Spica
Constelație | Fecioara |
Ascensie dreaptă α | 13h 25min 11,58s |
Declinație δ | -11° 09’ 40,8’’ |
Distanță | 260 ± 20 ani-lumină |
Magnitudine aparentă | +1,04 (conjunctă) |
Magnitudine absolută | -3,55 (conjunctă) |
Paralaxă | 13,06 ± 0,70 mas |
Luminozitate | 13.400 / 1.700 sori |
Temperatură | 22.400 / 18.500 K |
Masă | 11 / 7 mase solare |
Radio | 7,4 / 3,64 sori |
Tip spectral | B1III-IV / B4V[1] |
Viteză radială | +1,0 km/s |
Alte denumiri | HD 116658 / HR 5056 HIP 65474 / SAO 157923 |
Spica (α Vir, α Virginis, Alpha Virginis) este cea mai luminoasă stea din constelația Fecioara, și a cincisprezecea stea cea mai luminoasă de pe cerul nocturn.
Spica este o stea binară, magnitudinea sa aparentă variind de la +0,92 la +0,98 pe o perioadă de 4,0142 zile, o variație destul de slabă care este totodată foarte greu de observat. Cele două componente albastre ale sale orbitează la 0,12 unități astronomice în timp un pic mai lung de 4 zile terestre.
Steaua binară Spica se află la circa 260 de ani-lumină de Sistemul nostru Solar.
Observare
[modificare | modificare sursă]Este ușor de găsit pe cerul înstelat: trebuie urmată curba Ursei Mari până la Arcturus (Alpha Bootis) în constelația Bootes / Boarul, și continuat drumul până la Spica.
Distanța unghiulară dintre stelele din coada Ursei Mari și Arcturus este de 31°, în timp ce cea dintre Arcturus și Spica este de 34°.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ V* alf Vir, SIMBAD
- ^ F. Schaaf, The Brightest Stars: Discovering the Universe through the Sky's Most Brilliant Stars, p. 208.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- R. H. Allen, Star-names and Their Meanings, New York, G. E. Stechert, 1899.
- R. J. Dukes (1974). The Beta Cephei nature of Spica. Astrophysical Journal 192: 81-91.
- D. Harrington et al. (2009). Line-profile Variability from Tidal Flows in Alpha Virginis (Spica). The Astrophysical Journal 704 (1): 813-830.
- D. Herbison-Evans et al. (1971). A study of alpha Virginis with an intensity interferometer. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society 151: 161-176.
- J. B. Hutchings, G. Hill (1977). Copernicus OAO observations of Beta Cephei and Alpha Virginis. Astrophysical Journal 213: 111-120.
- J. B. Hutchings, G. Hill (1980). Copernicus observations of beta Cephei stars. Astronomy and Astrophysics Supplement Series42: 135-140.
- N. R. Lomb (1978). The decline of the Beta Canis Majoris pulsation in Alpha Virginis. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society 185: 325-333.
- L. S. Lyubimkov et al. (1995). The binary-system alpha-Vir (Spica) - Fundamental parameters of the components and differences in their helium abundance. Astronomiceskij zurnal 72 (2): 212-221.
- C. Morales et al. (2000). Far-Ultraviolet Absolute Flux of α Virginis. The Astrophysical Journal 530 (1): 403-407.DOI:10.1086/308362.
- A. P. Odell (1974). The structure of Alpha Virginis. II. The apsidal constant. Astrophysical Journal 192: 417-424.DOI:10.1086/153073.
- R. L. Riddle et al. (2001). Spectroscopy of the temporal variations of α Vir. Bulletin of the American Astronomical Society 33 (12): 1312.
- F. Schaaf, The Brightest Stars: Discovering the Universe through the Sky's Most Brilliant Stars, John Wiley & Sons, Incorporated, 2008, pp. 208-215. ISBN 978-0-471-70410-2
- R. R. Shobbrook et al. (1969). Light variations in Spica. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society 145: 131-140.
- M. A. Smith (1985). The nonradial oscillations of Spica. I - Two commensurable modes. II - A 'quasi-toroidal' mode. Astrophysical Journal 297: 206-232.
- C. Sterken et al. (1986). The variability of Spica. Astronomy and Astrophysics 169 (1-2): 166-170.
- O. Struve et al. (1958). The Spectroscopic Binary Alpha Virginis (Spica). Astrophysical Journal 128: 310-335.
- G. A. Walker et al. (1982). The line profile variations of Spica. Astronomical Society of the Pacific Publications 94: 143-148.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Alpha Virginis, pe baza de date SIMBAD, a Centre de données astronomiques de Strasbourg
- en James B. Kaler, SPICA (Alpha Virginis), pe Stars
- en Bright Star Catalogue, Spica Arhivat în , la Wayback Machine., pe Alcyone