la momentul in care se vor gasi surse. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:53 (EEST)

Mutat de la Discuție:Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)/AB1#Evaluare

Intuitiv, aș spune că pentru AC mai e de lucru - în sensul că mai trebuie scormonit după anumite aspecte:

• Influențele culturale pe care tabloul le-a exercitat - cred că aici va fi mai greu va fi găsit material.

Am introdus un text consistent la capitolul TABLOUL in care se vede interesul de public. Influentele culturale nu prea le inteleg. Cand spui influente culturale te referi, in intelesul meu, la influentele catre alte culturi... cultura chineza, cultura Poloniei, cultura Serbiei, cultura Sbrska etc. Astea din urma nu sunt culturi ci spatii geografice in care se manifesta traditiile, ele nefiind culturi, am mai discutat. De spus ar fi popularizarea in manualele de invatamant a imaginii tabloului, adica punctul trei de mai jos... din cate inteleg. Da'... nu am surse din astea. Am cautat ceva pe net, dar nu am gasit nimic. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)

Reformulez: a avut vreo influență asupra picturii altora ? Există copii sau prelucrări cunoscute/ celebre ? A fost model pentru diverse ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)

Daca exista copii cunoscute / celebre, celebre nu puteau fi, fie vorba intre noi, Oprescu, Motroc, Cebuc, Popescu, Brezianu enumerandu-i doar pe cei de dupa 1950 incoace pana in 2009 de unde am bibliografie ar fi spus ceva, nu? Zic si eu, doar nu e o copie celebra si neconsemnata pana acum 10 ani de zile, parerea mea. N-am surse ptr asa ceva. Vrei sa consemnez spune o sursa care zice asa ceva, o caut si scriu aici-așa. Nu? Asa pot face si eu teorii fantasmagorice care pot avea suport in realitate prin extensia logica comparativa cu alte subiecte de acest gen. Despre deteriorari spune doar sursa de la romania libera care nu este sustinuta de referinte. Am preluat informatiile de acolo pentru ca sunt prea bine scrise fara sa aibe un suport informativ autentic. DAR, se face referire cum ca s-ar deteriora si nu ca s-a deteriorat. Trecerea la Pinacoteca s-a facut ca masura de preventie. Acum ... poate a mai dat vreun restaurator cu pensula pe tablou, dar nu am surse de asa ceva. Pot veni si eu cu o supozitie ce tine de realitate. Aceasta este urmatoarea: uitandu-ma la TVEU am vazut cu ocazia unui interviu a lui MIHAI GADEA cu Carmen Dan ministreasa de la interne, ca plimbandu-se ei asa smecheri cum erau prin palatul de interne... am vazut la TVEU Atacul de la Smardan aninat pe holul ministerului. Imediat dupa asta am vazut pe net articolul cu conservarea lui de la Muzeul de Istorie. Am ramas interzis. Inseamna ca este o copie sau tabloul de la muzeu a fost adus la minister dupa aparitia articolului de pe net. Deci... as putea zice si eu ca un pictoras a facut o copie, dar nu sunt sigur de asta. Sunt de parere ca cei ce doresc sa-si spuna parerea aici s-o faca. Eu cred in continuare ca articolul spune prea multe pentru a ramane la stadiul de AB. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:21 (EEST)

Uite am gasit o sursa care spune ca Atacul de la Smardan nu mai exista de fapt. El a fost rupt pe bucati si furat in intregime in timpul Revolutiei din 89. Sursa asta am mai vazut-o pe parcursul intocmirii articolului dar nu am luat-o in considerare. O pun la incertitudini? E pe linkedin, asta-i sursa de incredere? Yo nu cred. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:52 (EEST)P.S. Oricum individul spune despre studiul de la MNAR nu despre pictura de la MIR. Daca a fost furat studiul de la MNAR la revolutie si tabloul de la MIR sta prin depozite atunci se explica secretomania ce inconjoara decizia de a nu le expune in muzee. Daca faptul este adevarat, trebuie sa se nasca un scriitor sau critic sau istoric notabil care sa publice aceste informatii pentru a putea sa le punem noi pune pe wiki conform ceritelor de editare. Ori, acest lucru tine de viitor, nu de actualitate informationala.

• Ceva mai mult despre circulația în sine a tabloului și a schițelor (există deja date în text)

 Rezolvat--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 29 iulie 2017 01:26 (EEST)

Tabloul nu a circulat. A fost la Primaria Capitalei pana in anul 1910, an in care a intrat la Pinacoteca statului ca bun de patrimoniu. Circulatia schitelor nu cred ca-i deosebit de relevanta, este mai mult o chestiune de detaliu.Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)

Bun și când a fost expus apoi la MNIR ? Să zicem că eu (un simplu cititor - de exemplu) habar nu am unde a fost Pinacoteca Statului și ce înseamnă asta exact. Deci "pe strada... în clădirea ...., între anii.... Din ... a fost relocat la MNIR unde a fost expus... etc...etc." Au existat deteriorări consemnate sau restaurări ale tabloului făcute de specialiști ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)

