Rigel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rigel
Beta Orionis
Rigel / Beta Orionis în constelația Orion
Rigel / Beta Orionis în constelația Orion
Denumire Bayer
Denumire Flamsteed
Date de observație
Constelație Orion
Magnitudine aparentă 0,13[1] (0,05 - 0,18[2])
Magnitudine aparentă vizuală
Magnitudine absolută (Mv)
Clasificare spectrală
Tipul de variabilă
Declinație −08° 12′ 05,8981″[3]
Ascensie dreaptă 05h 14m 32,27210s[3]
Diametru angular
Adjectiv
Astrometrie
Mișcare proprie (μ) AD: +1.31[3] msa/an
Dec.: +0.50[3] msa/an
Viteză radială (Rv)
Mișcare proprie (μ)
Paralaxă (π)
Eroare paralaxă
Distanța față de Terra ~800
(240 pc) al
( pc)
Distanța față de centrul Căii Lactee
Periodă galactică
Orbită
Companion/pereche
Perioadă orbitală
Axă semimajoră
Excentricitate
Înclinare
Detalii
Masă 17 M
Rază 78,9 ± 7,4[4] R
Luminozitate 66.000 L
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară +20,7 ± 0,9 km/s
Vârstă 8 ± 1 milioane de ani[5]
Temperatură 11.000K
Diametru D
Viteză rotațională km/s
Masă M
Rază R
Luminozitate L
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură
Diametru D
Alte denumiri
Rigel, Algebar, Elgebar, β Ori, 19 Ori, HD 34085, HR 1713, HIP 24436, SAO 131907, TD1 4253.[6]
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Imagine comparativă între Soare și giganta albastră Rigel(Beta Ori), stea care este de 60 de ori mai mare ca Soarele

Rigel (pronunțat /ˈraɪʤəl/) (β Orionis) este cea mai strălucitoare stea din constelația Orion și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer cu magnitudine vizuală de 0,12. Deși Clasificarea Bayer i-a dat calificativul „beta”, este aproape la fel sau chiar mai strălucitoare decât Alpha Orionis (Betelgeuse).

Spectroscopie[modificare | modificare sursă]

Studiile făcute pe Rigel au arătat mari diferențe ale configurației. Ea variază de la emisii largi la absorbții largi. Pentru un moment studiile sunt făcute pentru a determina dacă există un model.

Sistem[modificare | modificare sursă]

Rigel este cunoscută ca și o stea dublă vizual încă din 1831 când pentru prima dată a fost măsurată de către F. G. W. Struve. Rigel B nu este bine vizibilă din cauză că are o magnitudine de 6.7 dar și pentru că este destul de apropiată de Rigel A care este de 500 de ori mai luminos. Cele două stele sunt estimate ca fiind la o distanță de aproximativ 2200 UA una de cealaltă.

De asemenea Rigel B este tot o stea dublă ale cărei componente se învârt în jurul centrului de masă o dată la 9.8 zile. Cele două stele aparțin clasei spectrale B9V. Componentele Rigel B au mase egale cu 2.5 și 1.9 mase solare.

La sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20 a fost o controversă privind Rigel B. Unii spuneau că este o stea dublă în timp ce alții nu puteau să demonstreze.

Având 21 de mase solare, Rigel va sfârși într-o supernovă și-și va termina probabil „viața” sub forma unei « găuri negre ».

Etimologie și semnificație[modificare | modificare sursă]

Numele stelei vine de la poziția sa în piciorul stâng din constelația Orion. Este o contragere a sintagmei arabe Riǧl Ǧawza al-Yusra, care semnifică „piciorul stâng de pe centru”. Un alt nume arab este رجل الجبار , transliterat: riǧl al-ǧabbār, care înseamnă „piciorul celui mare”, de unde provine denumirea Algebar, denumire populară, ca și Elgebar, dar acestea sunt rar folosite.

Numele în alte limbi[modificare | modificare sursă]

  • 参宿七 (Shēnxiù Qī, „a șaptea dintre cele trei stele”) în chineză.
  • 源氏星 (Genjiboshi, „Stea a clanului Genji”) în japoneză.[7][8]


Articolul a fost tradus în mare parte pe baza unui articol similar de pe wikipedia în limba engleză.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ducati, J. R. (2002). „VizieR Online Data Catalog: Catalogue of Stellar Photometry in Johnson's 11-color system”. CDS/ADC Collection of Electronic Catalogues 2237: 0. Bibcode2002yCat.2237....0D. 
  2. ^ Guinan, E. F.; Eaton, J. A.; Wasatonic, R.; Stewart, H.; Engle, S. G.; McCook, G. P. (2010). „Times-Series Photometry & Spectroscopy of the Bright Blue Supergiant Rigel: Probing the Atmosphere and Interior of a SN II Progenitor”. Proceedings of the International Astronomical Union 5: 359. doi:10.1017/S1743921310009798. Bibcode2010HiA....15..359G. 
  3. ^ a b c d van Leeuwen, F. (1 noiembrie 2007). „Validation of the new Hipparcos reduction”. Astronomy and Astrophysics 474 (2): 653–664. doi:10.1051/0004-6361:20078357. Bibcode2007A&A...474..653V. 
  4. ^ Moravveji, Ehsan; Guinan, Edward F.; Shultz, Matt; Williamson, Michael H.; Moya, Andres (1 martie 2012), „Asteroseismology of the nearby SN-II Progenitor: Rigel. Part I. The MOST High-precision Photometry and Radial Velocity Monitoring”, The Astrophysical Journal 747 (1): 108–115, doi:10.1088/0004-637X/747/2/108, Bibcode2012ApJ...747..108M 
  5. ^ Przybilla, N. et al. (1 ianuarie 2006). „Quantitative spectroscopy of BA-type supergiants”. Astronomy and Astrophysics 445 (3): 1099–1126. doi:10.1051/0004-6361:20053832. Bibcode2006A&A...445.1099P. 
  6. ^ SIMBAD Astronomical Database”. Results for Rigel. http://simbad.u-strasbg.fr/Simbad. Accesat la 10 aprilie 2008. 
  7. ^ "en:Daijirin" p.815 ISBN:4385139024
  8. ^ en:Hōei Nojiri "Shin seiza jyunrei" p.19 ISBN: 9784122041288

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Coordonate: Harta cerului 05h 14m 32.272s, −08° 12′ 05.91″