Vășcăuți, Secureni
 | O parte din referințele acestui articol sunt prezentate ca simple legături web, ceea face ca ele să fie în pericolul de a deveni inaccesibile în timp și astfel informația să nu mai fie verificabilă. Vă rugăm să completați citarea cu datele complete (titlu, autor, data publicării/accesării etc.). Câteva formate și uneltele Refscript și reFill sunt disponibile pentru a vă asista în formatare. |
| Vășcăuți | |
| Вашківці | |
| — Sat — | |
 | |
  Vășcăuți Vășcăuți (Regiunea Cernăuți) | |
 Vășcăuți Vășcăuți (Ucraina) | |
| Coordonate: 48°24′36″N 27°07′48″E / 48.41000°N 27.13000°E | |
|---|---|
| Țară |  Ucraina |
| Raion |  Raionul Secureni |
| Regiune |  Cernăuți |
| Raion | Raionul Nistru |
| KOATUU | 7324082001 |
| Atestare | 1651 |
| Populație (2007) | |
| - Total | 3.587 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 60222 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Vășcăuți (în ucraineană Вашківці, transliterat Vașkivți) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,587 locuitori, preponderent ucraineni.
Satul este situat la o altitudine de 252 metri, în partea de sud-vest a raionului Secureni, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Slobozia Nouă.
În această localitate funcționează punct interstatal de trecere auto Vășcăuți - Grimăncăuți, numai pentru persoane și mijloace de transport care aparțin Republicii Moldova și Ucrainei.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Localitatea Vășcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Văscăuți. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1651. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman.
Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Vășcăuți făcea parte din Ocolul Ciuhurului a Ținutului Hotin [2]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn [3].
În Dicționarul geografic al Basarabiei publicat în 1904 satul era menționat astfel:[4]
„VĂSCĂUȚI*, sat, înjud. Hotin, volostea Roman-căuți, așezat pe un afluent al pîrîului Lopatnic, la 5 km. de satul Gromăncăuți. Prin sat trece șoseaua ce merge la Briceni spre satul Neporotova. Lângă sat este un heleșteu. Are 267 case, cu o populație de 2800 suflete; biserică; școală elem. rusă, cu 47 elevi din 284 copii în vârstă de școală (1902)”—Dicționarul geografic al Basarabiei, 1904
.
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Vășcăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Briceni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [5].
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.
Începând din anul 1991, satul Vășcăuți face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 106 (20+86), reprezentând 2.86% din populație [6]. În prezent, satul are 3.587 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența lingvistică a localității Vășcăuți
Ucraineană (97,18%)
Română (1,65%)
Rusă (1,12%)
Alte limbi (0,06%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vășcăuți era vorbitoare de ucraineană (97,18%), existând în minoritate și vorbitori de română (1,65%) și rusă (1,12%).[7]
- 1930: 3.911 (recensământ)[8]
- 1989: 3.704 (recensământ)
- 2007: 3.587 (estimare)
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn cu hramul „Sf. Mihail”, construită în 1888, pe cheltuiala boierului Constantin Cazimir.[9]
- Muzeul de istorie „Maia Tănase”, conține exponate despre istoria satului.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Constantin Cazimir (1860–1910), latifundiar, pedolog, pedagog, doctor în științe și politician țarist, deputat în Duma de Stat din partea Basarabiei. A deținut întinse terenuri pe moșia satului.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
- ^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ VĂSCĂUŢI Sat in Judetul Hotin, dictionar.casata.md
- ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
- ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Biserica de lemn din Vășcăuți”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Românii din Cernăuți
| |||||||||||||
| ||||||||