Buna intrebare !!! Chestiunea asta nu apartine tabloului in sine. De exemplu: Pinacoteca Bucureștiului daca citesti vei vedea pe unde avea depozitele pe unde s-a mutat de-a lungul vremurilor. Astazi Pinacoteca Bucurestiului nu are sala de expozitii si a fost asimilata in spatiul mare de la etaj al Muzeului Șuțu de la Universitate. Acum, nu stiu daca Pinacoteca statului cum era ea denumita atunci este acelasi lucru cu Pinacoteca Bucurestiului, nu stiu nici daca ala care a scris articolul are habar de o diferenta dintre Pinacoteca statului (daca o fi existand asa ceva) si cea a Bucurestiului. Intram aici in alt subiect referitor la spatiile expozitionale ale Muzeul National de Arta al Romaniei care patroneazza de fapt mai multe muzee din Bucuresti ca si din tara, exceptie facand muzeele private care nu au fost donate statului. Este mult de discutat asa ceva si nici nu cred ca cineva a facut o astfel de analiza doar pentru Atacul de la Smardan. Nu stiu ce sa zic. Imi ceri ceva care ma depaseste in chestiunea asta. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:08 (EEST)

• Ceva mai mult despre preluarea ca simbol a imaginii de către mediul cultural + al istoriei oficiale (există deja câteva date în text)

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 4 iulie 2017 18:50 (EEST)

 Rezolvat--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 29 iulie 2017 01:10 (EEST)

Articolul de pe historia.ro este de o calitate cel puțin îndoielnică (părerea mea) și în nici un caz nu susține faptul că tabloul a fost folosit de propaganda comunistă, ci relatează doar date legate de prima jumătate a secolului XX. Am reformulat în consecință.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 21:56 (EEST)

O fi de cacao, Calin Hentea nu este dupa cum scrie si ce scrie. Are doua referinte, una la cacao si una la ZF. O fi si Zf de cacao? Habar n-am. Mie mi s-a parut adevarat tot ce a spus pentru ca am trait vremurile alea si stiu. O fi mistificare... Puteti sterge. Imi cer scuze ca am bagat din surse slabe. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:10 (EEST)

Articolul din Ziarul financiar mi s-a părut foarte ok, dar în ceea ce privește pe cel de la Historia îmi mențin opinia. Siteul și redacția de la Historia parcă își fac un titlul de glorie din a pune la înaintare texte de o calitate îndoielnică. Nu este prima dată când se întâmplă, din păcate. Referitor la articolul din ZF, mi s-a părut ilustrativ următorul pasaj:

„viziunea pictorilor și sculptorilor români care au creat în a doua jumătate a secolului XIX imaginile-simbol ale marilor figuri și momente ale trecutului se va înscrie mereu pe linia tonului optimist-patriotic, educativ-eroic, iar pe alocuri exaltat-naționalist din manualele noastre de istorie, oricât de alternative ar fi ele. În fine, poate nu ultimul dintre argumentele prezenței acestor lucrări în imaginarul național oferit copiilor și adolescenților este forța plastică, măiestria artistică, inspirația compozițiilor, portretelor și alegoriilor istorice semnate de marii clasici ai picturii românești care le-au conferit dintotdeauna credibilitate și au entuziasmat spiritele privitorilor.”

Eu unul l-alș introduce în articol pentru că descrie exact problema, dar nu prea știu cum să-l leg astfel încât să se integreze armonios.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:32 (EEST)

Nu-l poti introduce daca nu refaci ce am pus eu din cacao referitor la comunisti. Nu ti-or place tie, dar au facut treaba buna. Ca sa bagi textul asta trebuie facuta referirea la realismul socialist care a fost principala miscare artistica timp de o jumatate secol. La textul cu realismul trebuie dezvoltata iconografia voievozilor pornind de la litografiile facute de artistii straini de la inceputul secolului al XIX si la pictura bisericeasca a ctitorilor care a fost folosita si ea la propaganda. Intri in lăstăriș intr-un articol dedicat unei picturi. Aportul colateral istoriografic devine subiectul principal. Nu e in regula. Faci cum crezi. Eu sunt foooooarte multumit de ce se poate citi din articolul asta. Este bine inchegat in toate cele. Faci cum vrei, baga-l ca citat, e cel mai bine. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:45 (EEST)

Era doar o idee care ar fi vrut să împace capra cu varza. Poate pune cineva mâna pe carte lui Boia și vedem ce scrie tipul acolo despre tabloul lui Grigorescu. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:51 (EEST)

