Vicepreședinte al Comisiei Europene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Uniunea Europeană
Flag of the European Union

Acest articol face parte din seria
Politica și Guvernanța
Uniunii Europene

 v  d  m 

Vicepreședinte al Comisiei Europene este un post în cadrul Comisiei Europene ocupat de obicei de mai mult de un membru al Comisiei. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona din 2009, unul dintre aceste posturi este ex officio Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, alții fiind numiți de președintel Comisiei. În prezent, există șapte vicepreședinți ai Comisiei, inclusiv doi prim-vicepreședinți, dintre care unul este Înaltul Reprezentant.

Rol și beneficii[modificare | modificare sursă]

Actualul Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Orice vicepreședinte ocupă acest rol pe lângă portofoliul obișnuit de comisar european. Deși funcția de vicepreședinte nu oferă prea multă putere, este considerată o funcție importantă. Vicepreședinții Comisiei pot să înceteze această funcție în orice moment, la decizia președintelui (cu excepția Înaltului Reprezentant al UE), fără a se presupune în mod necesar că aceștia încetează să mai fie comisari.

Salariile Comisiei sunt stabilite ca procent din categoria de funcționar public superior. Vicepreședinții sunt plătiți la 125% (22.122,10 € lunar), față de 112,5% (19.909,89 €) pentru comisarii normali și 138% (24.422,80 €) pentru președinte.[1][2] Totuși, vicepreședintele, care este și Înaltul Reprezentant, este plătit la 130% (23.006,98 €).[3] Există și alte cote în plus față de aceste cifre.[1]

Prim Vicepreședinte[modificare | modificare sursă]

Prim vicepreședintele are de obicei rolul principal al unui vicepreședinte: preluarea atribuțiilor de la președinte în absența lor. Actualul prim vicepreședinte este Frans Timmermans. Fostul prim vicepreședinte a fost Catherine Ashton, care a fost, de asemenea, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Prim-vicepreședinte este „numărul doi“ în ierarhia internă a Colegiului și greutatea sa politică este, prin urmare, mai mare decât a celorlalți comisari, inclusiv ceilalți vicepreședinți.

Lista vicepreședinților[modificare | modificare sursă]

Comisie Vicepreședinte Stat membru Partid
Walter Hallstein (1)
()
Sicco Leendert Mansholt Țările de Jos Țările de Jos
PvdA
Robert Marjolin Franţa Franța
SFIO

Piero Malvestiti
Până la

Italia Italia

DC
Giuseppe Caron
De la
Walter Hallstein (2)
()
Sicco Leendert Mansholt Țările de Jos Țările de Jos
PvdA
Robert Marjolin Franţa Franța
SFIO
Giuseppe Caron
Până la

Italia Italia

DC
Jean Rey
()
Sicco Leendert Mansholt Țările de Jos Țările de Jos
PvdA
Lionello Levi Sandri Italia Italia
PSI
Fritz Hellwig RFG RFG
CDU
Raymond Barre Franţa Franța
Independent
Franco Maria Malfatti
()
Sicco Leendert Mansholt Țările de Jos Țările de Jos
PvdA
Fritz Hellwig RFG RFG
SPD
Raymond Barre Franţa Franța
Independent
Sicco Leendert Mansholt
()
Wilhelm Haferkamp RFG RFG
Independent
François-Xavier Ortoli
()
Patrick Hillery Irlanda Irlanda
FF
Wilhelm Haferkamp RFG RFG
SPD
Henri Simonet Belgia Belgia
PSB
Christopher Soames Regatul Unit Regatul Unit
Partidul conservator
Carlo Scarascia-Mugnozza Italia Italia
Independent
Roy Jenkins
()
Wilhelm Haferkamp RFG RFG
SPD
Henk Vredeling Țările de Jos Țările de Jos
PvdA
Finn Olav Gundelach Danemarca Danemarca
Independent
François-Xavier Ortoli Franţa Franța
RPR
Lorenzo Natali Italia Italia
DC
Gaston Thorn
()
Christopher Tugendhat Regatul Unit Regatul Unit
Partidul conservator
François-Xavier Ortoli Franţa Franța
RPR
Jacques Delors (1)
()
Frans Andriessen Țările de Jos Țările de Jos
CDA
Henning Christophersen Danemarca Danemarca
V
Francis Cockfield Regatul Unit Regatul Unit
Partidul conservator
Karl-Heinz Narjes RFG RFG
CDU
Lorenzo Natali Italia Italia
DC
Manuel Marín
(De la )
Spania Spania
PSOE
Jacques Delors (2)
()
Frans Andriessen Țările de Jos Țările de Jos
CDA
Martin Bangemann Germania Germania
FDP
Leon Brittan Regatul Unit Regatul Unit
Partidul conservator
Henning Christophersen Danemarca Danemarca
V
Manuel Marín Spania Spania
PSOE
Lorenzo Natali Italia Italia
DC
Jacques Delors (3)
()
Martin Bangemann Germania Germania
FDP
Leon Brittan Regatul Unit Regatul Unit
Partidul conservator
Henning Christophersen Danemarca Danemarca
V
Manuel Marín Spania Spania
PSOE
Karel Van Miert Belgia Belgia
SP
Antonio Ruberti Italia Italia
PSI
Jacques Santer
()
Leon Brittan Regatul Unit Regatul Unit
Partidul conservator
Manuel Marín Spania Spania
PSOE
Manuel Marín
(Eroare Lua în Modul:DateUtils la linia 143: attempt to perform arithmetic on field 'day' (a nil value))
Leon Brittan Regatul Unit Regatul Unit
Partidul conservator
Romano Prodi
()
Neil Kinnock Regatul Unit Regatul Unit
Lab
Loyola de Palacio Spania Spania
PP
José Manuel Barroso (1)
()
Margot Wallström Suedia Suedia
SAP
Günter Verheugen Germania Germania
SPD
Jacques Barrot Franţa Franța
UMP
Siim Kallas Estonia Estonia
ERP
Franco Frattini
Până la

Italia Italia

SP
Antonio Tajani
De la
José Manuel Barroso (2)
()
Catherine Ashton Regatul Unit Regatul Unit
Lab
Viviane Reding Luxemburg Luxemburg
CSV
Joaquín Almunia Spania Spania
PSOE
Siim Kallas Estonia Estonia
ERP
Neelie Kroes Țările de Jos Țările de Jos
VVD
Antonio Tajani Italia Italia
PdL
Maroš Šefčovič Slovacia Slovacia
SMER-SD
Jean-Claude Juncker
( - în curs)
Frans Timmermans Țările de Jos Țările de Jos
PvdA
Federica Mogherini Italia Italia
PD
Kristalina Gueorguieva Bulgaria Bulgaria
Independent
Andrus Ansip Estonia Estonia
ERP
Maroš Šefčovič Slovacia Slovacia
SMER-SD
Valdis Dombrovskis Letonia Letonia
Unitate
Jyrki Katainen Finlanda Finlanda
Kok

Note[modificare | modificare sursă]