Soimanule, daca nu erau comunistii Atacul... si celelalte nu ajungeau celebre. Comunistii au facut propaganda in randul maselor. Du-te azi intr-o scoala si intreaba de Atacul de la Smardan si vezi ca nu stie nimeni de el. Ai denaturat textul, dupa mine. Sensul era comunismul si cautarea ideologica a eroilor neamului. Ai scos textul cu graficienii ce au facut manuale afise ilustratii si pe Nazarie care era un smecher. Poate ca structurarea nu era buna si trebuia schimbata... nu zic, dar textul era profi si la obiect. Comunistii au avut aportul lor in popularizarea operei. Zic si yo, nu te supara. Eu am terminat definitiv cu articolul asta, nu cred ca mai am ce sa pun in el. Cum doreste comunitatea sa fie textul si imaginile, asa sa fie, eu mi-am luat mana de pe el. Continui epopeea grigoresciana. Numai de bine. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:04 (EEST)

Te contrazic un pic. Nu știu în ce măsură ai apucat să pui mâna pe literatură școlară sau literatură dedicată copiilor, tipărită în perioada interbelică. Eu unul am avut marea șansă de a mă înfrupta din ea încă din copilărie și crede-mă, Grigorescu se afla pe acolo... în podul casei bunicilor sub un covor gros de nuci uscate puse pe post de camuflaj, deasupra cărților ascunse sub o pătură și un carton. Ce e drept nu la nivelul la care l-au promovat comuniștii, dar se afla - inclusiv prin Atacul de la Smârdan.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:17 (EEST) P.S. Ani de zile nu am avut voie să mut nucile de acolo, dar a trebuit să cresc pentru ca să pricep de ce...

E ok, e si in podul bunicii si in perioada interbelica. Verificabilitatea textului, ca nu am scris de la mine, spune de perioada comunista. N-am un autor care sa zica de perioada interbelica. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:29 (EEST)

Inițial am fost de acord, dar citind mai atent articolul, am văzut altceva:

• Începe cu ce a făcut biserica catolică, o ia apoi cu neoclasicismul și cu Goya, continuă cu Delacroix și cum s-a folosit de Gaulle de treaba asta și mai apoi italianul cu libertatea Algeriei. Începe după aia cu realismul socialist stalinist și o continuă cu fasciștii
• În a doua parte descrie cum a fost în Ro: începe cu Evul mediu, o continuă cu secolul XIX și scurt zboară peste perioada anterioară WWI, ca să plonjeze în comunism descriind modul cum aceștia își transmiteau mesajele către bobor.

Treaba cu Grigorescu e băgată cam de-ampixulea în articol. Ia și gândește mâine la rece după ce-ți trec piticii pentru că am reformulat pasajele și ai să vezi că am dreptate.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:46 (EEST)

Nu am probleme de rece sau cald. Chiar daca a bagat-o din pix intr-un discurs elucubrant, chestiunea este adevarata. Eu nu tin la textul ala, poti sterge tot ce am pus. Eu cred cu convingere si nu abdic. Gaseste tu un alt autor care sa vorbeasca de propaganda comunista si vei vedea aceleasi opinii. Parol! Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:52 (EEST)

Deci: de acord cu tine că Grig a fost supralicitat în epoca naționalismului comunist cu conotațiile de rigoare. O știm amândoi prea bine. Problema e de a găsi o sursă credibilă care să descrie chestiunea într-un mod inteligibil și inteligent. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:56 (EEST)

Galeria cu propaganda comunista sta aiurea acolo........ acum. E ca nuca-n perete. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:57 (EEST)

Am rezolvat, cred eu... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 23:03 (EEST)

• Nu merită nici statutul de AB. E amplu, bine documentat, dar frazele sunt alambicate, punctuația e catastrofală, cu virgule băgate între subiect și predicat, numeroase apoziții deschise și neînchise sau nedeschise dar închise. Formulări ca „Argumentele alegerii lui Grigorescu au fost hotărâtoare și datorită susținerii pe care acesta o avea din partea unor personalități importante” (!) nu îs unice. --Mihai (discuție) 11 august 2017 01:43 (EEST)
• Paragraful 3 din introducere, se repetă „realizarea” de 4 ori.
• Formulare absurdă: Atacul de la Smârdan, prin monumentalitatea și prin dimensiunile lui, este impresionant prin mișcarea pe care o redă. Adică pre principiul Mama, pentru clătitele pe care le face, e impresionantă pentru cum spală rufele.--Mihai (discuție) 11 august 2017 01:54 (EEST)

Inteleg micile răutăți in comentariile de mai sus, mi se intampla si mie adesea cand citesc unele articole si chiar ma manifest uneori cam la fel. Va multumesc pentru semnalarea problemelor de mai sus. Voi mai trece o data, de doua ori, prin articol sa le corectez. De asemenea, v-as fi recunoscator daca v-ati gasi timp sa ma ajutati la acest demers. In orice editura, exista un asa zis cap limpede care corecteaza textele scrise de catre cei care vor sa publice o carte. Intr-un fel vede cel care a scris si altfel vede o terță persoană, mai ales cand aceasta din urma este si avizata prin profesie sau educatie. Asybaris ^aport 11 august 2017 09:22 (EEST)

E bine când se implică cineva la o evaluare AB, chiar post factum. În plus critica – chiar aspră și însoțită de anumite aspecte particulare în ceea ce privește limbajul, e binevenită și constituie un impuls în ceea ce privește dezvoltarea articolelor. Pe de altă parte, eu unul nefiind de meserie, întotdeauna am privit cu foarte mult respect recursul la normele limbii, în calitate de unic argument.

Cu toate acestea spuse, eu unul sunt încrezător în șansele articolului de a rămâne AB, cu atât mai mult cu cât el este pentru ro.wiki expresia unei inovații în domeniu. Ca la orice început, drumul nebătut e mai greu de parcurs, atâta tot.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 august 2017 11:32 (EEST)

Am corectat ce am mai gasit, am mai eliminat din virgule, am scos formatul de ortografie. Daca mai este ceva de corectat ii rog pe cei care depisteaza erori sa faca corecturile. Dupa parerea mea nu mai sunt elemente importante legate de text, el nefiind unul agramat care sa necesite o rescriere a lui. Sa se mai uite si alti vorbitori si scriitori de limba romana si ii rog sa semnaleze eventualele greseli. Asybaris ^aport 11 august 2017 12:34 (EEST)

Am frunzarit cartea lui Boia si nu am gasit nimic referitor la Smardan. Nimic nimic despre razboiul de independenta. Are cu Dacia, Burebista, ungurii, Gelu, Menumorut, Decebal, Mihai Viteazul, Tepes, tigani, evrei, taierea boierilor, țepe, mitul de aparatori ai occidentului, comunisti, evrei din nou, Ceausescu, revolutia din 1989, etc... E interesanta, dar n-am cumparat-o, era un singur volum la anticariatunu.ro. Cartea lui Pop nu am gasit-o. Asybaris ^aport 23 august 2017 10:00 (EEST)

Am făcut-o eu pe "cap limpede" și mi-a mâncat ceva timp, dar cred că a meritat efortul. Mie mi se pare acum că și obiecțiile de ordin stilistic formulate, pertinente de altfel, au fost rezolvate și evaluarea poate merge înainte. Articolul ar trebui recitit și văzut dacă noua cosmetizare nu a afectat vreun aspect de fond. --Macreanu Iulian (discuție) 16 septembrie 2017 09:13 (EEST)

Zorba Grecul (roman)

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Discuția de la propunerea de AC reprezintă continuarea discuției de la Discuție:Zorba Grecul (roman)/AB1.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 iunie 2017 22:39 (EEST)

Articol bine scris, cu un bogat conținut informațional. Tratează toate aspectele esențiale legate de subiect..

Propun închiderea discuției și acordarea a calificativului de AC, dacă nicio obiecție de fond nu este formulată până la 30.09.2017. --Macreanu Iulian (discuție) 20 septembrie 2017 06:28 (EEST)

Pentru AC. Foarte bun articolul! Asybaris ^aport 25 septembrie 2017 16:14 (EEST)

Victoraș Iacob

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Articolul de față prezintă în detaliu activitatea fotbalistului Victoraș Iacob, regăsindu-se tote golurile marcate de fotbalist. Este redactat în stilul articolului Dorin Goian, care este tot AC. Menționez din timp că nu este o traducere de la en:wp și că am epuizat sursele disponibile pentru articolul de față. Am inclus tot ce am găsit despre viața personală la capitolul Biografie, așa cum s-a cerut și în alte locuri.— Ionutzmovie discută 24 februarie 2017 12:54 (EET)

Pentru - Foarte bun articolul, plin de informatii referentiate, echilibrat si scris ingrijit cu exprimari corespunzatoare statutului pe care-l va avea. Nu l-am citit in intregime ci pe sarite si nu cred ca ar exista greseli majore. Am remarcat ca ati folosit prezentul, cand de fapt trebuia trecutul. E retras din activitate deci nu poti spune este un fotbalist retras din activitate ci ca a fost un fotbalist roman, astazi casnic <?> si de spus ce este el azi: antrepenor, om de afaceri, casnic, finantatoe, antrenor, bagator de seama etc. De verificat timpul verbelor in tot articolul in acest sens. Problema este ca-i in viata si articolul trebuie updatat anual. Asybaris ^aport 6 iunie 2017 00:20 (EEST)

Articol bine scris, care tratează toate aspectele esențiale legate de subiect. Calitatea surselor este acceptabilă, având în vedere natura subiectului tratat și faptul că acesta a activat într-o perioadă foarte recentă. Pe viitor, necesită o revizuire și actualizare cel puțin anuală.

Propun închiderea discuției și acordarea a calificativului de AC, dacă nicio obiecție de fond nu este formulată până la 30.09.2017. --Macreanu Iulian (discuție) 20 septembrie 2017 06:33 (EEST)

The Last of Us

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Am observat că de la retrogradarea articolului Chrono Trigger în 2011 nu mai avem niciun articol din domeniul jocurilor video la AC. Din acest motiv, am tradus acest articol de la Wikipedia engleză pentru a servi ca model.— Ionutzmovie discută 24 februarie 2017 12:10 (EET)

Articol tradus din en-wiki, unde are statutul de AC. Are introdus formatul de articol tradus. Traducerea este îngrijită și corectă, fără erori de substanță.

Propun închiderea discuției și acordarea a calificativului de AC, dacă nicio obiecție de fond nu este formulată până la 30.09.2017. --Macreanu Iulian (discuție) 20 septembrie 2017 06:37 (EEST)

Józef Piłsudski

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Traducere a variantei de la Wikipedia engleză, unde are statutul de AC.— Ionutzmovie discută 14 februarie 2017 03:01 (EET)

Este o traducere proaspătă, asistată de traducerea automată din CX, și cred că are nevoie de o citire a cuiva care să-i netezească asperitățile exprimării. —Andrei^discuție 14 februarie 2017 10:21 (EET)

Italia

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Tradus de Andrei Stroe de la en:wp. Diferența între articolul lor și cel de la noi este făcută de numărul mai mare de referințe, pe care le-am adăugat în pregătirea articolului pentru AB.— Ionutzmovie discută 8 septembrie 2016 14:45 (EEST)

Am citit până la "unificarea Italiei" și am corectat câteva probleme minore. Ce mi-a atras atenția este nomenclatura amestecată: Neapole, dar Sardinia. Cred că ar trebui găsite pe cât posibil surse românești și folosită o nomenclatură uniformă.--Strainu (دسستي‎)  24 septembrie 2016 18:59 (EEST)

Între timp am adăugat legătură spre Regatul de Neapole.— Ionutzmovie discută 24 septembrie 2016 22:15 (EEST)

Mmm, tot n-are sens: În secolele al XIV-lea și al XV-lea, cele 2 țări au fost doar ocazional unite, după cum e descris în secțiunea Regatul angevin al Neapolelui. Pe de altă parte, dacă Regatul de Neapole a fost nume informal folosit pentru a desemna formațiunea statală cunoscută drept Regatul Siciliei, de ce sunt cele 2 articole separate?--Strainu (دسستي‎)  26 septembrie 2016 17:20 (EEST)

Era cunoscut ca regatul Siciliei, dar nu mai avea în componență Sicilia, iar regatul Siciliei era cunoscut ca Regatul de Trinacria.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 11:21 (EET)

Am terminat de citit secțiunea de istorie și am remarcat că lipsește secțiunea de Bibliografie. Ar putea fi preluată cea de la en.wp, dar și aceea pare incompletă: nu găsesc nicio intrare corespunzătoare notei "(Bosworth (2005), pp. 49.)".--Strainu (دسستي‎)  29 septembrie 2016 13:14 (EEST)

Rezolvat cu Bosworth. Restul le-aș include direct la note și nu separat la Bibliografie, pentru că ele nu se repetă de mai multe ori.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:27 (EEST)

Secțiunea "Geografie":

• lungimea frontierelor nu iese la socoteală. Dacă aduni toate frontierele enumerate ies 2670,4 km, nu 7600 km. Dacă înlocuim valoarea de 740 km de coastă (total nerealist, sunt cel puțin 10° de latitudine pe fiecare parte, adică cca. 2*10*111=2220 km, plus insulele) cu valoarea de la it.wp, de 7456 km (mult mai realistă, dar cu sursa moartă), totalul dă 9386,4 km (să zicem rotunjit 9400).

Valoarea de 7600 km e luată din https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/it.html unde se menționează Coastline: 7600 km. Cred că trebuie șters „și frontieră”, nu are nici o legătură cu sursa.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:20 (EEST)

• secțiunea de geologie e foarte sumară. Se poate aduce conținut de la ip.wp.--Strainu (دسستي‎)  29 septembrie 2016 14:17 (EEST)

Mă voi ocupa de crearea secțiunii despre geologie din surse tipărite sau online în engleză, în cazul în care nu găsesc referințe pentru a folosi materialul de la it:wp.— Ionutzmovie discută 18 februarie 2017 06:27 (EET)

Secțiunea "Armata":

• "Ea este în curs de echipare cu un portavion mai mare" - când? Stabilitatea articolului e afectată

Sursa zice „On June 10, 2009, ITS Cavour was finally launched”. Am adăugat în text.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:39 (EEST)

• "În perioada modernă, ca membră a NATO..." - e o exprimare nefericită. În Epoca modernă NATO nu exista, iar altă definiție precisă pentru "perioada modernă" nu cred că există.

Reformulat conform sursei în „După intrarea în NATO în 1949”.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:39 (EEST)

La împărțirea administrativă este necesar precizarea anului la populație.

În secțiunea "Economie", mi se pare înșelătoare comparația când cu UE, când cu zona Euro (fraza " În ciuda recentei crize mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al Italiei rămâne aproximativ egal cu media UE, iar rata șomajului (12,6%) este puțin mai mare decât media zonei Euro."). Cred că ambele comparații trebuie făcut ce aceeași bază, caz în care fraza ar trebui schimbată. Afirmația că Italia ar fi cel mai mare producător mondial de vinuri e instabilă (vezi istoricul de la [1]) și ar trebui înlocuită cu "e în top 3" sau ceva de genul.--Strainu (دسستي‎)  2 octombrie 2016 21:44 (EEST)

Da, dar dacă a doua sursă zice una, nu putem schimba în alta chiar și cu scopul de a păstra proporțiile. Pentru producător de vin ar trebui actualizat și adăugată data statisticii, top 3 e ambiguu, mi s-ar părea o formulare evazivă.— Ionutzmovie discută 1 ianuarie 2017 01:59 (EET)

"Top 3" Nu mi se pare o afirmație instabilă atât timp cât se dă ca sursă site-ul menționat mai sus. Sursele nu sunt bătute în cuie, dacă nu-s bune, trebuie căutate altele. Eurostat are statistici pentru toate aceste date.--Strainu (دسستي‎)  23 ianuarie 2017 10:17 (EET)

@Strainu:, la Eurostat datele pentru Italia se opresc la 2013 [2]. Poate mai e alt link și nu am găsit eu.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 10:41 (EET)

Am modificat în „În 2010 Italia a fost cel mai mare producător mondial de vinuri.”, după cum spune sursa.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 10:43 (EET)

Am separat cele două afirmații și am venit cu date exacte. PIB-ul nominal al Italiei este al patrulea din zona Euro, cu 1,642.4 miliarde de euro. Rata șomajului, 11,9% în noiembrie 2016, este a patra din zona Euro.— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 11:10 (EET)

Am mai găsit detalii despre granițele terestre: total: 1,836.4 km tot la CIA factbook. Am modificat în articol.[3]— Ionutzmovie discută 23 ianuarie 2017 11:13 (EET)

Articolul este o traducere a celui din limba engleză, unde nu are niciun statut. Varianta actuală are lipsă secțiunea Bibliografie. Sursele folosite sunt în cea mai mare parte parte surse online, lipsind marile lucrări de referință (enciclopediile, dicționarele, lucrările de sinteză etc.) care sunt obligatorii pentru tratarea unui astfel de subiect și pentru asiguraea calității și relevanței informațiilor. Ca structură și conținut e departe de articolul Franța. Propun închiderea discuției și respingerea propunerii, dacă nicio obiecție de substanță nu se înregistrează până la 30.09.2017.

Danemarca

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Tradus de Andrei Stroe de la en:wp. Diferența între articolul lor și cel de la noi este făcută de numărul mai mare de referințe, pe care le-am adăugat în pregătirea articolului pentru AB.— Ionutzmovie discută 8 septembrie 2016 14:47 (EEST)

Trebuie completată și bibliografia. Eu am descoperit că din prima coloană de referințe lipsesc:

• Scocozza 1997
• Parker
• Scocozza & Jensen 1999
• Stone et al. 2008--Strainu (دسستي‎)  12 octombrie 2016 18:38 (EEST)

Scocozza & Jensen 1999 este deja.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 18:51 (EEST)

Hehe, eu am crezut că Grethe e un alt autor. Greșeala mea.--Strainu (دسستي‎)  12 octombrie 2016 18:54 (EEST)

Mă uit acum peste toate, unele sunt deja în text dar nu sunt menționate în bibliografie.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 18:55 (EEST)

Am terminat cu ele, dacă mi-a scăpat ceva anunțați-mă.— Ionutzmovie discută 12 octombrie 2016 19:12 (EEST)

Informațiile din introducere neacoperite în textul extins, ar trebui poate dezvoltate.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 octombrie 2016 20:57 (EEST)

La care informații vă referiți mai exact? Dacă e vorba de indici nu cred că are rost să se mai repete aceleași statistici în corpul articolului.— Ionutzmovie discută 10 noiembrie 2016 08:59 (EET)

Dacă e vorba de informații privind apartenența la diferite organizații, cred că astfel de informații ar lungi prea mult articolul și și-ar avea locul în paginile dedicate organizațiilor menționate.— Ionutzmovie discută 1 ianuarie 2017 02:00 (EET)

Accipiter Q. Gentilis, repet întrebarea pe care am pus-o la 10 noiembrie.— Ionutzmovie discută 31 ianuarie 2017 08:30 (EET)

Se află cam pe aici:

• „având și două țări constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord”. - țări ?

Înlocuit țări cu teritorii autonome. Problema este dezbătută mai pe larg în subsecțiunea Groenlanda și Insulele Feroe.— Ionutzmovie discută 22 martie 2017 01:23 (EET)

• „această structură politică este denumită rigsfælleskabet.

Din nou, aceeași problemă este dezbătută în subsecțiunea amintită mai sus.— Ionutzmovie discută 22 martie 2017 01:17 (EET)

• „Danemarca este și membră a OSCE.”
• „S-a clasat frecvent pe primul loc ca cea mai fericită[6][7] și mai puțin coruptă țară din lume.[8] În 2015, Danemarca a fost clasată pe locul patru după Indicele Dezvoltării Umane,[9] pe locul cinci după Indicele Democrației[10] și pe locul întâi după Indicele de Percepție a Corupției.[11] Limba națională, daneza, este strâns înrudită cu suedeza și norvegiana, cu care împărtășește strânse legături istorice și culturale.[12] Danemarca, împreună cu Suedia și Norvegia, face parte din regiunea culturală denumită „Scandinavia”[13] și este membră în Consiliul Nordic.[14]”

Fericit mi se pare un termen subiectiv, de văzut dacă îl pot înlocui cu mobilitate socială. Partea cu Indicele Dezvoltării Umane se regăsește la subsecțiunea Educația, despre daneză în secțiunea Demografie (trebuie dezvoltată, marcaj pentru mine). Apartenența la organizații mai mici ar trebui să fie acoperită în infocasetă ca să nu lungim articolul principal cu ceva care nu este esențial.— Ionutzmovie discută 22 martie 2017 01:23 (EET)

Completare:

• Danemarca propriu-zisă este zona hegemonială, unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă.[2]” - nu mi-e clar de unde reiese asta din textul în care se spune că Regatul Danemarcei nu are un unic sistem judiciar unificat – Danemarca propriu-zisă îl are pe al ei, Groenlanda un altul, iar Insulele Feroe îl au pe al lor, sau Acestor teritorii li s-au delegat puteri extinse, ele având propriile guverne și legislative, fiind autonome în ce privește problemele interne. La unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă aș reformula/ adăuga ăuțin text într-un sens în care să rezulte din ce punct de vedere instanțele respective sunt superioare.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 februarie 2017 00:47 (EET)

Articolul este o traducere a celui din limba engleză, care a avut statutul de AB dar a fost retrogradat. Varianta actuală propune ca surse de referință o bibliografie în limba daneză, care este în cea mai mare parte inaccesibilă, făcând greu verificabilă calitatea și relevanța informațiilor. Ca structură și conținut e departe de articolul Franța, de exemplu. Propun închiderea discuției și respingerea propunerii, dacă nicio obiecție de substanță nu se înregistrează până la 30.09.2017.

Mici observații:

• articolul este un update al traducerii de la en.wiki, update în care deficiențele semnalate în timpul discuției de la AB în articolul original au fost corectate. Alte deficiențe au fost corectate în timpul discuției de aici de la AC.
• buna credință este o politică oficială a proiectului. Chiar dacă sursele sunt în limba daneză, prezumarea bunei credințe ne face ca să nu putem pica sau să nu putem să nu promovăm un articol numai fiindcă sursele sunt într-o limbă mai greu accesibilă pentru noi. În pus, astăzi există instrumente de traducere care ne pot asista într-o oarecare măsură în procesul de verificare a informațiilor. Este drept că acest proces de verificare devine astfel mult mai greoi și pretabil de erori mai mari.

Independent de cele două observații specificate de mine mai sus, este un adevăr faptul că articolul nu se ridică în prezent la standardul necesar AC. Dacă s-ar ocupa cineva de el ar mai fi o șansă, dar dat fiind faptul că Ionutzmovie a luat o pauză cu durată nedeterminată (îmi doresc din toată inima să nu fie definitivă), este puțin probabil ca dezvoltarea în continuare a articolului să aibă loc într-un interval de timp rezonabil. Altfel spus, sunt - în prezent, pentru parcarea lui la statutul de AB pe care deja îl are. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 septembrie 2017 14:08 (EEST)

Observațiile sunt corecte, pe fond, dar când venim la cestiune, cu toată bună-credința găsim că din 275 de referințe lucrările din bibliografie au fost citate doa de vreo 6 ori iar jumătate din ele nici măcar odată. Deci relevanța bibliografiei citate pentru informațiile din articol tinde periculos spre 0. Sunt de acord că era de preferat într-adevăr traducerea din daneză, bazată pe surse daneze, care măcar a trecut o evaluare și e AB. Și care are menționată o altă bibliografie, probabil mai relevantă. Scriind despre țara lor probabil că se pricep mai bine.

Sursele pe care se bazează sunt principala slăbiciune a articolului din engleză. Trebuie să fim raționali: nu poți scrie un articol de calitate despre o țară, citând aproape exclusiv internetul și omițând tot ce s-a scris pe hârtie timp de sute de ani. Despre un fotbalist, o vedetă, un album e posibil, dar despre o țară cred că am scădea prea mult standardul, dacă am proceda astfel. La momentul actual AB e un statut corespunzător. --Macreanu Iulian (discuție) 23 septembrie 2017 19:17 (EEST)

Am refăcut căutarea în versiunea actuală a articolului și toate sursele din "Bibliografie" - cu excepția lui "Parker, Geoffrey (2001), Europe in crisis, 1598–1648" sunt menționate în refs (ce-i drept, unele numai 1 dată). "Parker, Geoffrey (2001), Europe in crisis, 1598–1648" este posibil să fi fost pierdută în trafic, fiindcă există în text expresia: „Conform istoricului Geoffrey Parker, ocupația suedeză a generat scăderea producției agricole și penuria de capital; eșecurile recoltelor și ciuma au distrus țara între 1647 și 1651; populația Danemarcei a scăzut cu 20 de procente." Acest lucru este confirmat de versiunea din 10 mai 2016 pe care Ionutzmovie a pus-o la evaluare (a se vedea ref. 39). Vorbim deci de erori și nu de intenție. Scuze că am ținut să subliniez acest lucru, dar mi s-a părut important. Bine, asta nu e un argument pentru AC, dar din cele discutate mai sus ar fi putut reieși pentru cineva ideea că s-ar fi putut face o încercare de fraudare.

Ca și mențiune, e de spus că am căutat cu mai multe tipuri de itemi pentru fiecare sursă, cea mai eficientă find cea reprezentată de folosirea primului nume propriu din sursa de la Bibliografie (alți itemi ducând la concluzia eronată că nu sunt folosite o altă parte dintre surse).

Procedural vorbind, pentru a verifica dacă nu am luat o țeapă, am reverificat versiunea promovată AB și sursele menționate atunci la bibliografie se regăsesc drept refs, în versiunea respectivă de articol.

Tot în versiunea finală a zilei de 10 mai 2016, am verificat dacă există mai mult de o referință per sursă menționată la Bibliografie, rezultatul fiind valabil numai pentru 2 din cele 5 surse, iar la versiunea promovată ca AB la 2 din 6 surse. Aici întradevăr, nu am observat asta la vremea respectivă.

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 septembrie 2017 10:59 (EEST)

P.S. Eu zic să mai menținem un pic discuția deschisă pentru a reevalua și alte deficiențe care i-ar putea articolului pune în discuție inclusiv statutul actual de AB.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 septembrie 2017 11:22 (EEST)

Departe de mine orice presupunere de "misconduct"! Sunt lucruri inerente avatrurilor editării. Cred că articolul poate rămâne AB, cel puțin la acest moment dat, pentru că verificarea tuturor informațiilor, mai ales în lipsa lui Ionuț, ar necesita un consum mare de timp, pe care nimeni nu pare să-l aibă disponibil. Eu zic să închidem discuția de aici și, eventual, să o redeschidem în viitor, într-un moment de realxare. --Macreanu Iulian (discuție) 24 septembrie 2017 11:50 (EEST)

Ok. Se pare că de acum înainte vor urma zile grele pentru articolele traduse, care vor fi puse în viitor pentru evaluări la Nominalizări AB... :) --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 septembrie 2017 12:09 (EEST) P.S. Mă voi ocupa în viitor de restabilit corespondența reală cu ref. Parker și de portat la refs. sursele de la Bibliografie pentru care există o singură ref. în text.

Nu cred că va fi cazul, pentru că articolul acesta are o particularitate: nu a fost evaluat la en-wiki și acest tip de articol e greu de dezvoltat pe o altă wiki la nivel de AC, pentru că nu mai ai tu controlul surselor, structurii, ideilor principale etc. Vezi diferența față de Bill of Rights unde problemele s-au rezolvat imediat. Deci la traducerile neevaluate trebuie să fim foarte atenți, celelalte nu cred că ne vor pune probleme majore. --Macreanu Iulian (discuție) 24 septembrie 2017 15:03 (EEST)

Reevaluări

Puteți propune reevaluarea unui articol de calitate atunci când aveți argumente că acesta nu îndeplinește criteriile de calitate. Discuția se va desfășura după aceeași procedură ca în cazul articolelor nominalizate pentru acordarea statutului. Pentru a propune reevaluarea unui articol urmați acești pași: Introduceți formatul {{RAC}} în articolul ce vreți să îl propuneți spre reevaluare și salvați pagina. Din formatul RAC, dați clic pe „lăsați un comentariu”. Va apărea o pagină nouă, unde va trebui să spuneți motivele pentru care considerați că articolul trebuie reevaluat, semnați-vă cu patru tilde (~~~~), și salvați. Copiați acest text: {{Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/nume articol}}, și introduceți-l în partea superioară a listei de reevaluări. Înlocuiți „nume articol” cu numele propriu-zis al articolului. Pentru a vă exprima opinia vă rugăm să începeți comentariile prin cuvinte precum Păstrează sau Retrage și să vă argumentați opiniile. Evident că în acest caz nu se poate ajunge la un consens total cu privire la păstrarea calificativului, din moment ce există oricum cel puțin o părere care să susțină retragerea calificativului, anume cea a persoanei care a propus retragerea. Responsabilii cu articolele de calitate vor decide dacă este justificată retragerea calificativului conform părerilor exprimate.